QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate geografie

Pescaria din delta dunarii








PESCARIA DIN DELTA DUNARII

1 Speciile comerciale de pesti

Dupa abundenta relativa, din punct de vedere ecologic, per toata perioada de studiu (2003-2008), cu unele diferente pentru metodele de esantionare utilizate si in toata aria Deltei propriu-zisa si zonei predeltaice (doar mediul limnicol al Deltei Dunarii) speciile de pesti sunt impartite in urmatoarele categorii: obletul (A. alburnus) este specia principala, eudominanta si euconstanta, urmata de babusca (R. rutilus) si boarta (R. amarus) specii caracteristice, eudominante si euconstante, urmate de un grup de specii complementare, dominante si euconstante precum rosioara (S. erythrophthalmus), bibanul (P. fluviatilis), batca (B. bjoerkna) si carasul (C. gibelio), apoi speciile asociate, subdominante si constante sunt zvarluga (C. danubialis si Cobitis sp.), cernusca (P. borysthenicus), gingirica (C. cultriventris), ghibortul (G. cernuus), plevusca (L. delineatus) si moaca de bradis (P. marmoratus), in final speciile accesorii, recedente si constante/accesorii sunt stiuca (E. lucius), linul (T. tinca), regina (L. gibbosus), murgoiul baltat (P. parva), rizeafca (A. tanaica), somnul (S. glanis), tiparul (M. fossilis) si avatul (A. aspius). Speciile accidental-accesorii si accidentale in mediul limnicol al Deltei Dunarii sunt cele mai numeroase, astfel specii accidental-accesorii, subrecedente si rare sunt mai mult de ¼ dintre specii: platica (A. brama), caracuda (C. carassius), salaul (S. lucioperca), crapul (C. carpio), tiganusul (U. krameri), palamida de balta (P. platygaster), mitroace (N. kessleri), moaca de namol (N. gymnotrachelus), undrea (S. abaster), K. caucasica, stronghilul (N. melanostomus) si guvidul de balta (N. fluviatilis); in schimb speciile de pesti accidentale, sporadice si foarte rare in mediul limnicol al deltei sau chiar in toata aria RBDD sunt ¼ dintre specii: mihaltul (L. lota), vaduvita (L. idus), aterina (A. boyeri), salau vargat (S. volgensis), pastruga (A. stellatus), novac (A. nobilis), sanger (H. molitrix), zvarluga (C. megaspila), guvidul de Amur (P. glenii), guvidul de liman (N. eurycephalus) si morunasul (V. vimba).    



     In concluzie, dupa abundenta totala de pesti capturati in mediul limnicol, indivizii comerciali sunt dominanti in delta cu un procent de peste 75 %, (din totalul indivizilor comerciali cu valoare primara sunt 8 %), iar din totalul celor comerciali pot fi exploatati un procent de peste 47 % (din totalul de indivizi comerciali exploatabili abia 7 % au valoare comerciala primara), in final dintre indivizii comerciali  exploatabili cu valoare primara, carasul detine ponderea cea mai mare cu un procent de peste 85 %, restul de aproape 15 % reprezinta indivizii altor specii comerciale exploatabile cu valoare primara (stiuca, crap, somn si salau).

     Dupa biomasa totala, din cele peste1500 kg de peste capturate in toata perioada de studiu 2003-2008, aproape 800 de kg au fost capturate in prima perioada 2003-2005, iar peste 800 kg de peste (valori aprox. egale) au fost capturate in cea de-a doua perioada 2006-2008. S-a realizat astfel o biomasa oarecum egala intre cele doua perioade, acest lucru in ciuda faptului ca in cea de-a doua perioada s-au capturat de 3 ori mai multi indivizi, ceea ce ne indica faptul ca metoda setcilor din prima perioada este folosita in special pentru populatia piscicola cu valoare comerciala, de dimensiuni mai mari, in schimb metoda setcilor din cea de-a doua perioada arata intreaga ihtiofauna, dar indivizii de dimensiuni mari sunt in numar redus (metoda de esantionare prin pescuit electric a fost realizata la fel in ambele perioade de studiu).

In concluzie, dupa biomasa totala de pesti capturati in mediul limnicol, indivizii comerciali au biomasa dominanta in delta cu un procent de peste 95 %, (din totalul biomasei indivizilor comerciali cu valoare primara sunt 35 % din biomasa), iar din totalul celor comerciali poate fi exploatat un procent de peste 80 %  din biomasa (din totalul biomasei indivizilor comerciali exploatabili circa 30 % au biomasa cu valoare comerciala primara), in final din biomasa indivizilor comerciali  exploatabili cu valoare primara, carasul detine ponderea cea mai mare cu un procent de peste 70 %, din biomasa restul de aproape 30 % reprezinta biomasa indivizilor altor specii comerciale exploatabile cu valoare primara (stiuca, crap, somn si salau).

2 Dinamica capturilor

Figura 108 Evolutia capturilor de stiuca, lin, caracuda si caras din Delta Dunarii in ultimii 20 ani

 

Figura 111  Cantitatea (in tone) capturate in anii de raportare 2005,2006 si 2007 pe specii, in RBDD


Figura 109 Graficul capturilor oficial inregistrate in RBDD, in perioada 1960-2004, exceptand speciile exclusiv marine


3 Starea pescariei in perioada studiata

      Incepand cu sfarsitul anului 2006 s-a renuntat la societatile de concesionari, iar din 2007 au aparut asociatii, organizatii, societati si asociatii de pescari sportivi in numar foarte mare si greu de monitorizat. Astfel putem spune ca anii de dupa 2006 au fost ani greu de controlat din punct de vedere al monitorizarii pescariilor din Delta Dunarii.

Din raportul dintre speciile dulcicole, cele migratoare si cele marine din anul 2007 se observa dominanta in biomasa (tone) cu aproape 96 % a speciilor dulcicole, specii care sunt cel mai capturate in RBDD (Fig. 113). Acest lucru se intampla si in anii anteriori tot cu procente crescute ale biomasei speciilor dulcicole si cu procente mici ale biomasei speciilor marine, ceva mai dinamice au fost capturile de specii migratoare – ceva mai mari in trecut datorita faptului ca se pescuiau sturioni (cantitati foarte mici) si mai ales datorita evolutiei ciclice a capturilor de scrumbie.

Figura 113 Proportia (tone) speciilor dulcicole-migratoare-marine din RBDD in 2007

Captura statistica totala de peste din RBDD inregistrata in anul 2007 (3639 tone) depaseste minima din perioada 1960-2007 (48 de ani), iar pe categorii, pestii marini sunt la aproximativ minima multianuala si numai migratorii depasesc de 6,28 de ori minima multianuala. Captura totala de peste este de 2,9 ori mai mica decat media multianuala. Cea mai mare scadere a inregistrat-o captura pestilor marini care au scazut de 236,83 ori fata de media ultimilor 48 de ani (Tab. 40). Datorita evolutiei ciclice a populatiei de scrumbie, scaderile si cresterile pestilor migratori sunt si ele ciclice, in schimb categoriile de pesti dulcicoli au o tendinta usoara de crestere, in schimb cei marini au o tendinta de scadere.

Tabel 40 Compararea capturilor inregistrate pentru anul 2007 (tone) cu indicatorii statistici ai capturilor de pesti din RBDD in 48 de ani (1960 – 2007)

dulcicoli

migratori

marini

TOTAL

Med. 1960-2007

5894

866

3788

10548

Max. 1960-2008

12808

2628

9967

25403

Min. 1960-2009

2307

35

14

2356

Anul 2007

3485

138

16

3639

Med./2007

1,69

6,28

236,75

2,90

Max./2008

3,68

19,04

622,94

6,98

2007/Min.

1,51

3,94

1,14

1,54

Aprecieri privind capturile neraportate

In ceea ce priveste capturile neraportate - este recunoscut de toti factorii implicati in industria pescareasca, administrare si cercetare ca inregistrarile in statistica oficiala sunt mult sub cantitatea reala pescuita. Cantitatile de peste pescuite si neinregistrate difera in functie de valoarea speciei si de gradul de izolare a zonei de pescuit in intervalul 1 % (la babusca) si 100 % (la sturioni). Pe total procentul mediu de neraportare bazat pe studiile anterioare privind perceptia agentilor ecologici ai ARBDD a fost de 10 – 50 %.

Carasul (Carassius gibelio)

Tabel 42 Structura capturilor comerciale la specia caras in Delta Dunarii propriu-zisa in functie de frecventa lungime-greutate (Lt = lungime totala, W = masa, L.c.m.f = lungimea totala cea mai frecventa, Nr. ex. = numar de exemplare esantionate)

Complex lacustru

Unealta

Nr. ex.

Biomasa (kg)

Lt. med. (cm)

W med. (g)

Limite (cm)

L.c.m.f. (cm)

% sub limita admisa

Somova-Parches

vintire, taliene a=32 mm

847

186,6

22,6



220

17,7-31,7

22

Gorgova-Uzlina

vintire, taliene a=32 mm

989

486,9

28,5

492

19-43

22,2

Sontea-Furtuna

vintire, taliene a=32 mm

685

176,8

23,4

258

18-38,3

23,8

Matita-Merhei

vintire, taliene a=32 mm

808

282,6

25,6

350

15,7-42

19

9,5

Rosu-Puiu

vintire, taliene a=32 mm

892

415,2

27,9

465

17-40

27,2

TOTAL/MEDIE

4221

1548,1

25,6

357

22,84

     Se remarca o reducere a greutatii medii per exemplar si a lungimii totale in medie per delta (cu 3 – 4 cm) in 2008 in comparatie cu anii precedenti, in toate complexele lacustre din delta propriu-zisa reducere datorata indeosebi de folosirea talienelor si vintirelor cu a ≥ 32 mm, fata de perioada anterioara cand se foloseau si setci (ave) cu a  ≥ 50 mm.

     Din punct de vedere al efectivului numeric a populatiei de caras din esantioanele prelevate la pescuit industrial se constata prezenta dominanta a indivizilor de 19-28 cm (lungime totala), respectiv varstele de 2-6 ani. In complexele Somova-Parches si Sontea-Furtuna domina varstele de 2-3 ani, in complexul Gorgova-Uzlina varstele dominante sunt de 2-4 ani, in Rosu-Puiu 4-5 ani, iar in Matita-Merhei domina varstele de 5-6 ani (Fig. 114).

     Per ansamblul deltei propriu-zise, domina exemplarele de caras cu varsta tanara de 2 - 3 ani (mai ales in complexele ce sunt tributare apelor Dunarii), urmate de exemplarele 4 – 6 ani (in special in complexele indepartate de apele fluviului). De asemenea, se remarca prezenta unor populatii de caras de varsta avansata 7 – 9 ani, probabil aceste exemplare au fost aduse din gropile Dunarii si din alte locuri, probabil si ca urmare a inundatiilor mari din anii 2005 si 200

Fig. 114 Structura pe varste la specia caras (Carassius gibelio) in 2008 din complexele lacustre ale Deltei Dunarii (S-P = Somova-Parches, S-F = Sontea-Furtuna, G-U = Gorgova-Uzlina, M-M = Matita-Merhei, R-P = Rosu-Puiu, Total = Delta)

 CONCLUZII SI RECOMANDARI

1 Concluzii generale

·     Delta Dunarii, se afla in prezent, sub influenta Dunarii in cea mai mare masura, fiind rezultat al interactiunii fluviului cu marea; regimul sau hidrologic este o transpunere a regimului hidrologic al Dunarii in conditiile locale.

·     Se constata ca in perioada anilor `80, au fost inregistrate schimbari importante in ceea ce priveste fitoplanctonul, zooplanctonul si fauna bentonica, urmare a modificarilor aparute in chimismul apei cu referire speciala la cantitatile de nutrienti.

·     Starea actuala a habitatelor acvatice (ape ciprinicole) favorizeaza specii de ciprinide cu valoare economica mai redusa: caras, platica, babusca.

·     In concluzie, in total s-au gasit 3 Clase cu 20 Ordine cu 44 Familii cu 134 specii de pesti recunoscute ca specii in RBDD.

2 Concluzii specifice

Ø     In total s-au pescuit 17553 exemplare de pesti cantarind 754,5 kg in perioada 2003-2005 in 18 lacuri esantionate din Delta Dunarii (la un efort cumulat de pescuit de 8850 m setca noapte/ total delta si 500 minute de pescuit electric.

Ø     In total s-au pescuit 57138 exemplare de pesti cantarind 775,3 kg in 21 de lacuri esantionate in Delta Dunarii in perioada 2006-2008 (la un efort cumulat de 6150 m setca noapte / total delta si 630 minute de pescuit electric.

Ø     In concluzie, in toata perioada de studiu 2003-2008 s-au esantionat 22 de lacuri din Delta Dunarii (din care 17 lacuri au fost esantionate de doua ori) unde s-au capturat 74691 exemplare de pesti cu o biomasa totala de 1529,8 kg, la un efort total de pescuit de 14700 m setca noapte / delta si 1130 minute de pescuit electric in 6 ani de studiu.

Factori de mediu

Ø   Media multianuala a nivelului Dunarii, la statia de la Tulcea, in perioada 1964 – 2008 (ultimii 44 de ani) este aproape de valoarea de 200 cm, cu valorile cele mai mari in 1970, anul cu cele mai mari inundatii, urmat de anii 1980 si 2005 cu inundatii foarte mari.

Ø   Cu unele exceptii (Pb si Cd), toti parametrii din lacurile analizate s-au incadrat in clasa a II-a de calitate (stare ecologica buna pentru dezvoltarea populatiilor de pesti), in conformitate cu Normativul 161/ 2006 al Ministerului Mediului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa.

Ihtiofauna

In complexele lacustre studiate din Delta Dunarii, in perioada de studiu 2003 – 2008, s-au capturat in total 45 de specii de pesti, din care in  prima perioada (2003 – 2005) s-au capturat 34 de specii, iar in cea de-a doua perioada (2005 – 2008) 40 specii, comune celor doua perioade de studiu sunt 29 de specii.

Bogatia de specii creste dinspre varful deltei spre zona de varsare in mare (baza deltei), astfel in zona predeltaica (complexul Somova-Parches) s-au capturat 29 de specii (20 gasite in 2003 si 27 in 2006); in delta fluviala, prin complexele sale reprezentative, s-au capturat: in complexul Gorgova-Uzlina 31 de specii (27 in 2004 si 29 in 2007), in complexul Sontea-Furtuna 33 de specii (24 in 2004 si 30 in 2007) respectiv in complexul Matita-Merhei 32 de specii (24 de specii in 2005 si 31 in anul 2008); iar delta fluvio-maritima: complexul Rosu-Puiu are 37 de specii (29 in 2005 si 31 in 2008).

Din totalul de 45, aproximativ 3/5 dintre specii au valoare economica (9 specii – 1/3 - cu valoare economica primara, peste 1/3 cu valoare secundara si aproape 1/3 cu valoare redusa). Totodata din cele 45 de specii, majoritatea sunt specii native si 6 specii sunt exotice (Aristichthys nobilis, Carassius gibelio, Lepomis gibbosus, Hypophthalmichthys molitrix, Pseudorasbora parva si Perccottus glenii).

Specia exotica, de origine din Asia de Sud-Est, guvid de Amur (Perccottus glenii) a fost semnalata in Delta Dunarii pentru prima data de catre autor, ceea ce creste numarul total de specii inregistrate in RBDD la 135 (44 de Familii inregistrate anterior plus familia Odontobutidae creste numarul de familii la 45), iar in mediul lacustru numarul de specii inregistrate a ajuns la 81.

Clasificarile ecologice arata ca dupa gradul de reofilie majoritatea speciilor sunt limnofile sau termenul mai larg stagnofile, unele cu un oarecare grad de reofilie, dar reofil-stagnofile sunt doar 3 specii (Lota lota, Leuciscus idus si Vimba vimba), iar migratoare sunt alte 3 specii (Alosa tanaica, Clupeonella cultriventris si Acipenser stellatus). Totodata dupa gradul de salinitate, majoritatea speciilor sunt dulcicole, totusi 1/3 sunt eurihaline suportand limite mai largi de salinitate, unele dintre ele traind in mare, ajungand des si in complexele lacustre. Dupa hrana adultului majoritatea speciilor sunt omnivore (2/5), apoi 1/5 (20%) dintre specii sunt ihtiofage, iar restul avand diverse tipuri de hranire.

In ceea ce priveste constanta (frecventa) speciilor pe lacuri in perioada 2003-2008 speciile euconstante cu procent de 100 % sunt Alburnus alburnus, Esox lucius, Blicca bjoerkna, Perca fluviatilis, Rutilus rutilus si Scardinius erythrophthalmus, iar ¼ dintre specii sunt tot euconstante, dar cu valori procentuale mai mici. Totodata majoritatea speciilor sunt constante si accesorii, iar rare doar cateva (5 specii), in schimb foarte rare sunt ¼ din totalul speciilor (Acipenser stellatus, Sander volgensis, Aristichthys nobilis, Hypophthalmichthys molitrix, Lota lota, Leuciscus idus, Neogobius euricephalus, N. melanostomus, Perccottus glenii si Vimba vimba).




Abundenta relativa in NPUE in Delta Dunarii in toata perioada de studiu (2003-2008) este dominata de speciile de talie mica sau medie precum obletul (A. alburnus), boarta (R. amarus), babusca (R. rutilus), biban (P. fluviatilis), rosioara (S. erythrophthalmus), batca (B. bjoerkna) si caras (C. gibelio), iar la polul opus se gasesc specii sporadice, accidentale in delta propriu-zisa sau in mediul limnicol al deltei precum Neogobius fluviatilis, Neogobius melanostomus, Sander volgensis, Lota lota, Leuciscus idus, Cobitis megaspila, Perccottus glenii, Atherina boyeri, Neogobius eurycephalus, Hypophtalmichthys molitrix, Arisctichthys nobilis, Vimba vimba si Acipenser stellatus cu diferente intre metodele de esantionare si perioadele de studiu.

Biomasa relativa in CPUE in Delta Dunarii in toata perioada de studiu (2003-2008) este dominata de specii precum caras (C. gibelio),  babusca (R. rutilus), rosioara (S. erythrophthalmus), obletul (A. alburnus), batca (B. bjoerkna) si stiuca (Esox lucius), iar la polul opus se gasesc specii de dimensiuni mici precum Neogobius fluviatilis, Neogobius melanostomus, Syngnathus abaster, Atherina boyeri si Pungitius platygaster, cu diferente intre metodele de esantionare si perioadele de studiu.

Dupa abundenta relativa, din punct de vedere al indicatorilor ecologici, per toata perioada de studiu (2003-2008), cu unele diferente pentru metodele de esantionare utilizate si in toata aria Deltei propriu-zise (doar mediul limnicol al Deltei Dunarii) si zonei limnicole predeltaice speciile de pesti sunt impartite in urmatoarele categorii: obletul (A. alburnus) este specia principala, eudominanta si euconstanta, urmata de babusca (R. rutilus) si boarta (R. amarus) specii caracteristice, eudominante si euconstante, urmate de un grup de specii complementare, dominante si euconstante precum rosioara (S. erythrophthalmus), bibanul (P. fluviatilis), batca (B. bjoerkna) si carasul (C. gibelio), apoi speciile asociate, subdominante si constante sunt zvarluga (C. danubialis si Cobitis sp.), cernusca (P. borysthenicus), gingirica (C. cultriventris), ghibortul (G. cernuus), plevusca (L. delineatus) si moaca de bradis (P. marmoratus), in final speciile accesorii, recedente si constante/accesorii sunt stiuca (E. lucius), linul (T. tinca), regina (L. gibbosus), murgoiul baltat (P. parva), rizeafca (A. tanaica), somnul (S. glanis), tiparul (M. fossilis) si avatul (A. aspius).

Tot indicatorii ecologici ne arata ca speciile accidental-accesorii si accidentale in mediul limnicol al Deltei Dunarii sunt cele mai numeroase, astfel specii accidental-accesorii, subrecedente si rare sunt mai mult de ¼ dintre specii: platica (A. brama), caracuda (C. carassius), salaul (S. lucioperca), crapul (C. carpio), tiganusul (U. krameri), palamida de balta (P. platygaster), mitroace (N. kessleri), moaca de namol (N. gymnotrachelus), undrea (S. abaster), K. caucasica, stronghilul (N. melanostomus) si guvidul de balta (N. fluviatilis); in schimb speciile de pesti accidentale, sporadice si foarte rare in mediul limnicol al deltei sau chiar in toata aria RBDD sunt ¼ dintre specii: mihaltul (L. lota), vaduvita (L. idus), aterina (A. boyeri), salau vargat (S. volgensis), pastruga (A. stellatus), novac (A. nobilis), sanger (H. molitrix), zvarluga (C. megaspila), guvidul de Amur (P. glenii), guvidul de liman (N. eurycephalus) si morunasul (V. vimba).    

Numeric speciile caras, babusca, rosioara, biban si batca constituie principalele resurse piscicole din mediul limnicol al deltei, urmate la mare distanta de specii precum stiuca, lin, somn, avat (specii accesorii), iar rare in productia piscicola sunt crapul, salaul, platica si caracuda.

Atat la pescuitul electric cat si la pescuit cu setci se observa ca valorile indicilor ihtiodiversitatii cele mai mari, in consecinta cele mai stabile ihtiocenoze sunt in lacurile Cuibul cu Lebede si Baclanesti, lacuri de dimensiuni medii, abundente in  vegetatie lacuri de tipul III,  in schimb cele mai mici valori ale indicilor ihtiodiversitatii sunt in lacurile Iacub, Garla Somova, Ligheanca si Furtuna, lacuri medii de tipul II cu ecosisteme mai putin stabile din punct de vedere al ihtiocenozelor.

Atat la pescuitul electric cat si la pescuitul cu setci, per ansamblu, se observa ca valorile cele mai mari, in consecinta cele mai stabile ihtiocenoze sunt in complexul lacustru Gorgova-Uzlina,  in schimb cele mai mici valori ale ihtiocenozei sunt in complexul lacustru Sontea-Furtuna.

Per ansamblul deltei, ambele  perioade de studiu se observa ca zona malurilor (unde s-a efectuat o esantionare prin pescuit electric) este mai stabila decat zona de apa deschisa si adanca (unde s-a esantionat prin pescuit cu setci); desi diversitatea maximala are aceleasi valori, diferenta dintre valorile diversitatii reale si ale echitabilitatii este semnificativa, ceea ce ne indica ca valorile echitabilitatii nu tin cont de numarul de specii (bogatia de specii) din ecosistem.

Cu privire la structura ihtiofaunei in ambele perioade de studiu si cu diferente intre metodele de esantionare rapitorii au aproape 10 % (restul de 90 % este prada), iar din totalul rapitorilor stiuca detine aproape 10 % (ocupa pozitia secunda intre rapitori dupa biban). Indivizii speciilor exotice au un procent de 6 % (restul de 94 % sunt nativi), din totalul de indivizi exotici carasul are un procent de peste 85 %. Procentul de adulti este de 45 % fata de 55 % tineret, din totalul indivizilor capturati prin pescuit stiintific.

Pescarie

Din observatii rezulta ca absolut toate speciile de pesti din Delta Dunarii cunosc actual o perioada descrescanda de efectiv si biomasa fata de perioada de acum 30 ani.

 

Cantitatile de peste pescuite si neinregistrate difera in functie de valoarea speciei si de gradul de izolare a zonei de pescuit in intervalul 1 % (la babusca) si 100 % (la sturioni), iar pe langa sturioni, somnul, crapul, salaul si stiuca sunt urmatoarele cele mai predispuse specii la acte ilegale de pescuit, in acelasi timp stiuca reprezinta principala specie tinta a pescarilor sportivi a caror capturi neraportate au crescut alarmant. Pe total procentul mediu de neraportare bazat pe studiile anterioare privind perceptia agentilor ecologici ai ARBDD a fost de 10 – 50 %.

In studiile de esantionare a ihtiofaunei efectuate intre 2003 – 2008, in mediul limnicol al Deltei Dunarii carasul, stiuca, somnul, crapul si salaul, sunt speciile comerciale cu valoare primara, iar dintre ele cea mai importanta specie este carasul introdusa intre speciile cu valoare primara mai ales datorita ponderii sale ca numar de indivizi (peste 85 % dintre indivizii capturati prin pescuit stiintific din mediul limnicol al deltei), cat si ca biomasa (peste 70 % dintre gramele de peste capturate prin pescuit stiintific din complexele lacustre ale deltei), reprezentand principala specie capturata in mediul limnicol al deltei propriu-zise, in concluzie si principala resursa piscicola, lucru confirmat si de studiul evaluarii stocurilor de pesti din pescuitul comercial, urmat la mare distanta de celelalte specii cu valoare primara. Dintre speciile cu valoare comerciala secundara au importanta industriala categoria platica (mai ales datorita batcii) si categoria babusca, urmate la distanta de biban.

Concluzia finala, dupa abundenta totala de pesti capturati in mediul limnicol, este ca indivizii comerciali sunt dominanti in delta cu un procent de 75 %, (din totalul indivizilor comerciali au valoare primara circa 8 %), iar din totalul celor comerciali pot fi exploatati un procent de peste 47 % (din totalul de indivizi comerciali exploatabili abia 7 % au valoare comerciala primara), in final dintre indivizii comerciali  exploatabili cu valoare primara, carasul detine ponderea cea mai mare cu un procent de peste 85 %, restul de aproape 15 % reprezinta indivizii altor specii comerciale exploatabile cu valoare primara (stiuca, crap, somn si salau).

Concluzia finala in ceea ce priveste biomasa totala de pesti capturati in mediul limnicol este ca indivizii comerciali au biomasa dominanta in delta cu un procent de peste 95 % (din totalul biomasei indivizilor comerciali are valoare primara circa 35 % din biomasa), iar din totalul celor comerciali poate fi exploatat un procent de peste 80 %  din biomasa (din totalul biomasei indivizilor comerciali exploatabili circa 30 % au biomasa cu valoare comerciala primara), in final din biomasa indivizilor comerciali  exploatabili cu valoare primara, carasul detine ponderea cea mai mare cu un procent de peste 70 %, din biomasa restul de aproape 30 % reprezinta biomasa indivizilor altor specii comerciale exploatabile cu valoare primara (stiuca, crap, somn si salau).

Din punct de vedere al efectivului numeric al populatiei de caras (principala resursa piscicola in mediul limnicol al Deltei Dunarii la scara industriala) din esantioanele prelevate de la pescuitul comercial in 2008 se constata prezenta dominanta a indivizilor de 19-28 cm (lungime totala), respectiv varstele de 2-6 ani. In complexele Somova-Parches si Sontea-Furtuna domina varstele de 2-3 ani, in complexul Gorgova-Uzlina varstele dominante sunt de 2-4 ani, in Rosu-Puiu 4-5 ani, iar in Matita-Merhei domina varstele de 5-6 ani.

In delta, media lungimii totale din pescuitul comercial la caras este de 25,6 cm / exemplar si media greutatii de 357 g / exemplar (cu valori mai mici in Sontea-Furtuna cu 23,4 cm respectiv 220 g per exemplar, valori mai mari in Gorgova-Uzlina cu 28,5 cm respectiv 492 g per exemplar), iar lungimea totala cea mai frecventa in delta este de 22,8 cm (mai mica in complexul Matita-Merhei de 19 cm, unde circa 9,5 % dintre exemplare sunt sub limita de 15 cm lungime standard admisa la pescuit pentru specia caras, iar mai mare este in complexul Rosu-Puiu cu 27,2 cm).

Per ansamblul deltei propriu-zise, in 2008 la pescuitul comercial domina exemplarele de caras cu varsta de 3 – 4 ani, varsta tanara de 2 - 3 ani  se intalneste mai ales in complexele ce sunt tributare apelor Dunarii, iar exemplarele de 4 – 6 ani se gasesc in special in lacurile complexelor mai indepartate de apele fluviului. Se remarca prezenta unor populatii de caras de varsta avansata 7 – 9 ani, probabil aduse de inundatiile din 2005.

Se remarca o reducere a greutatii medii per exemplar si a lungimii totale in medie per delta (cu 3 – 4 cm) in 2008 in comparatie cu anii precedenti, in toate complexele lacustre din delta propriu-zisa, reducere datorata indeosebi de folosirea talienelor si vintirelor cu a ≥ 32 mm, fata de perioada anterioara cand se foloseau si setci (ave) cu a  ≥ 50 mm.

3 Recomandari

Pentru redresarea efectivelor de pesti din mediul limnicol al Deltei Dunarii propriu-zise si al ariei predeltaice (complexul Somova-Parches) sunt necesare masurile:

1. masuri generale de reconstructie ecologica

Ø     Redobandirea habitatelor pierdute;

Ø     Imbunatatirea calitatii apei;

Ø     Redresarea ecologica a habitatelor;

2. protectia habitatelor si speciilor afectate cel mai mult

Ø   Protectia habitatelor caracteristice;

Ø   Continuarea perioadei de prohibitie speciala pentru anumite specii (stiuca, mihalt, pastrav de mare);

Ø   Prelungirea perioadelor de prohibitie pentru alte specii (linul pana la sfarsitul lunii iunie);

Ø   Declararea unor zone de crutare: japse si lacuri satelitare izolate;

Ø   Mentinerea unor specii pe lista speciilor strict protejate (caracuda, sturionii);

Ø   Monitorizarea altor specii valoroase economic sau ecologic ale caror populatii ar putea ajunge in situatia de a fi in declin

3. reglementari pescaresti

Ø   De protectie la pescuit prin controlul intrarilor (cote de efort de pescuit) si al iesirilor (cote de captura) pentru speciile economice;

Ø   Prohibirea pescuitului in lacuri izolate in februarie-martie si iunie-iulie;

4. necesitatea continuarii eforturilor de cercetare in domeniul pescariei pentru monitorizarea permanenta asupra evolutiei starii ihtiofaunei si a evolutiei stocurilor resurselor piscicole.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1.      ADAM Al., BOGATU B., RAUTA M., CECALA L., JELESCU N., FIRULESCU C., 1981. Pescuitul industrial, Ed. Tehnica, Bucuresti, 455 p.

2.        ANTIPA G., 1909. Fauna ichtiologica a Romaniei. Edit. Acad., Publicatiunile Fondului Vasile Adamachi, No XVI, Bucuresti, 294 p+Tabela I – Tabela XXXI.

3.        ANTONESCU C.S., 195 Pestii din apele Republicii Populare Romania. Editura Agro-Silvica, Bucuresti.

4.      BACALBASA-DOBROVICI N., 1965. Tehnica pescuitului, Ed. Did. si Ped., Bucuresti, 678 p.

5.      BACALBASA-DOBROVICI N., 1985a. Pastrarea genofondului la speciile de petti din zona neindiguita a Deltei Dunarii. In: Delta Dunarii, Studii si comunicari de ecologie, Tulcea, 1: 51 – 59.

6.       BACALBASA-DOBROVICI N., 1989. The Danube River and its fisheries, Canadian Special Publication of Fisheries and Aquatic Sciences, 106, pp. 455-468.

7.      BACESCU M., MAIER R., 1969. Cobitis iy Dona I Volga. Vopr. Ikhtiol. 2 (1): 51-60.

8.      BANARESCU P., 1954. O noua specie de peste pentru apele R.P.R. Leuciscus borysthenicus (Kessler) Analele ICP, Bucuresti, 4: pp. 59 – 60.

9.        BANARESCU P., 1964. Fauna R.P.R., vol. XIII. “Pisces-Osteichthyes”, Edit. Acad. R.P.R.., Bucuresti, 959 p.

10.     BANARESCU P., 2004. Situatia actuala a ihtiofaunei de apa dulce a Romaniei sub aspect faunistic, taxonomic si al protectiei. Studia Univ. „Vasile Goldis”, Seria St. Vietii, vol. 14, Arad, Pp 7-11.

11.     BOTNARIUC N., VADINEANU A., 1982. Ecologie. Edit. Did. Si ped., Bucuresti, pp. 359 – 418 (Anexele 1 – 12).

12.   BOTNARIUC N., TATOLE VICTORIA, 2005. Cartea rosie a vertebratelor din Romania. Academia Romana, Muzeul Nat. de istorie naturala „Gr. Antipa”, Bucuresti, 260 p.

13.     CERNISENCU IRINA, NAVODARU I., STARAS M., NASTASE A. and ALEXANDROV M. LAURA, 200 Study of inland fisheries from Danube Delta – Romania. Analele Institutului National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii (Scientific annals of Danube Delta Institute), Tulcea, vol. 13, pg. 179 – 182.



14.     DIACONU C., NICHIFOROV I., 1963 – Zona de varsare a Dunarii. Monografia hidrologica, Edit. Tehnica, Bucuresti.

15.     DRIGA B.V., 2004. Delta Dunarii. Sistemul circulatiei apei. Acad. Romana, Institutul de Geografie, Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 256 p.

16.   FROESE, R. AND D. PAULY. Editors. 2009. FishBase. World Wide Web electronic publication.

17.     GASTESCU P., STIUCA R., 200 Delta Dunarii Rezervatie a Biosferei. Edit. Dobrogea, 498 p si 15 Anexe.

18.     GASTESCU P., STIUCA  R., 2008. Delta Dunarii Rezervatie a Biosferei. Edit. CD Press, 400 p.

19.   GOMOIU M.T., M. SKOLKA, 2001. Ecologie. Metodologii pentru studii ecologice, Ovidius University Press, Constanta, 170 p.

20.   HOLCIK J., HENSEL K., 1974. A new species of Gymnocephalus (Pisc.Perc.) from the Danube with remarks on the genus. Copeia 1971 (71-86).

21.   KOTTELAT M., 199 European Freshwater fishes. Biologia. Supl. 5, p 280.

22.      KOTTELAT M. & J. FREYHOF, 200 Handbook of European Freshwater fishes. Kottelat, Cornol, Switzeland and Freyhof, Berlin, Germany, 646 p.

23.   MILLER P. J., 2003. The Freshwater Fishes of Europe – Mugilidae, Atherinidae, Atherinopsidae, Blenniidae, Odontobutidae, Gobiidae. Vol8/1. Edit. AULA-Verlag, 405 p.

24.     MOSS B.D., STEPHEN ALVAREZ C., BECARES E., VAN DE BUND W., COLLINGS S.E., VAN DONK E., DE EYTO E., FELDMANN T., FERNANDEZ-ALAEZ C., FERNANDEZ-ALAEZ M., FRANKEN R.J.M., GARIA-CRIADO F., GROSS E.M., GYLLSTRÖM M., HANSSON L.A., IRVINE K., JARVALT A., JENSEN J.P., JEPPESEN E., KEIRESALO T., KORNIJOW R., KRAUSE T., KÜNAP H., LAAS A., LILL E., LORENS B., OTT H.I., PECZULA W., PEETERS E.T.H.M., PHILLIPS G., ROMO S., RUSSELL V., SALUJÕE J., SCEFFER M., SIEWERSEN K., SMAL H., TESCH C., TIMM H., TUVIKENE L., TONNO I., VIRRO T., VICENTE E, WILSON D., 2003. The determination of ecological status in shallow lakes  - a tested system (ECOFRAME) for implementation of the European Water Framework Directive. In Aquatic Conservation: Marine and Freshwater Ecosystems 13 (6): 507-549.

25.   NALBANT T., 1993. Some problems in the systematics of the genus Cobitis and its relatives (Pisces, Ostariophysi, Cobitidae), Rev. Roum. Biol., Biol. Anim. 38-101-110.

26.    NALBANT T., OTEL V., 1993. Knipowitschia cameliae (Pisces, Gobiidae) a new species of the paniyyae group; some problems oh its protection. Ocrot. Nat. Med. inconj., 39 (1-2): 51-58.

27.     NALBANT T., BATTES K.W., PRICOPE F., URECHE D., 2004. First record of the sleeper Perccottus glenii (Pisces: Perciformes: Odontobutidae) in Romania. Travaux du Museum National d’Histoire, vol. XLVII, pp. 279-284.

28.    NASTASE  A. & I. NAVODARU, 2004. Ichthyofauna of the Somova-Parches complex of lakes from last natural flood plane of the Danube River in front of the Danube Delta. Studii si cercetari stiintifice. Biologie, 9, Serie noua. Universitatea din Bacau, pg. 86-88.

29.    NASTASE  A. & I. NAVODARU, 200 Study of ichthyodiversity from complex lakes Gorgova-Uzlina. Analele Institutului National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii (Scientific annals of Danube Delta Institute), vol. 12, Tulcea, pg. 91-9

30.    NASTASE A. & NAVODARU I., 200 Ichthyodiversity of Matita-Merhei lake-complex. Analele Institutului National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii (Scientific annals of Danube Delta Institute), vol. 13, Tulcea, pg. 75 – 81.

31.    NASTASE A. & NAVODARU I., 2008. Ichthyofauna of Danube delta lakes. Scientific annals of Danube Delta Institute, vol. 14, Tulcea, pg. 37 – 4

32.        NAVODARU I., BUIJSE A. D., STARAS M., 2002. Effects of hydrology and water quality on the fish community in Danube Delta lakes, Internat. Rev. Hydrobiol., 87, 2-3, pp. 329-348.

33.        NAVODARU I. & A. NASTASE, 200 Ichthyoofauna of river Danube Delta: Gorgova-Uzlina and Sontea-Furtuna lakes complexes. Acta Ichtiologica Romanica I, Romanian Ichthyological Society Publication, Sibiu/Romania, pg. 185-202.

34.       NAVODARU I., A. NASTASE & CERNISENCU IRINA, 200 Study of ichthyofauna from Rosu-Puiu lake-complex. Analele Institutului National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii (Scientific annals of Danube Delta Institute), Tulcea, vol. 13, pg. 67 – 74.

35.       NAVODARU I., 2008. Estimarea stocurilor de pesti si pescariilor. Edit. Dobrogea, Constanta, 295 p.

36.     NELSON J., 200 Fishes of the World. Fourth Edition. John Wiley & Sons, Inc., Hoboken, New Jersey, 601 p.

37.     NICHERSU I. et. al., 199 Atlasul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Contr. Cercet. Nr. 174, INCDDD, Tulcea.

38.     NIKOLSKI V.G., 1961. Ekologhiia ribi., Iyd. Viss. Skoli, Moscova, 325 p.

39.     NYBERG P. & E. DEGERMAN , 1988. Standardised test-fishing with survey nets. Inform., Inst. Freshw. Res., Drottningholm 1988 (7). 18 p. (In Swedish with English summary).

40.     ODUM E.P., 1975. Ecology: The link between the Natural and Social Sciences. Second Edition. A Holt International Edition. 244 p.

41.     OOSTERBERG W., BUIJSE A.D., COOPS H., IBELINGS B.W., MENTING G.A.M., STARAS M., BOGDAN L., CONSTANTINESCU A., HANGANU J., NAVODARU I., TÖRÖK LILIANA, 2000. Ecological gradients in the Danube Delta lakes (Present state and man-induced changes). In RIZA rapport 2000.015., 168 p.

42.     OTEL V., BANARESCU P., 198 First record of Percarina demidoffi Nordmann, 1840 from Romania and from the Danube river basin (Pisces, Percidae), Rev. Roum. Biol. Anim., 31 (1): pp. 11-13.

43.   OTEL V., BANARESCU P., NALBANT T., BACALU P., COCIAS S., 1992. Investigatii asupra ihtiofaunei dulcicole a Deltei Dunarii - Rezervatia Biosferei in anul 1991. Analele ICPDD, Tulcea: 141-152.

44.   OTEL V., BANARESCU P., NALBANT T., BABOIANU C., 1993. Rezultatele investigatiilor ihtiologice din teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii in anul 1992. Analele ICPDD, 2, Tulcea: 145-162.

45.   OTEL V., CIOCARLAN V., FEDORCHENKO A., KISS J.B., MURARIU D., NITU E., RAKOSY L., RUICANESCU A., SARKANY A., SARBU IOAN, SARBU ION, LASZLO S., TOROK J., 2000. Lista rosie a speciilor de plante si animale din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, Romania, Edit. Fundatia AVES, 132 p + 48 foto.

46. OTEL V., 2001. Actual status of ichthyofauna in the Danube Delta Biosphere Reserve-Roumanian sector: systematics and conservation. The 10-th Europ.Congr. of Ichthyology -Praga, Book of Abstracts: 61.

47. OTEL V., 200 Atlasul pestilor din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, Editura Centrul de Informare Tehnologica Delta Dunarii, INCDDD, Tulcea, pg. 481.

48.   PAPADOPOL M., 1978. Hidrobiologie. Univ. Bucuresti, pp. 35-48.

49. PORA E. A., OROS L., 1974. Limnologie si oceanologie. Edit. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 423 p.

50. ROMANESCU GHE., 1996, Delta Dunarii – studiu morfohidrografic, Editura Corson, Iasi, 216 p.

51. RUDESCU L., NICULESCU C., CHIVU I.P., 1965. Monografia stufului din Delta Dunarii, Edit. Acad. R.S.R., Buc., 542 p.

52.     SARBU I., BENEDEK ANA MARIA, 2004. Ecologie practica. Edit. Univ. „Lucian Blaga”, Sibiu, 260 p.

53. STARAS M., NAVODARU I., 1995. Schimbari in structura ihtiofaunei ca efect al modificarii caracteristicilor biotopului. In: Analele stiintifice ale Institutului Delta Dunarii, Tulcea, IV/1. pp 223-239.

54.     STARAS M., CORHAN GH., DANES MINODORA, CERNISENCU IRINA, NAVODARU I., GRIGORAS I., 199 Pachet de programe pe calculator pentru estimarea stocurilor de pesti. Analele Stiintifice ale Institutului delta Dunarii, vol. 5, No. 2, Tulcea, pp. 339-343.

55.     STANCIOIU S., PATRICHE N., PATRICHE TANTI, 200 Ihtiologie generala. Edit. Did. si Pedag., R.A, Bucuresti, 356 p.

56.     STOICA A., 1975. Studiul privind dezvoltarea sectorului piscicol din Delta Dunarii. Proiect 451, ICPDD, Tulcea: pp 112-125.

57.     SINDRILARIU P.D., BACALBASA-DOBROVICI N., FREYHOF J., WOLTER C., 2002. The juvenile fish community of the Lower Danube and Danube Delta. Brezeanu G. and R. Stiuca (eds). Internat. Assoc. Danube Res. 34: p 517 – 52

58. UJVARI I, 1972 – Geografia apelor Romaniei, Edit. Stiintifica, Bucuresti, 590 p.

59. VASILIU G., 1959. Pestii apelor noastre. Editura Stiintifica, Bucuresti, 403 p.

60.     VOICAN V., RADULESCU I., LUSTUN L., 1981. Calauza piscicultorului, Editia a II-a, Edit. Ceres, Bucuresti, 458 p.

61. ZINEVICI V., TEODORESCU L., 1998. Dinamica productivitatii zooplanctonice in lacurile mari din Delta Dunarii (perioada 1975-1995). Analele stiintifice ale IDD, Tulcea, VI(1): 113-125.

62.        *** CEN/TC 230/WG 2/TG 4 N 28, Second Working draft, 2002. Water quality – Sampling of fish with gillnets, 20 p.




{ Politica de confidentialitate } Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







Cauta referat