QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate geografie

Cheile Carpatilor- REFERAT









Geneza acestor sectoare de vale este diferita, cheile rezultand atat prin unirea versantilor la nivelul albiei minore, prin prabusirea tavanelor unor pereti (foste galerii subterane active, prin care curgeau apele unor rauri, prin adancirea vailor in lungul unor diaclaze de mari dimensiuni, cat si prin adancirea unui curs transversal fata de auxul unui anticlinat. Majoritatea cocarsitoare a cheilor se gasesc in spatiul carpatic, in masive calcaroase, care au podere de 1.9( din suprafata totala a Romaniei. Dar cel mai mult, privirea temerarilor este atrasa de pitorescul acestor chei, de frumusetea si spectaculozitatea abrupturilor, a tarcurilor, cascadelor, politelor calcaroase, de cele ale surplombelor, marmitelor, trenelor de grohotis s.a.


Cheile Aiudului

Cheile Aiudului sunt localizare in lungul raului omonim ce-si are izvoarele in extremitea nord-estica a Muntilor Trascau. In amonte si aval de confluenta cu Valisoara, apele raului Aiud s-au adancit in calcare mezozoice, formand un sector de chei pe o
lungime de aproximativ 4 km, delimitate de versantii abrupti in care apar diaclaze bine dezvoltate si excavatiile marmitelor la diferite niveluri.
Apele Aiudului se rostogolesc in acest sector peste praguri de mare viteza. Aceste chei sunt, de altfel, poarta de intrare in Depresiunea Trascaului. Accesul se face pe drumul judetean modernizat, ce porneste din Aiud, in lungul vaii omonime , si care ne conduce dincolo de satul Poiana Aiudului in sectorul de chei de unde ne putem continua drumul spre Turda.




Cheile Argesului

Cheile Argesului sunt formate in lungul raurilor cu acelasi nume si se desfasoara in aval de barajul Vidraru, care zagaduieste apele raurilor Capra si Buda, considerate a fi izvoarele Argesului. La numai un kilometru in aval de barajul Vidraru, constructie ce a modificat radical peisajul, valea se adanceste accentuat in roci cristaline puternic metarmorfozate, gnaise, fiind unul dintre cazuri in care cheile nu se formeaza in calcare. Cheile Argesului se extind pe o lungime de peste 2.5 km, pe stanga fiind partial compartimentate de doi afluenti, unul dintre ei fiind mai important, Caltunul.
Accesul se face pe soseaua nationala modernizata dinspre orasul Curtea de Arges si se continua, dupa ce trecem de localitatea Aref, cu Transfagarasanul, una dintre cele mai importante sosele transcarpatice.


Cheile Bicazului

Cheile Bicazului sunt localizate in Muntii Halmas, fiind delimitate, la nord si nord-vest, de Suhardul Mare (1506 m), iar la sud-est, de Suhardul Mic (1352 m). Se remarca caracteristicile aparte, originale, ale reliefului, conditionata de adancimea mare a vaii, de inaltimea foarte mare a peretilor si de verticalitatea acestora. Cheile sunt sculptate de raul Bicaz, in calcare mezozoice, pe o lungime de aproximativ 8 km, inaltimea versantilor depasind uneori 300 m. Evolutia carstica a vaii a determinat aparitia in partea vestica a unui platou calcaros cu doline si avenuri. In sectorul estetic se remarca mai multe sectoare de vai pe unii afluenti ai Bicazului, cum ar fi Lapos, Sugau, Bicajel, Iavard, Lazar. Cheile Bicazului sunt alcatuite din mai multe sectoare. Pe toata lungimea lor se delureaza imagini de un pitoresc aparte, peisaje inedite in care relieful montan , apele si padurea creaza adevarate feeri. Ochii privitorului sunt atras de Piatra Altarului sau Turnul Bardosului, Muntele Piatra, Poienii, Cheile Bicajelului, Peretele Surducului etc. Cheile sunt strabatute de o sosea nationala modernizata, ce face legatura intre orasele Bicaz si Gheogheni



Cheile Bistritei

Cheile Bistritei se gasesc in extremitatea sud-vestica a Masivului Vanturarita-Buila, fiind sculptate de raul omonim ce-si aduna izvoarele din nordul Muntilor Capatanii. Lungimea lor este de aproape 1000 m si sunt strabatute de la sud la nord de un drum forestier ce a inlocuit vechea cale ferata forestiera. Peisajul este atragator, dar aceste chei sunt mai cunoscute datorita Pesterii Sf. Grigore Decapolitul, ce se gaseste suspendata la cativa zeci de metri deasupra talvagului, intr-un versant abrupt. Aici au fost adapostite, in vreme de restrise, moastele Sf. Grigore, fiind ctitora si o mica troita.
Este inclusa in lista pesterilor ocrotite. Accesul se face pe un drum momodernizat, ce se desprinde din soseaua nationala Ramnicu Valcea-Targul Jiu, iar de la Manastirea Bistrita ne continuam calatoria pe un drum forestier.



Cheile Butii


Cheile Butii sunt situate pe flancul sudic al Muntilor Retezat, inainte de confluenta paraului Buta cu Jiul de Vest fiind sapate in calcare de varsta jurasica. Datorita complexitatii geomorfologice, geologice, hidrologice si a pitorescului deosebit al peisajului, ele reprezinta unul dintre cele mai cautate obictive turistice. Cheile reprezinta o succesiune de meandre incatusate, iar versantii sunt foarte abrupti, cu inclinari ce depasec 60 de grade, cu numeroase surplombe si marmite fluviale bine dezvoltate, cu diaclaze si fisurare puternica a rocilor. Relieful carstic este bine dezvotat, cele mai multre nivele de pesteri si de izvoare castice fiind contitionate pe suprafetele de stratiificatie a calcarelor, iar sifoanele, hornurile si lapiezurile apar ca urmare a scurgerii verticale pe linie de fisuratie si de diaclazare. Accesul se fece pe soseaua modernizata ce porneste din Petrosani pana la Campul lui Neag, iar de aici, de-alungul unei poteci, patrundem in Cheile Butii spre amonte.



Cheile Cheii (Caprareasa)

Cheile Cheii se gasesc in partea central- nordica a Masivului Vanturati-Buila, fiind sapate de paraul Cheia calcare jurasice. Se defasoara pe o lungime de aproximativ 1500 m, Muntele Stogsoarele, in nord, si Munte Oala in sud, fiind unul dintre numeroadele fenomene geomorfologice interesante din Vanturatia-Buila. Peisajul este foarte pitoresc, de om salbaticie rara, caci branele, surplombele, marmitele laterale dar si de fund, (,,Oalele Gigantilor”), abrupturile calcaroase, dar si trenele grohotis, toate atrag privirile ce se aventureaza prin aceste locuri. In abrupturile calcaroase ale cheilor se afla numeroase pesteri, unele dintre ele fiind ocrotite pentru valoarea lor speologica, cele mai interesante fiind Pestera cu Lac, Pestera Pagota, Pestera Tunel Timpului etc. Accesul se face pornind din localitatea Cheia, pe un drum, forestier bine intretinut.



Cheile Latoritei


Cheile Latoritei au aproape o lungime de 5 km, fiiind sculptate raul omonimin roci cristaline (ganaise si anfibolite) si magmatice (granite). Sunt situate in sudul Muntilor Latorita si in nordul Muntilor Capatanii. Sunt unele sintre cele mai pitoresti chei sapate in alte roci, decat calcare. Apele Latoritei sunt incorsetate alval de Prejbeni, intre versanti foarte abrupti, cu pereti aproape verticali (Piatra Balturilor, Piatra Fetii), cursul paraului fiind incolacit intre pinteni stancosi ceea ce le mareste atractivitatea. Accesul se face pe soseaua ce pleaca din Brezoi pana la Ciunget iar de aici ne continuam calatoria pe un drum asfaltat pana barjul Petrimanu.


Cheile Nerei

Cheile Nerei au fost modelate de raul omonim cu izvoarele sub varful Piatra Groznei, din Muntii Semenic. Au o lungime de aproximativ de 18 km, fiind taiate intr-o bara de calcare mezozoice, la contactul dintre Muntii Aninei, in nord-est, si Muntii Locvei, la sud-vest. Cheile sunt accesibile in lungul unui traseu marcat de ambele extremitati fiind impresionante prin inaltimea mare a peretilor calcarosi, datorita dimensiunile a complexitatii peisajului geomorfologic si a particularitatilor de geneza si evolutiei, acest sector de vale este considerat un mic canion. In anumite locuri valea salajeste usor, aici intalnindu-se obictive turistice interesante cum ar fi Lacul Dracului si Pestera din Panza Albinei. Pe stanga cheilor, in Muntii Locvei, se gaseste platoul castic La Fanete, iar pe dreapta intalnim Lacul Ochiul Beiului si cascadele Beusnitei.




{ Politica de confidentialitate } Descarca referat



E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







Cauta referat