QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate geografie

Caracterizarea ihtiofaunei din delta dunarii in conditiile perioadei 2003-2008








CARACTERIZAREA IHTIOFAUNEI DIN DELTA DUNARII IN CONDITIILE PERIOADEI 2003-2008

1 Factorii de mediu restrictivi ai ihtiofaunei

1.1 Nivelul Dunarii



Media multianuala a nivelului Dunarii, la statia de la Tulcea, in perioada 1964 2008 (ultimii 44 de ani) este aproape de valoarea de 200 cm, iar cu valorile cele mai mari este anul 1970, anul cu cele mai mari inundatii, urmat de anii 1980 si 2005 cu inundatii foarte mari (Fig. 20).

Figura 20 Media multianuala a nivelului Dunarii la statia de la Tulcea

1.2 Parametrii fizico-chimici

Analizele fizico-chimice au fost efectuate in laboratorul de chimie al Institutului National de Cercetare Dezvoltare Delta Dunarii Tulcea, laborator acreditat in conformitate cu SR EN ISO/CEI 17025: 2005, de catre Asociatia de Acreditare din Romania, RENAR.

Conform Normativului 161/2006 al Ministerului Mediului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa, lacurile studiate in luna septembrie se incadreaza in clasa a II-a de calitate (ape ciprinicole, stre ecologica buna pentru dezvoltarea speciilor de pesti), exceptie fac Pb si Cd, mai ales ultimul care este in afara limitelor in toate lacurile din delta.

2 Bogatia speciilor

In complexele lacustre studiate din Delta Dunarii, in perioada de studiu 2003 2008, s-au capturat in total 45 de specii de pesti, cu explicatia ca toate exemplare din genul Cobitis, capturate in prima perioada 2003-2005, nu au fost identificate ca specie (situatia lor fiind incerta pana la momentul respectiv), dintre cele 45 specii in prima perioada (2003 2005) s-au capturat 34 de specii, iar in cea de-a doua perioada (2005 2008) 40 specii. Comune celor doua perioade de studiu sunt 29 de specii (Tab. 26).

Din totalul de 45, aproape 3/5 dintre specii - adica 27 de specii au valoare economica (9 specii 1/3 - cu valoare economica primara, peste 1/3 cu valoare secundara si aproape 1/3 cu valoare redusa). Totodata din cele 45 de specii, majoritatea sunt specii native si 6 specii sunt exotice (Aristichthys nobilis, Carassius gibelio, Lepomis gibbosus, Hypophthalmichthys molitrix, Pseudorasbora parva si Perccottus glenii) (Tab. 26).

Dupa hrana adultului 1/5 (20%) dintre specii sunt ihtiofage, majoritatea sunt omnivore (2/5), iar restul au diverse tipuri de hranire (Tab. 26).

Din cele 45 de specii de pesti capturate in mediul limnicol al Deltei Dunarii, cea mai interesanta stiintific este specia guvid de Amur (Perccottus glenii), specie semnalata pentru prima data in aria RBDD in 2007 de catre autor. Specia este una exotica, de origine sudestasiatica, ajunsa intamplator in bazinele piscicole din Ucraina, de unde s-a raspandit in zonele din Ucraina si din vecinatate. Prima semnalare a speciei in Romania a fost in 2004, de catre NALBANT et. al, 2004, in urma unui pescuit de cercetare in anul 2001 in raul Suceava, prin pescuit electric.

In Delta Dunarii au fost identificate 3 exemplare de Perccottus glenii (Foto 9) in mediul limnicol, acestea gasindu-se in zonele cu habitatul agreat de catre specie: vegetatie subacvatica abundenta, sol noroios malos, cu mult puiet de peste (specia fiind cunoscuta ca ihtiofaga, hrana constituind-o in special puietul si icrele, ceea ce dovedeste necesitatea cunoasterii si cercetarii biologiei si raspandirii speciei in habitatele Deltei Dunarii, dat fiind faptul ca este un pradator ihtiofag periculos ce poate provoca serioase daune in caz de inmultire excesiva). Dupa unii autori aceasta specie poate extirpa aproape toate speciile de pesti sau larvele de amfibieni in corpurile de apa de dimensiuni mai mici.

Foto. 9 Prima semnalare a speciei Perccottus glenii in RBDD de catre autor

Concluzie: Specia guvid de Amur (Perccottus glenii) imbogateste numarul de specii din RBDD cu inca una, ceea ce face ca numarul de specii din RBDD sa ajunga la 135 recunoscute ca specii, iar numarul de familii de pesti la 45 (familia Odontobutidae din ordinul Perciformes este noua familie intalnita in RBDD).

Tabel 26 Bogatia speciilor de pesti din Delta Dunarii (2003-2008)

Nr. Crt.

Specia

Denumire comuna

Total prezenta

Clasificari ecologice

2003-2005

2006-2008

Valoare economica

Origine

Dupa Gradul de reofilie

Dupa Salinitate

Dupa Hrana adultului

Toleranta la degradarea habitatului

1

Abramis brama L. 1758

platica

1

1

**

n

stag-reo

dulc

omni

tole

2

Acipenser stellatus L. 1758

pastruga

1

***

n

migr

euri

ihtio

into

3

Alburnus alburnus L. 1758

oblet

1

1

*

n

reo-stag

dulc

omni

tole

4

Alosa tanaica (A. caspia nordmanni)Antipa 1906

rizeafca

1

1

*

n

migr

euri

zoo

5

Aristichthys nobilis Richardson, 1945

novac

1

***

e

stag

dulc

fito

6

Aspius aspius L. 1758

avat

1

1

**

n

reo-stag

dulc

ihtio

into

7

Atherina boyeri Risso, 1810

aterina

1

1

*

n

stag

euri

bent

8

Blicca bjoerkna L. 1758

batca

1

1

*

n

stag-reo

dulc

omni

tole

9

Carassius carassius L.1758

caracuda

1

1

**

n

limn

dulc

omni

tole

10

Carassus gibelio L. 1758

caras

1

1

***

e

euritop

dulc

omni

tole

11

Cobitis sp. L. 1758

zvarlugi

1

n

euritop

dulc

bent

inter

12

Cobitis danubialis (C. taenia) L. 1758

zvarlugi

1

n

euritop

dulc

bent

inter

13

Cobitis megaspila L. 1758

zvarlugi

1

n

stag-reo

dulc

bent

inter

14

Cyprinus carpio L. 1758

crap

1

1

***

n

stag-reo

dulc

omni

tole

15

Clupeonella cultriventris Nordmann, 1840

gingirica

1

1

*

n

migr

euri

zoopl

16

Esox lucius L. 1758

stiuca

1

1

***

n

limn

dulc

ihtio

into

17

Gymnocephalus cernuus (Acerina cernua) L. 1758

ghibort

1

1

n

limn

dulc

bent

tole

18

Hypophthalmichthys molitrix Valenciennes, 1844

sanger

1

***

e

stag

dulc

fito

19

Knipowitschia caucasica Berg, 1916

1

n

stag

euri

bent

tole

20

Lepomis gibbosus L.1758

regina

1

1

e

limn

dulc

zoo

tole

21

Leucaspuis delineatus Heckel, 1843

plevusca

1

1

n

limn

dulc

omni

into

22

Lota lota L. 1758

mihalt

1

***

n

reo

dulc

ihtio

into

23

Leuciscus idus L. 1758

vaduvita

1

**

n

reo

dulc

omni

into

24

Misgurnus fossilis L. 1758

tipar

1

1

n

limn

dulc

bent

tole

25

Neogobius eurycephalus (Gobius cephalarges) Kessler, 1874

guvid de liman

1

*

n

stag-reo

euri

bent

26

Neogobius fluviatilis Pallas, 1814

guvid de balta

1

1

*

n

stag-reo

euri

bent

27

Neogobius gymnotrachelus Kessler, 1857

moaca de namol

1

n

stag

euri

bent

28

Neogobius kessleri Gunther, 1861

mitroace

1

*

n

stag-reo

euri

ihtio

29

Neogobius melanostomus Pallas, 1814

stronghil

1

n

stag-reo

euri

moluscofag

30

Perca fluviatilis L. 1758

biban

1

1

**

n

stag-reo

dulc

ihtio

tole

31

Perccottus glenii Dybowski, 1877

guvid de Amur

1

e

limn

dulc

ihtio

32

Petroleuciscus borysthenicus Kessler 1859

cernusca

1

1

n

limn

dulc

omni

33

Proterorhinus marmoratus Pallas 1811

moaca de bradis

1

1

n

stag

euri

bent

tole

34

Pseudorasbora parva Temmink & Schlegel, 1842

murgoi baltat

1

1

e

stag

dulc

omni

tole

35

Pungitius platygaster Kessler, 1859

palamida de balta

1

1

n

limn

dulc

omni

into

36

Rhodeus amarus Bloch 1782

boarta

1

1

n

stag

dulc

erbi

into

37

Rutilus rutilus L. 1758

babusca

1

1

**

n

euritop

dulc

omni

tole

38

Sander lucioperca (Stizosteidon lucioperca) L. 1758

salau

1

1

***

n

stag-reo

euri

ihtio

into

39

Sander volgensis (Stizosteidon volgensis) Gmelin,1788

salau vargat

1

**

n

stag-reo

euri

ihtio

into

40

Scardinius erythrophthalmus L. 1758

rosioara

1

1

**

n

stag-reo

dulc

omni

into

41

Silurus glanis L. 1758

somn

1

1

***

n

stag

dulc

ihtio

into

42

Syngnathus abaster (S. nigrolineatus) Risso, 1826

undrea

1

1

n

stag

euri

zoopl

into

43

Tinca tinca L. 1758

lin

1

1

**

n

limn

dulc

omni

inter

44

Umbra krameri Walbaum, 1792

tiganus

1

1

n

limn

dulc

omni

into

45

Vimba vimba L. 1758

morunas

1

**

n

reo

dulc

omni

inter

TOTAL

34

40

27

6

Simbolurile utilizate: 1=prezenta speciei; Valoare alimentara: ***=primar, **=secundar, *=redus; Origine: n=nativ, e=exotic; Reofilie: migr.=migrator, limn=limnofilic, stag=stagnofil, reo=reofil; Salinitate: dulc=dulcicol, euri=eurihalin; Hrana adult: omni=omnivor, ihti=ihtiofag, bent=bentofag, erbi=erbivor, zoopl=zooplantonofag, fito=fitofag, zoo=zoofag; toleranta degradare: tole=tolerant, into=intolerant, inter=intermediar);

3 Frecventa speciilor de pesti pe lacuri

In ceea ce priveste frecventa (constanta) speciilor pe lacuri in toata perioada (2003-2008) se observa ca, per ansamblul deltei, euconstante cu 100% prezenta per lac studiat sunt speciile Alburnus alburnus, Esox lucius, Blicca bjoerkna, Perca fluviatilis, Rutilus rutilus si Scardinius erythrophthalmus. Pe de alta parte speciile foarte rare din punct de vedere al constantei sunt circa din totalul speciilor (Tab. 30).

Tabel 30 Frecventa (constanta) speciilor in toata aria studiata (per lacuri) si in ambele perioade de studiu (1=prezenta speciei, C=constanta)

Specia/Lac

Babele

Garla Somova

Parches

Rotund

Somova

Furtuna

Baclanesti

Ligheasca

Gorgova

Potcoava

Isac

Uzlina

Chiril

Cuibada

3 Iezere

Merhei

Matita

Bogdaprste

Rosulet

Rosu

Puiu

Iacub

C %

C clasa

A. brama

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

68,18

C4

A. stellatus

1

4,545

C1

A. alburnus

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

100

C5

A. tanaica

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

68,18

C4

A. nobilis

1

4,545

C1

A. aspius

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

86,36

C5

A. boyeri

1

1

1

1

18,18

C2

B. bjoerkna

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

100

C5

C. carassius

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

54,55

C4

C. gibelio

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

95,45

C5

Cobitis sp.

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

54,55

C4

C. danubialis

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

81,82

C5

C. megaspila

1

1

1

13,64

C2

C. carpio

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

72,73

C5

C. cultriventris

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

54,55

C4

E lucius

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

100

C5

G.cernuus

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

81,82

C5

H. molitrix

1

4,545

C1

K. caucasica

1

1

1

13,64

C2

L. gibbosus

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

63,64

C4

L. delineatus

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

81,82

C5

L. lota

1




4,545

C1

L. idus

1

4,545

C1

M. fossilis

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

59,09

C4

N. euricephalus

1

4,545

C1

N. fluviatilis

1

1

1

1

18,18

C2

N. gymnotrachelus

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

50

C4

N. kessleri

1

1

1

1

18,18

C2

N. melanostomus

1

4,545

C1

P. fluviatilis

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

100

C5

P. glenii

1

1

9,091

C1

P. borysthenicus

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

86,36

C5

P. marmoratus

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

90,91

C5

P. parva

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

68,18

C4

P. platygaster

1

1

1

1

1

1

1

31,82

C3

R. amarus

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

95,45

C5

R. rutilus

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

100

C5

S. lucioperca

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

81,82

C5

S. volgensis

1

4,545

C1

S. erythrophthalmus

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

100

C5

S. glanis

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

90,91

C5

S. abaster

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

59,09

C4

T. tinca

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

90,91

C5

U. krameri

1

1

1

1

1

22,73

C2

V. vimba

1

1

9,091

C1

TOTAL specii

19

22

18

19

14

25

28

27

25

26

27

22

16

26

25

28

30

27

27

29

27

27

In prima perioada de studiu cele mai constante, cu 100 % prezenta per lac la ambele metode de esantionare, sunt speciile euconstante Alburnus alburnus, Carassius gibelio, Perca fluviatilis, Rutilus rutilus si Scardinius erythrophthalmus. Tot euconstante dar cu procente mai mici sunt alte 1/5 specii din totalul de 34 de specii. Pe de cealalta parte, speciile foarte rare in ceea ce priveste constanta sunt in numar de 3 (Acipenser stellatus, Hypophthalmichthys molitrix si Neogobius melanostomus), iar majoritatea speciilor fiind specii accesorii sau constante.

Comparativ cu prima perioada, in cea de-a doua perioada de studiu cele mai constante cu 100 % prezenta per lac la ambele metode de esantionare sunt speciile euconstante Alburnus alburnus, Blicca bjoerkna, Perca fluviatilis, Rutilus rutilus si Scardinius erythrophthalmus. Tot euconstante dar cu procente mai mici sunt si alte peste din totalul de 40 de specii. Pe de cealalta parte, specii foarte rare in ceea ce priveste constanta o reprezinta o alta patrime (aproape ) din totalul speciilor, restul de peste fiind specii accesorii sau constante.

4 Abundenta

Cu privire la abundenta totala a speciilor de pesti din Delta Dunarii, in perioada 2003-2008, se observa ca din cei aproape 75 000 de indivizi capturati (mai exact 74691) cei mai multi sunt indivizii de Alburnus alburnus (aproape 20 000 de indivizi), urmat la mare distanta de Rutilus rutilus (peste 10 000 de indivizi, pe ultimele locuri, cu cate 1 singur individ capturat in 6 ani de studiu in complexele lacustre ale Deltei Dunarii se gasesc Acipenser stellatus, Aristichthys nobilis, Hypophthalmichthys molitrix, Lota lota, Leuciscus idus, Neogobius melanostomus si Sander volgensis.

Sub 5 indivizi capturati au si speciile Perccottus glenii, Cobitis megaspila, Neogobius eurycephalus si Vimba vimba.

La pescuitul electric speciile de pe primele locuri sunt boarta (R. amarus), babusca (R. rutilus), carasul (C. gibelio) si obletul (A. alburnus), iar la pescuitul cu setci primele locuri sunt ocupate de obleti, babusca, biban (P. fluviatilis), batca (B. bjoerkna) si rosioara (S. erythrophthalmus).

4.3 Abundenta relativa intre 2003-2008

Abundenta relativa in NPUE (numar indivizi / 1 ora pescuit electric sau 100 m setca) in Delta Dunarii in toata perioada de studiu (2003-2008) este dominata de speciile de talie mica sau medie precum obletul (A. alburnus), boarta (R. amarus), babusca (R. rutilus), biban (P. fluviatilis), rosioara (S. erythrophthalmus), batca (B. bjoerkna) si caras (C. gibelio), cu diferente intre cele doua metode de esantionare.

La polul opus se gasesc specii sporadice, accidentale in mediul limnicol al deltei propriu-zise precum Neogobius fluviatilis, Neogobius melanostomus, Sander volgensis, Lota lota, Leuciscus idus, Cobitis megaspila, Perccottus glenii, Atherina boyeri, Neogobius eurycephalus, Hypophtalmichthys molitrix, Arisctichthys nobilis, Vimba vimba si Acipenser stellatus cu diferente intre metodele de esantionare.

La pescuit electric

Abundenta relativa per fiecare complex lacustru in 2 ani de studiu este urmatoarea: in complexul Somova-Parches 2003/2006 domina babusca, caras, obletul, bibanul, boarta, rosioara si stiuca; in complexul Sontea-Furtuna 2004/2007 abundente sunt boarta, carasul, babusca, rosioara, plevusca (Leucaspius delineatus) si linul (Tinca tinca); in complexul Gorgova-Uzlina 2004/2007 abundente sunt babusca, boarta, bibanul, carasul, rosioara si plevusca; in complexul Matita-Merhei 2005/2008 domina boarta, obletul, babusca, plevusca, caras si rosioara; iar in complexul Rosu-Puiu 2005/2008 abundente sunt babusca, oblet, boarta, plevusca si rosioara(Fig. 56 sus).

Abundenta relativa la pescuit electric per toata aria studiata (mediul limnicol al deltei propriu-zise) intre 2003-2008 este dominata de specii precum boarta, babusca, caras specii urmate de oblet, biban, plevusca si rosioara; in schimb pe ultimele locuri se afla Neogobius eurycephalus, Neogobius melanostomus, Cobitis megaspila, Perccottus glenii, Atherina boyeri, Lota lota si Leuciscus idus specii rare in mediul limnicol sau rare in zona malurilor (Fig 56 jos).

Abundenta relativa per fiecare lac studiat intre 2003-2008 in zona malurilor este urmatoarea (Fig. 57):

       Garla Somova este dominata de speciile babusca, boarta, caras, plevusca.

       Lacul Furtuna are abundente speciile boarta, babusca, linul, plevusca si carasul.

       Lacul Baclanesti are dominante murgoiul baltat (P. parva) si carasul.

       Lacul Ligheanca este dominat de, caras, boarta, babusca si rosioara.

       Lacul Gorgova are abundente specii precum bibanul, babusca si carasul.

       In lacul Potcoava domina speciile babusca, biban, caras, rosioara.

       Lacul Isac are abundente speciile boarta, babusca, biban, caras.

       Lacul Uzlina este dominat de boarta, babusca, rosioara, plevusca, biban, caras.

       Lacul Cuibul cu Lebede este dominat de babusca, caras si rosioara.

       In lacul Trei Iezere abundente sunt carasul, babusca, rosioara si cernusca.

       Lacul Bogdaproste are dominante boarta, babusca, plevusca si carasul.

       Lacul Matita este dominat de boarta, plevusca, babusca si rosioara.

       Lacul Merhei are dominante obletul, boarta babusca, rosioara, caras, plevusca.

       Lacul Iacub are ca specii dominante boarta, obletul, babusca si rosioara.

       Lacul Puiu este dominat de specii precum babusca, obletul si rosioara.


Figura 56 Abundenta relativa in NPUE (n/h) la pescuit electric (sus-per complexe, jos-total medie delta per specii) 2003-2008


Figura 57 Abundenta relativa in NPUE (n/h) la pescuit electric per lacurile din Delta Dunarii 2003-2008


La pescuit cu setci

Abundenta relativa in NPUE (numar indivizi / 100 m setca) per fiecare complex lacustru este urmatoarea: in complexul Somova-Parches 2003/2006 domina obletul, babusca, rosioara, boarta si batca (B. bjoerkna); in complexul Sontea-Furtuna 2004/2007 abundente sunt obletul, boarta, rosioara si babusca; in complexul Gorgova-Uzlina 2004/2007 abundente sunt obletul, biban, babusca, rosioara si batca; in complexul Matita-Merhei 2005/2008 domina obletul, gingirica (Clupeonella cultriventris), rosioara si batca; iar in complexul Rosu-Puiu 2005/2008 abundente sunt obletul, batca, ghibortul, bibanul, babusca si gingirica (Fig. 58 sus).

Abundenta relativa din mediul limnicol al deltei la pescuitul cu setci per toata aria studiata intre 2003-2008 este dominat de specia oblet, urmat la foarte mare distanta de babusca, biban, boarta, rosioara si batca; in schimb pe ultimele locuri din punct de vedere al abundentei speciilor (specii sporadice) in delta sau in zona cu apa deschisa (luciu de apa) si adanca se afla Aristichthys nobilis, Cobitis megaspila, Hypophthalmichthys molitrix, Vimba vimba, Perccottus glenii, Acipenser stellatus si Sander volgensis (Fig 58 jos).

Abundenta relativa la setci per fiecare lac studiat intre 2003-2008 in zona de larg a lacurilor, cu apa deschisa si adanca, este urmatoarea (Fig. 59):

       Garla Somova este dominata de speciile oblet, babusca, rosioara, batca.

       Lacul Furtuna are abundente speciile oblet, boarta, rosioara, babusca.

       In lacul Baclanesti predomina speciile boarta, oblet, rosioara, babusca.

       Lacul Ligheanca este dominat de oblet, rosioara, babusca, boarta.

       Lacul Gorgova e dominat specii precum oblet, biban, babusca, ghibort, rosioara.

       In lacul Potcoava sunt abundente speciile oblet, babusca, batca, rosioara

       Lacul Isac are abundente speciile oblet, biban, babusca, batca, rosioara, boarta.

       Lacul Uzlina este dominat de oblet, babusca, rosioara si biban.

       Lacul Cuibul cu Lebede este dominat de rosioara, lin (Tinca tinca), biban, tipar (Misgurnus fossilis), boarta, babusca.

       In lacul Trei Iezere abundente sunt obletul, gingirica, (C. cultriventris), boarta, bibanul, rosioara.

       In lacul Bogdaproste sunt dominante sunt obletul, rosioara, bibanul, boarta.

       Lacul Matita are dominante obletul, gingirica, batca, rizeafca (Alosa tanaica) si babusca.

       Lacul Merhei are abundente speciile oblet, rosioara, biban, babusca.

       Lacul Iacub are ca specii abundente obletul, boarta, babusca, batca si bibanul.

       Lacul Puiu este dominat de specii precum batca, ghibort, oblet, babusca si biban.

       Lacul Rosu are ca specii dominante obletul, ghibortul, batca, gingirica, babusca si bibanul.

       Lacul Rosulet este dominat de biban, oblet, babusca, ghibort, batca si gingirica.


Figura 58 Abundenta relativa in NPUE (n/100 m setca) la pescuit cu setci (sus-per complexe, jos-total medie delta per specii)


Fig. 59 Abundenta relativa in NPUE (n/100 m setca) la pescuit cu setci per lacurile din Delta Dunarii 2003-2008


5 Biomasa

In ceea ce priveste biomasa totala a speciilor de pesti din Delta Dunarii, in perioada 2003-2008, se observa ca din cele peste 1500 kg peste capturat (mai exact 1530 kg), speciile cu biomasa cea mai mare sunt carasul (C. gibelio) peste 300 kg, rosioara (S. erythrophthalmus), babusca (R. rutilus) fiecare cu peste 200 kg, batca (B. bjoerkna) si bibanul (P. fluviatilis) cu peste 150 kg, urmate de oblet (Alburnus alburnus) si stiuca (Esox lucius) fiecare cu putin peste 100 kg, pe ultimele locuri, cu sub 100 grame se gasesc speciile de dimensiuni mici sau specii foarte rare in delta precum tiganusul (Umbra krameri), guvid de balta (Neogobius fluviatilis), vaduvita (Leuciscus idus), undrea (Syngnathus abaster), guvidul de Amur (Perccottus glenii), guvid falcos (Neogobius eurycephalus), salaul vargat (Sander volgensis), aterina (Atherina boyeri), Cobitis megaspila, mihalt (Lota lota), palamida de balta (Pungitius platygaster), Knipowitskia caucasica si Neogobius melanostomus

La pescuitul electric primele locuri ale biomasei totale sunt ocupate de caras (C. gibelio), stiuca (E. lucius), biban (P. fluviatilis) si babusca (R. rutilus) fig. 61 sus, iar la setci sunt rosioara (S. erythrophthalmus), carasul (C. gibelio), babusca (R. rutilus), batca (A. brama) fig. 61 jos.

3 Biomasa relativa intre 2003-2008

Biomasa relativa in CPUE in Delta Dunarii in toata perioada de studiu (2003-2008) este dominata de specii precum caras (C. gibelio), babusca (R. rutilus), rosioara (S. erythrophthalmus), obletul (A. alburnus), batca (B. bjoerkna) si stiuca (Esox lucius) cu diferente intre cele doua metode de esantionare.

La polul opus se gasesc specii de dimensiuni mici precum Neogobius fluviatilis, Neogobius melanostomus, Syngnathus abaster, Atherina boyeri si Pungitius platygaster cu diferente intre metodele de esantionare.

La pescuit electric

Biomasa relativa in CPUE (grame / 1 ora pescuit electric) per fiecare complex lacustru este urmatoarea: in complexul Somova-Parches 2003/2006 domina in biomasa carasul (C. gibelio), urmat la mare distanta de stiuca (E. lucius), babusca (R. rutilus) si biban (Perca fluviatilis); in complexul Sontea-Furtuna 2004/2007 cu biomasa cea mai mare sunt carasul, stiuca, crap (C. carpio), urmate de departe de somn (S. glanis), biban si lin (T. tinca); in complexul Gorgova-Uzlina 2004/2007 biomasa cea mai mare o au, carasul, stiuca, bibanul, babusca si linul; in complexul Matita-Merhei 2005/2008 domina in biomasa carasul; iar in complexul Rosu-Puiu 2005/2008 au biomasa cea mai mare carasul, babusca, rosioara, stiuca, obletul si bibanul (Fig. 70 sus).

Biomasa relativa la pescuit electric per toata aria studiata (mediul limnicol al deltei propriu-zise) intre 2003-2008 este dominata de specia caras, urmat la mare distanta de stiuca, babusca, crap si rosioara; in schimb pe ultimele locuri se afla Perccottus glenii, Lota lota, Pungitius platygaster, Cobitis megaspila, Knipowitschia caucasica, Neogobius melanostomus si Atherina boyeri specii de dimensiuni mici din zona malurilor cu sub 1 gram / 1 ora pescuit electric per Delta Dunarii (Fig 70 jos).

Biomasa relativa in CPUE per fiecare lac studiat intre 2003-2008 in zona malurilor este urmatoarea (Fig. 71):

       Garla Somova este dominata in biomasa de speciile caras, stiuca, babusca.

       Lacul Furtuna are dominante in biomasa speciile stiuca, caras, biban si lin.

       In lacul Baclanesti predomina speciile caras, crap, stiuca, somn.

       Lacul Ligheanca este dominat in biomasa de caras, stiuca, tipar, lin.

       Lacul Gorgova are dominante in biomasa specii precum caras, biban, stiuca, crap, babusca si rosioara.

       In lacul Potcoava domina speciile stiuca, babusca, linul si rosioara.

       Lacul Isac are dominante in biomasa speciile caras, stiuca, biban.

       Lacul Uzlina este dominat in biomasa de caras, stiuca, rosioara, biban.

       Lacul Cuibul cu Lebede este dominat in biomasa de caras, stiuca, rosioara.

       In lacul Trei Iezere specia cu cea mai mare biomasa este carasul.

       Lacul Bogdaproste are dominanta in biomasa speciile caras si boarta.

       Lacul Matita are dominante in biomasa speciile caras si biban.

       Lacul Merhei este dominat in biomasa de speciile caras, stiuca si babusca.

       Lacul Iacub are ca specii dominante in biomasa carasul, stiuca, babusca si rosioara.

       Lacul Puiu este dominat in biomasa de babusca, caras, stiuca, rosioara.


Figura 70 Biomasa relativa in CPUE (g/h) la pescuit electric (sus-per complexe, jos-total medie delta per specii), 2003-2008 (g=gram, h=ora)


Figura 71Biomasa relativa in CPUE (g/h) la pescuit electric per lacuri din Delta Dunarii, 2003-2008 (g=gram, h=ora)


La setci

Biomasa relativa in CPUE (grame / 100 m setca) per fiecare complex lacustru este urmatoarea: in complexul Somova-Parches 2003/2006 domina in biomasa obletul, urmat de babusca, rosioara, biban si batca; in complexul Sontea-Furtuna 2004/2007 biomasa cea mai mare o au rosioara, bibanul, stiuca, babusca, obletul si linul; in complexul Gorgova-Uzlina 2004/2007 domina in biomasa rosioara, babusca, bibanul, obletul, batca, stiuca; in complexul Matita-Merhei 2005/2008 domina obletul, rosioara, batca, carasul, bibanul; iar in complexul Rosu-Puiu 2005/2008 domina in biomasa batca, carasul, biban, obletul, rosioara si ghibort (Fig. 72 sus).

Biomasa relativa din mediul limnicol al deltei la pescuitul cu setci per toata aria studiata intre 2003-2008 este dominata de specia rosioara, urmata indeaproape de oblet si babusca, iar apoi de batca, biban si caras; in schimb pe ultimele locuri din punct de vedere al biomasei speciilor in delta sau in zona cu apa deschisa (luciu de apa) si adanca se afla Atherina boyeri, Perccottus glenii, Neogobius gymnotrachelus, Sander volgensis, Neogobius fluviatilis, Proterorhinus marmoratus, Cobitis megaspila si Syngnathus abaster (Fig 72 jos).

Biomasa relativa la setci per fiecare lac studiat intre 2003-2008 in zona de larg a lacurilor, cu apa deschisa si adanca, este urmatoarea (Fig. 73):

       Garla Somova este dominata in biomasa de speciile babusca, oblet, rosioara, batca.

       Lacul Furtuna are dominante in biomasa speciile rosioara, biban, stiuca, oblet.

       In lacul Baclanesti predomina in biomasa speciile rosioara, crapul, babusca.

       Lacul Ligheanca este dominat in biomasa de rosioara, biban, stiuca.

       Lacul Gorgova are dominante in biomasa specii precum babusca, rosioara, bibanul, obletul, batca.

       In lacul Potcoava domina in biomasa speciile oblet, rosioara, caras, biban, batca si lin.

       Lacul Isac are dominante in biomasa speciile biban, rosioara, batca, oblet, stiuca si caras.

       Lacul Uzlina este dominat in biomasa de rosioara, oblet, biban, stiuca, caras.

       Lacul Cuibul cu Lebede este dominat in biomasa de rosioara, lin, biban, stiuca, crap (Cyprinus carpio).

       In lacul Trei Iezere dominante in biomasa sunt rosioara, caras, oblet.

       Lacul Bogdaproste are dominante rosioara, obletul, rizeafca (Alosa tanaica) carasul.

       Lacul Matita are dominante in biomasa batca, babusca, carasul, obletul, rizeafca.

       Lacul Merhei este dominant in biomasa de rosioara, biban, oblet, caras, batca.

       Lacul Iacub are ca specii dominante in biomasa batca, caras, rosioara, babusca, biban.

       Lacul Puiu este dominat in biomasa de specii precum batca, babusca, carasul, stiuca.

       Lacul Rosu are ca specii dominante batca, babusca, rosioara, caras, oblet.

       Lacul Rosulet este dominat in biomasa de biban, batca, babusca, rosioara, oblet, caras si stiuca.


Figura 72 Biomasa relativa in CPUE (g/100 m setca) la pescuit cu setci (sus-per complexe, jos-total medie delta per specii), 2003-2008


Figura 73 Biomasa relativa in CPUE (g/100 m setca) la pescuit cu setci per lacuri in Delta Dunarii, 2003-2008


6 Semnificatia ecologica (W) a ihtiofaunei

6.3 Totalul semnificatiei ecologice intre cele doua perioade

Tabel 38 Clasele de dominanta (D), constanta (C) si semnificatie ecologica (W) a ihtiofaunei din Delta Dunarii, in toata perioada studiata, 2003-2008

Nr. crt.

Specii

Electric

Setci

D clasa

C clasa

W clasa

D clasa

C clasa

W clasa

1

A. brama

D1

C2

W1

D1

C4

W1

2

A. stellatus

D1

C1

W1A

3

A. alburnus

D5

C5

W5

D6

C5

W6

4

A. tanaica

D1

C4

W2

5

A. nobilis

D1

C1

W1A

6

A. aspius

D1

C3

W1

D1

C5

W2

7

A. boyeri

D1

C1

W1A

D1

C2

W1A

8

B. bjoerkna

D2

C5

W3

D4

C5

W4

9

C. carassius

D1

C3

W1

D1

C3

W1

10

C. gibelio

D5

C5

W5

D1

C5

W2

11

Cobitis sp.

D1

C3

W1

D1

C3

W1

12

C. danubialis

D2

C5

W2

D1

C4

W1

13

C. megaspila

D1

C1

W1A

D1

C1

W1A

14

C. carpio

D1

C3

W1A

D1

C4

W1

15

C. cultriventris

D3

C4

W3

16

E. lucius

D2

C5

W3

D1

C5

W2

17

G.cernuus

D1

C3

W1

D4

C5

W3

18

H. molitrix

D1

C1

W1A

19

K. caucasica

D1

C2

W1

20

L. gibbosus

D1

C4

W2

D1

C3

W1

21

L. delineatus

D4

C5

W4

22

L. lota

D1

C1

W1A

23

L. idus

D1

C1

W1A

24

M. fossilis

D1

C4

W2

D1

C3

W1

25

N. eurycephalus

D1

C1

W1A

26

N. fluviatilis