QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.

AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate geografie

Referat Chisinau - Date generale





Date generale
Municipiul Chisinau, centru politic, administrativ, economic, stiintific si cultural al Republicii Moldova, e situat pe 472 latitudine nordica si 2850 longitudine de est de la meridianul Greenwich, la o margine a pantei de sud-est a Podisului Central al Moldovei, in zona de silvostepa.
Este strabatut de riul Bic (afluent de dreapta al Nistrului), cu afluentii Durlesti si Bulbocica. Este unul dintre cele mai mari orase din Europa Centrala si de Sud. La 1.I.1984 aici locuiau, pe un teritoriu de 161,2 km2__604,5 mii locuitori, conform recensamintului din 1989__661,4, iar in 1996__662 mii oameni. Este legat prin cai ferate si drumuri auto cu toate municipiile, orasele, centrele raioanele si multe sate din republica, de asemenea__cu centre urbane din Rominia, Ucraina, Bulgaria, Turcia, Rusia, Belarus s.a. state. Din punct de vedere administrativ este divizat in 5 sectoare: Centru, Botanica, Buiucani, Riscani si Ciocana. Organul local al puterii de stat este Primaria municipiului (Comitetul Executiv Municipal).

Conditiile naturale
Structura geologica. Orasul se afla in partea centrala a unei structuri geologice din sud-estul Europii, a carei baza este formata din placi de granit si granisuri din epoca arheica, dispusa la o adincime de cca 1150 m sub nivelul marii. Partea superioara a sectiunii geologice a acestei structuri este reprezentata de roci sedimentare din erele siluriana, devoniana, paleogenului si neogenului. De la nord la sud orasul este intersectat de un strat de recife mediosarmatice. Straturile argilo-nisipoase, prezente pe intreg teritoriul orasului, au o adincime de la 2 pina la 30 m. Pe pantele vaii riului Bic sunt terase aluviale cu o latime de pina la 1,3 m. Neinsemnate perturbari tectonice, cu amlitudinea de 3-5 m, au fost inregistrate in partea de nord-vest a orasului.
Bogatiile minerale. Pe teritoriul Chisinaului si in imprejurimele lui se afla numeroase zacaminte de materiale de constructii: de var, calcar, piatra bruta de constructie, argila, nisip, pietris. Sunt exploatate 5 zacaminte de piatra si de var stins: la Cricova, Milestii Mici, Chisinau, Fauresti, Goian. Caramida si tigla se produc din materia prima extrasa la carierele din Bubuieci si Milestii Mici, iar nisip, pietris si prundis la Cobusca si Vadul lui Voda. Rezervele de ape subterane ale Chisinaului permit aprovizionarea partiala a municipiului cu apa potabila. Din cantitatea totala de apa folosita de chisinauieni, cca 20 la suta revin apelor subterane. In straturile acvatice sarmatice sunt si ape minerale. Apa minerala de tipul Chisinau este intrebuintata pentru tratarea maladiilor gastro intestinale .
Relieful. Teritoriul municipiului si al periferiilor lui este impartit in 2 zone: de vest si de sud, care tin de zona Colinei Codrilor, reprezentate de cumpene inguste ale apelor si de pante de teren alunecator, de asemenea, de sectoarele de est si de nord ce se marginesc cu Cimpia Nistrului. O componenta importanta a reliefului Chisinaului il constitue valea Bicului si pantele ei dezmembrate. Partea cea mai mare, de pe malul drept al Bicului, ocupa 3 terase strabatute de citeva vilcele. Zona de nord-vest si partial cea din vest sunt despartite la centru de valea ingusta a riuletului Durlesti. Nu departe de str. Grenoble isi incepe cursul un riulet ce curge prin vilceaua de la Malina Mica. Paralel se afla vilceaua Malina Mare. In partea de sud a orasului se afla vilceaua intinsa Muncesti. Partea din stinga a orasului ocupa 2 terase: prima coboara spre riu; cea de a doua are o altitudine de 60-90 m. Aici a fost construit cartierul Riscani. Panta din stinga a vaii Bicului, pe alocuri pietroase, este intretaiata de mai multe vai si vilcele, orientate mai ales de la nord spre sud.
Clima Chisinaului este temperat continentala. Iarna este blinda, scurta; vara e calduroasa si de lunga durata. Primele observatii meteorologice s-au facut in 1844: sistematic la Liceul Real (1886-1940), precum si la Scoala de Vinificatie (1885-1923). Cercetari intense ale climei au inceput in anii de dupa razboi la Statiile meteo de la Riscani (1944-1959), la Revaca (din 1959), precum si la Centrul Hidrometeorologic Chisinau. Lumina solara anuala e de 2215 ore, cea mai puternica si mai indelungata fiind inregistrata in iulie (329 ore), iar cea mai mica in decembrie (54 ore) (vezi tabelul №1). Anual sunt 71 zile fara soare, cele mai multe 40 sunt iarna.
Tabelul nr.1
Depunerile atmosferice medii multianuale ,umiditatea relativa,
Numarul de ore cu lumina solara.


Indicatori meteo Lunile anului
Anual
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Depuneri atmosferice, mm 26 27 27 36 48 71 60 47 33 33 38 30 110
Umiditatea relativa a aerului (%, medie in 24 de ore) 82 81 74 61 61 64 62 62 66 73 82 84


71
Umiditatea medie (in %, a h. 13) 76 74 62 45 45 48 45 44 46 55 74 79 58
Lumina solara(ore) 70 79 146 201 258 297 329 307 232 168 74 54 2215
In iunie si in septembrie se inregistreaza cite o zi fara soare, pe cind in iulie august astfel de zile lipsesc cu desavarsire. Predomina vinturile din directiile de nord si de nord-vest; iarna, uneori, sunt vinturi din sud-est, rezultate din anticiclonul siberean. Viteza medie anuala a vintului oscileaa intre 2,5-4,5 m/s, mai puternice (3,2 m/s). Fiind in februarie martie, iar cele mai slabe (2,2 m/s) in septembrie-octombrie. Iarna dureaza la Chisinau in medie 78 zile, in unii ani durata ei e de la 31 pina la 123 zile. Temperaturile perioadei de iarna se evedentiaza prin instabilitatea. Temperatura sub 5 grade sunt posibile din noiembrie pina in martie, dar frigurile alterneaza cu incalziri. Aerul cald vine dinspre Oceanul Atlantic, Marea Mediterana si Marea Neagra, precum si in urma deplasarii cicloanelor de la sud-vest si sud. Cea mai rece luna este ianuarie (temperatura medie 3,5 grade Celsius; februarie e ceva mai cald 2,5 grade Celsius). Scaderi bruste ale temperaturii pina la -30sC si mai jos sunt provocate de curentii din directia de nord si din cea din nord-est, viteza medie a carora e de 4-5 m/s. Iarna sunt zile geroase si perioade de acalmie. Primavara incepe la Chisinau in medie de la 1 martie. Din aprilie incepe o crestere intensiva a temperaturii. In mai influenta ei ajunge la 15,8sC. Primavara dureaza in oras in medie 70 de zile, considerindu-se ca se termina in prima decada a lunii mai. La mijlocul lui mai incepe vara, desi in anumiti ani ea poate incepe mai devreme sau mai tirziu. Temperatura medie in iulie e cea mai calduroasa luna este de 21,5sC, in anumite perioade atingind 25s, 30s si 35s. Aceste limite sunt caracteristice mai ales pentru perioada iunie-august. Temperatura de 25sC si mai sus se mentine timp de 15, 20, 22 zile, iar de 30sC si mai mult - timp de 4, 6, 7 zile (vezi tabelul № 2).
Tabelul nr. 2
Temperaturile multianuala si extremala a aerului, sC

Indicatori meteo Lunile anului
Anual
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Temperatura medie -3,5 2,5 2,6 9,5 15,8 19,3 21,5 20,7 15,9 10,1 3,9 0,9 9,4
Temperatura maxima absoluta 15 16 25 32 36 37 39 39 37 33 28 16 39
Temperatura minima absoluta -30 -32 -23 -9 -2 4 8 7 -1 -16 -22 -22 -32

In total, in perioada calda se inregistreaza 87 zile cu temperatura 25sC. Caldurile (temperatura de 30sC si mai mult) sunt conditionate de patrunderea aerului uscat continental sua a aerului tropical din periferiile de sud sau de vest ale anticicloanelor din Asia Centrala sau din Africa de Nord. Vara se termina, de obicei, in a doua decada a lunii septembrie. Temperatura medie sub 15sC este considerata ca inceputul toamnei. La Chisinau toamna soseste in jurul datei de 20 septembrie. Coborirea temperaturii de la 10sC la 5sC are loc pe parcursul a 29 de zile. Sfirsitul toamnei se caracterizeaza prin depuneri atmosferice de lunga durata. Umiditatea relativa a aerului are o subliniata deplasare anuala. Cea mai importanta 82-88 la suta se inregistreaza iarna. In perioada calda (din aprilie pina in septembrie) umiditatea relativa constitue 61-66 la suta. Vara umeditatea cea mai mare - 64 la suta se inregistreaza in iunie, cind sunt multe depuneri atmosferice. Umeditatea minima, egala cu 61 la suta, se inregistreaza in aprilie-mai si nu coincide cu Majoritatea lor (77 la suta) revin perioadei calde. Iarna si ninge, ploua: in ianuarie zapezile constitue 26 la suta din totalul depunerilor atmosferice, in decembrie 51 la suta. Cantitatea minima de depuneri (26 mm) se inregistreaza in ianuarie si a maximei (71 mm) in iunie. Depunerile din lunile de vara au caracter torential. Prima zapada cade la inceputul lui decembrie, dar nu ninge zilnic. Cantitatea depunerilor anuale in oras (480 mm) este cu 20 40 mm mai mare decit in imprejurirele lui. Iarna predomina vremea posomorita: 16 zile posomorite in ianuari, 18 in decembrie. In perioada calda numarul zilelor posomorite scade brusc, pina sa 4 zile in lunile iulie, august, septembrie.. In medie, temperatura in Chisinau este cu 0,7sC mai inalta decit in imprejurimile lui.
Directia vintului in Chisinau
(in timpul anului)
Cifrele si sagetile indica gradul de repetare a vintului in procente din numarul total de observasii farp acalmii.


loading...
Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2017 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:





loading...


Cauta referat