QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente economie

Observatie critica



OBSERVATIE CRITICA


§152. Schema teoretica pe care am dezvoltat-o mai sus este diferita fata de aceea pe care am prezentat-o in cele dintai editii ale operei noastre[i].

Diferenta consta intai in modul de a expune problema. In timp ce in vechea schema teoretica am considerat o cantitate egala de produs agricol Q, care in tarile agricole si industriale a fost produsa cu cantitati inegale de munca, respectiv cu 100 si 100 q muncitori; la fel am considerat ca o cantitate egala de produs industrial Qi, a fost produsa in amandoua tarile tot cu cantitati inegale de munca, respectiv 100 si 100 q muncitori. In schimb, in schema noastra teore­tica din acest volum am considerat cantitati diferite din produsul industrial, Qi si qi, produse in cele doua tari cu aceeasi cantitate de munca (un muncitor intr-un an) si cantitati diferite din produsul agricol, produse in amandoua tarile cu aceeasi cantitate de munca (un muncitor intr-un an). Aceasta diferenta insa nu are nimic esential si nu poate sa conduca la concluzii deosebite in cele doua scheme teore­tice.



§153. Dar intre cele doua scheme exista o diferenta sub­stantiala si anume in privinta rezultatelor la care ele conduc.

Intr-adevar, vechea noastra schema conducea la urma­toarea concluzie: pentru o tara agricola, calea comerciala este de fiecare data mai favorabila de cate ori avem . /245/

Insa q era raportul cantitatilor de munca cheltuite in cele doua tari pentru a obtine aceleasi produse agricole, iar q1 raportul cantitatilor de munca cheltuite in cele doua tari pentru a obtine aceleasi marfuri industriale.

Deci, primul termen al inegalitatii de mai sus , termen care exprima rezultatul avantajului comercial, depinde de raporturile intre cantitatile de munca.

Pe de alta parte k, prin care se exprima avantajul caii industriale, inseamna raportul intre productivitatile celor doua marfuri in tara industriala. Prin urmare vechea noastra schema teoretica realiza, pe de o parte, posibilitatea efec­tuarii unei comparatii intre cantitatile de munca necesare pentru acelasi produs si, pe de alta parte, posibilitatea expri­marii superioritatii intrinseci a industriei in tara industriala.

In acelasi timp, noua noastra schema conduce insa la urmatoarele rezultate. Ea arata ca pentru o tara agricola calea comerciala este mai avantajoasa de cate ori avem: .

De asta data, a este raportul dintre preturile realizate in cele doua tari pentru produsul agricol, iar i este raportul dintre preturile realizate in cele doua tari pentru produsul industrial.

Deci, primul termen al inegalitatii de mai sus , termen care exprima rezultatul avantajului caii comerciale, depinde de raportul dintre preturi.

In acelasi timp al doilea termen al inegalitatii d, care exprima rezultatul avantajului caii industriale, este raportul intre productivitatile celor doua produse in tara agricola.

Astfel, noua noastra schema teoretica conduce la stabili­rea unei comparatii intre preturile produselor, pe de o parte, si la reprezentarea superioritatii intrinseci a industriei (respec­tiv a disparitatii intre industrie si agricultura) in tara agricola, pe de alta parte.

§154. Cea dintai obligatie stiintifica care ni se impune este acum sa tratam problema: daca intre cele doua rezul­tate, care sunt exprimate prin doua formule (prima in editia franceza, iar a doua in editia de fata), exista sau nu concordanta. /246/

In cele ce urmeaza nu numai ca vom demonstra ca intre cele doua formule nu exista nici o contradictie, dar, mai mult decat atat, ca cea de a doua formula poate fi dedusa din cea dintai si invers.

Socotim foarte oportun sa aducem aceasta dovada, pentru ca fiecare om de stiinta are dreptul sa faca o verificare exacta a succesiunii ideilor noastre si sa pretinda libertatea confruntarii si consecventa sistemului nostru teoretic pe care-l consideram definitiv.

Cum se poate trece printr-o simpla deductie matematica de la vechea formula:


la formula noua:

?


Pentru ca sa ne dam seama de acest lucru desfasuram inca o data imaginea schemei noi (vezi §143) si exprimam simbolurile din prima formula cu ajutorul elementelor acestui tablou:


Avem pe de alta parte:


, , si

Cum se exprima k, q si q1 in noua notatie?

Intai, k este superioritatea industriala in tara industriala, adica raportul intre productivitatea industriala si productivita­tea agriculturii in tara industriala, deci:

Apoi, q este raportul intre cantitatea de munca necesara pentru productia produsului agricol in tara industriala si cantitatea /247/ de munca cheltuita pentru productia aceluiasi produs in tara agricola. Insa acest raport este exact acelasi ca si raportul intre cantitatea de produs agricol, realizata cu aceeasi cantitate de munca in tara agricola, si cantitatea de produs agricol realizata in tara industriala cu aceeasi cantitate de munca (in cazul tabloului nostru cu un an de munca).


Avem dar:

Si tot la fel:

Vechea formula se exprima dar dupa noua notatie in modul urmator:



Daca inlocuim potrivit formulelor 1, 2, 3, 4, avem:


, si


, si


ajungem la inegalitatea



deci la noua formula .

Acestei formule noi, dedusa din vechea noastra formula, nu i se va putea deci reprosa vreo contradictie.

§155. Este usor de inteles marele avantaj pe care il prezinta formula noua fata cu cea veche. Intr-adevar, cu formula veche se exprimau rezultatele caii comerciale pentru tara agricola in functie de raportul dintre cantitatile de munca cheltuite. Cu formula noua se exprima acelasi rezultat, dar in functie de raporturile intre preturi.

Desigur, intregul rationament si intreaga metoda ricardiana au la baza aprecierea superioritatii sau inferioritatii /248/ unei tari asupra alteia, vazuta prin prisma costului real de productie (ani de munca, cantitate de capital etc.), iar nu al costului in bani - obiectie care ne-a fost facuta de catre criticii nostri dupa aparitia editiei germane a acestui volum. Introducand aceasta noua formula functie de pre­turi, noi nu infirmam vechea formula, constituita in spiritul ricardian, ci o completam, asa cum se poate vedea detaliat si in studiul nostru deja citat "Die theoretische Problematik des Aussenhandels".

In orice caz, aceasta completare este foarte utila, fiindca pentru a trage concluzii economice practice este mai oportun sa ne bazam pe preturi, care sunt elemente vizibile si direct inregistrate de realitatea economica, decat pe cantitatile de munca, elemente indirecte pe care trebuie sa le deducem si calculam.

Prin urmare, a exprima rezultatele caii comerciale exclusiv in functie de preturi, reprezinta un mare progres prin raport cu exprimarea acelorasi rezultate in functie de cantitatile de munca.

§156. Insa formula noua prezinta si o alta mare superioritate fata de cea veche in ceea ce priveste exprimarea rezultatului caii industriale.

In vechea formula, rezultatul caii industriale pentru tara agricola era exprimat in functie de productivitatile respective industriale si agricole si de disparitatea lor in tara industriala.

In noua formula, acelasi rezultat este exprimat in functie de productivitatile respective industriale si agricole si de disparitatea lor in tara agricola.

Dar, pentru a trage o concluzie privitoare la tarile agricole este bineinteles mult mai avantajos sa ne sprijinim pe conditiile economice interne ale acestor tari, decat pe cele ale strainatatii.

Obtinerea rezultatului ca solutia industriala este avantajoasa pentru tara agricola reprezinta un progres indiscutabil, daca acest rezultat va fi obtinut prin aceea ca reala superioritate intrinseca a industriei se manifesta tocmai in tara agricola, in loc sa trebuiasca sa se sprijine in obtinerea acestui rezultat pe superioritatea intrinseca a industriei din strainatate.

Asadar, din toate punctele de vedere, noua formula este preferabila. Ea face posibila o comparatie directa si imediata a caii comerciale si a celei industriale. Este absolut suficient sa cunoastem patru preturi (sau chiar mai putin decat atat, numai doua raporturi matematice dintre preturi) /249/ si doua disparitati (sau numai un raport matematic al produc­tivitatii muncii) pentru a putea rezolva simplu si elegant problema comertului international.




[i] Autorul se refera la: Theorie du protectionnisme et de l'echange international, Paris, 1929; La Teoria del protezionismo et dello scambio internazionale, Milano, 1931; The Theory of Protection and International Trade, Londra 1931 si Theoria do proteccionismo e da permuta internacional, -Sao Paulo (Brasil), 1931. - Nota traducatorului.

Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }