Donmul Tarii Romanesti a hotarat deci,o campanie peste munti a carei desavarsita organizare arata indelungata ei premeditare.
La Selimbar s-a dat batalia intre Mihai Viteazul si Principele Ardealului,Andrei Bathory la 18-28 oct 1599.Victoria a fost de partea lui Mihai Viteazul.
La I noembrie 1599 Mihai Viteazul isi face intrarea triumfala in Alba Iulia.
In primavara anului 1600 Mihai Viteazul se afla din nou in fata unei mari decizi.Campania fulgeratoare care alaturase Transilvania Tari Romanesti,crease o noua situatie politica.
La 10 mai 1600,Bacaul a fost cucerit,iar la 16 mai 1600,Suceava va fi cucerita fara lupata caci aparatorii cetatii s-au predat.Succesul campaniei din Moldova se explica prin graba cu care ostasii Movilestilor au trecut de partea lui Mihai Viteazul care,aflat aici,stia prea bine ca se afla pe pamant romanesc.
In punctul cel mai inalt al destinului sau Mihai se intitula intr-un hristov emis la 27 mai 1600 ''Domn al Tarii Romanesti,Ardealului si Moldovei'' si isi confectiona bine cunoscuta pecete pe care figureaza cele 3 tari romane surori.
Mihai Viteazul nu a intervenit prin urmare in Transilvania si Moldova ca in niste tari straine,ci el a ridicat pe o treapta superioara incercarile unora dintre predecesorii lui,unind sub conducerea sa 3 tari locuite de acelasi neam.
Ideea de cucerire, in sens expansionist,cucerire de teritorii straine a fost si este cu totul straina traditiei politice romanesti.
Realizand unificarea politica a teritotiului romanesc,Mihai Viteazul a cautat,printr-o intensa activitate diplomatica, sa imprime durabilitate faptului implinit.
