QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente economie

Observarea datelor statistice



OBSERVAREA DATELOR STATISTICE



Procesul cunoasterii statistice presupune organizarea si parcurgerea unor etape distincte si succesive care includ operatiile de observare sau culegere a datelor, de sistematizare si prelucrare, de analiza si interpretare a rezultatelor.

Definitie: Culegerea datelor si valorificarea informatiilor obtinute din acestea prin multimea operatiilor de prelucrare si analiza se numeste cercetare statistica. (Bentea, M, Munteanu, G , 2007, p. 26).



Cercetarea statistica se desfasoara in trei faze: observarea statistica; prelucrarea datelor primare si obtinerea indicatorilor statistici; analiza si interpretarea rezultatelor prelucrar De modul in care se realizeaza observarea depinde in continuare calitatea celorlalte etape.

Etapele cercetarii statistice sunt:

observarea statistica etapa in care se culeg date si informatii statistice de la unitatile colectivitatii, pentru toate caracteristicile urmarite;

prelucrarea statistica etapa in care datele sunt sistematizate si sunt calculati indicatorii statistici primari si derivati, absoluti si sintetici ce caracterizeaza fenomenul studiat;

* Indicatorul statistic - este expresia numerica a unor fenomene, procese, activitati sau categorii economice si sociale delimitate in timp, spatiu si structura organizatorica. Pentru cunoasterea fenomenelor de masa, indicatorii statistici indeplinesc mai multe functii: de masurare, de comparare, de analiza si sinteza, de estimare, de verificare a ipotezelor.

Dictionarul Explicativ al Limbii Romane, ca si Dictionarul Webster al limbii engleze dau definitii apropiate notiunii de indicator: "expresie numerica cu ajutorul careia se caracterizeaza cantitativ un fenomen social-economic din punctul de vedere al compozitiei, structurii, schimbarii in timp, al legaturii reciproce cu alte fenomene etc."

Indicatorii statistici se pot grupa in:

1. Indicatori primari (absoluti) (marimi absolute) - se obtin in procesul prelucrarii primare prin centralizarea datelor care provin dintr-o observare totala sau partiala.

2. Indicatori derivati - se obtin prin comparari, abstractizari, generalizari, prin aplicarea unor procedee specifice de prelucrare.

Au rolul de a pune in evidenta aspecte calitative ale fenomenelor analizate deoarece exprima:

relatia dintre partile colectivitatii precum si dintre diferite caracteristici;

legaturile de interdependenta dintre fenomene;

tendinta obiectiva de manifestare a fenomenelor;

analiza si interpretarea rezultatelor etapa in care sunt verificate ipotezele, formulate concluziile si fundamentate procesele decizionale.


Definitie: Observarea statistica reprezinta actiunea de culegere de la unitatile statistice a informatiilor referitoare la caracteristicile urmarite, dupa criterii riguros stabilite. (ibidem).

Ca etapa a cercetarii, observarea statistica este conditionata de scopul cercetarii, de particularitatile obiectului studiat si de tehnica de calcul folosita in procesul de prelucrare ulterioara a datelor observar




METODE DE OBSERVARE STATISTICA.


In practica, observarea statistica se realizeaza in forme variate, potrivit naturii fenomenelor studiate, scopului urmarit, modului de organizare a activitatii economico-sociale si mijloacelor tehnice de prelucrare.

Aplicarea si valorificarea corecta a observarii necesita clasificarea si evidentierea deosebirilor calitative dintre diferitele forme si modalitati de realizare a observarii statistice.

Principalele modalitati de realizare a observarii statistice sunt:

observarea directa;

- observarea pe baza de documente.

Observarea directa se bazeaza pe contractul direct, nemijlocit, cu unitatile de inregistrat (numarare, constatare, etc.).

De exemplu, stabilirea periodica a stocurilor de marfa presupune numararea, cantarirea, masurarea lor.

O forma a observarii directe o constituie observarea pe baza de chestionare, folosita in special in studiul cererii de consum a populatiei (anchete statistice).

Metodele de observare se diferentiaza in functie de necesitatile cunoasterii si de numarul elementelor din colectivitatea cercetata care sunt supuse inregistrarii in doua clase: metode de observare totala (rapoarte statistice, recensaminte, inventarieri ale stocului de marfa, etc.) si metode de observare partiale (selectia statistica observarea partii principale etc.).

Metodele statistice utilizate cu predilectie in practica sunt: recensamantul, sondajul statistic, ancheta de opinie, panelul, monografia statistica.


Recensamantul - este o metoda de observare (totala), cu caracter periodic, care surprinde un fenomen in mod static.

Recensamantul este metoda cea mai complexa de realizare a observarii totale, folosita din cele mai vechi timpuri. El este in fond o fotografiere a fenomenului la un moment dat, prin care se realizeaza culegerea datelor dupa criterii unitare si simultan la toate unitatile colectivitatii cercetate. Astfel, rezulta ca este o observare totala cu o anumita periodicitate, care caracterizeaza static fenomenului studiat.

Organizarea si desfasurarea unui recensamant trebuie sa fie riguros elaborata, ridicand o serie de probleme metodologice speciale si anumite masuri organizatorice. Toate aceste probleme se verifica prin organizarea unui recensamant de proba, efectuat

de catre organele speciale.

Recensamantul reprezinta observare statistica totala, de regula periodica, care consta in inregistrarea exhaustiva a unei mari colectivitati de pe un anumit teritoriu, intr-o anumita perioada de timp, pe baza unui program complex de cercetare si de obicei, cu personal special de inregistrare, in scopul cunoasterii la un anumit moment ale aspectelor concrete cantitative, care caracterizeaza fenomenul respectiv.

Recensamantul se caracterizeaza prin anumite particularitati:

1) caracterul de inregistrare totala, in sensul de cuprindere in program a tuturor indicatorilor care fac obiectul inregistrarii;

2) simultaneitatea inregistrarii, in sensul ca datele inregistrate sa se refere la un moment dat (moment critic) pentru a se asigura comparabilitatea datelor;

3) metoda de inregistrare, de regula, este directa.

In prezent, pe plan mondial sunt cunoscute recensamintele mondiale periodice (din 10 in 10 ani), recensamantul populatiei si locuintelor, recensamantul agricol etc.

Din domeniul populatiei, recensamantul s-a extins si asupra altor domenii: exista recensamant al locuintelor, al animalelor, al unitatilor de industrie, transport, agricultura etc. (recensamant economic).

In mod obisnuit, recensamantul se refera la populatie, dar se poate folosi si in alte domenii de activitate. In comert, de exemplu, se foloseste pentru cunoasterea bazei materiale.

Recensamintele retelei comerciale se refera la numarul, marimea si inzestrarea cu echipament specific a societatilor comerciale (mobilier comercial, instrumente de

masurare si cantarire alte aparate auxiliare in activitatea de vanzare).

Exemplu: Inventarierea statistica a stocului de marfuri poate fi considerata un recensamant, deoarece serveste cunoasterii exhaustive*, cuprinde toate unitatile colectivitatii (produsele existente in stoc) si se realizeaza prin observarea directa a stocului existent in intreprindere (sau magazin) la un moment dat.

Recensamantul asigura o surprindere a unui fenomen intr-un anumit moment de timp (moment critic). Momentul critic este ales, uzual, in timpul iernii, evitandu-se vacantele scolare, astfel ca populatia sa fie surprinsa in momentele ei cele mai stabile.

Definitie: In mod oficial, recensamantul populatiei este un proces de culegere, prelucrare si publicare a datelor demografice, economice si sociale, la un timp specificat si valabile pentru toate persoanele din tara respectiva sau de pe un teritoriu delimitat. (Bentea, M, Munteanu, G , 2007, p. 34).

Recensamantul este reglementat de catre stat, prin acte legislative si respecta principiile universalitatii, simultaneitatii si comparabilitat

Sondajul statistic (selectia statistica) - este o metoda partiala de observare statistica. Sondajul se foloseste pentru a inlocui o observare totala, de mare amploare, mai dificil de realizat, care presupune angajarea unor cheltuieli ridicate de resurse materiale, financiare si umane.


*care trateaza un subiect in intregime, complet, integral, intreg, total

Sondajul statistic face parte din metodele de observare special organizate si cu caracter partial. Are ca scop sa inlocuiasca o observare totala de mare amploare sau care practic este imposibila.

De exemplu, daca vrem sa studiem, calitatea produselor, durata medie de functionare a bunurilor, sa zicem a televizoarelor etc. nu este rational sa se faca o observare totala.

De asemenea, daca vrem sa studiem calitatea vietii recurgem la un sondaj pe baza de buget de familie in care sunt inregistrate veniturile pe surse si cheltuielile pe destinat In acest caz evidentiem pentru fiecare gen de cheltuiala, cantitatile in expresie fizica si preturile. Pe baza informatiilor oferite de ancheta integrata in gospodarii putem stabili un indice al costului vietii in care avem in vedere marfurile si serviciile care intra in consumul curent al populatiei.

Sondajul poate asigura o informare operativa, prin prelucrarea rapida a

informatiilor si cu costuri mai scazute.

In cazul sondajului se vor culege date de la o sub-colectivitate, numita esantion, care trebuie sa indeplineasca conditia de reprezentativitate fata de colectivitatea generala pentru ca rezultatele sondajului sa reflecte realitatea. Esantionul trebuie sa reproduca aceleasi trasaturi esentiale pe care le are si colectivitatea generala. Formarea esantionului nu trebuie sa fie subiectiva, ci sa se efectueze dupa procedee probabilistice aleatoare, care sa asigure, fiecarei unitati, sanse egale de a patrunde in esantion (procedeele de esantionare sunt prezentate in capitolul V).

Datele de selectie, rezultate din observarea esantionului se prelucreaza, iar indicatorii obtinuti se extind, in anumite conditii de probabilitate asupra intregii colectivitati. Extinderea rezultatelor de la esantion la colectivitate se poate face numai daca esantionul este reprezentativ (ceea ce presupune ca intr-un numar mai mic de unitati ce formeaza impreuna un esantion, sa regasim aceleasi trasaturi esentiale ca si in intreaga colectivitate supusa cercetarii).

Culegerea datelor statistice de la unitati se poate face prin documentare, observatie, chestionare trimise prin posta, interviu direct sau prin telefon.

Pe langa avantajele sale, operativitate, rapiditate, economicitate, sondajul are si anumite limite, date tocmai de aparitia erorilor de selectie si de dificultatile legate de alcatuirea esantionului. Problema consta in gasirea acelei marimi a esantionului, suportabila din punct de vedere al costului, ce ofera gradul de precizie acceptabil, reflectand fidel colectivitatea din care s-a extras.

3. Ancheta statistica este o metoda partiala de observare, fara ca esantionul pe baza caruia se realizeaza ancheta, sa fie obligatoriu reprezentativ fata de colectivitatea generala (se poate forma si nealeator - prin alegere rationala). Ancheta de opinie are drept scop cunoasterea parerilor persoanelor asupra diferitelor probleme (Exemplu: anchete sociologice, demografice, psihosociale, de marketing, etc).

Ancheta statistica este o metoda de observare partiala cu deosebirea ca numai cu totul intamplator poate sa indeplineasca conditia de reprezentativitate. Ea se bazeaza pe completarea chestionarelor, ceea ce inseamna ca pe baza rezultatelor ei putem aprecia unele tendinte generale fara sa putem face o estimare riguroasa a parametrilor colectivitatii totale.

De exemplu, cererea de bunuri de consum se poate studia fie prin sondaje statistice reprezentative, deci prin metoda selectiva, fie prin anchete statistice. In primul caz esantionul se stabileste prin aplicarea unei scheme probabilistice alegand unitatile care vor forma esantionul astfel incat sa reprezinte toate straturile populatiei intr-o proportie corespunzatoare.

Putem folosi pentru studiul cererii de marfuri si o ancheta statistica efectuata la pavilioanele de mostre. In acest caz sunt rugati vizitatorii sa completeze chestionarele. In cel de-al doilea caz evident ca datele sunt numai orientative deoarece se constata ca structura celor care completeaza chestionarele prezinta abateri semnificative de la structura populatiei totale.

Ancheta statistica se poate organiza si pentru cunoasterea parerii consumatorilor referitor la un anumit produs lansat pe piata sau produse expuse in perimetrul unitatilor comerciale sau al expozitiilor, parerea cumparatorilor privind activitatea unitatilor comerciale (orarul de functionare, aprovizionare, locul de cumparare, calitatea serviciilor), determinarea motivelor care influenteaza cererea etc. Culegerea datelor se face prin chestionare sau prin autoinregistrare, iar unitatea de observare este persoana sau cumparatorul.

In toate tarile cu economie de piata exista institutii specializate in sondaje, ca si o metodologie extrem de bogata cu privire la organizarea anchetelor statistice, intocmirea chestionarelor, efectuarea interviurilor, calculul indicatorilor si estimarea erorilor. In aceste economii se folosesc frecvent estimarile obtinute prin aceste metode partiale, nu numai pentru domeniul social, ci si pentru domeniul economic.

Observarile partiale presupun cunoasterea fenomenelor studiate pe baza inregistrarii unei parti din colectivitatea generala.

In domeniul comertului  si al turismului observarile partiale sunt intalnite mai frecvent sub denumirea de selectii si anchete sau sondaje de opin Ele se folosesc in studiul cererii de consum a populatiei pe piata interna, precum si a factorilor care o influenteaza.

Dupa continutul problemelor investigate, anchetele se mai pot clasifica dupa cum urmeaza:

1. Anchetele socio-economice de interes national - se pot surprinde periodic o seama de aspecte legate de evolutia nivelului de trai, a calitatii vietii in randul diferitelor grupuri socioprofesionale, pe esantioane reprezentative la scara nationala.

2. Anchetele de opinie publica - se realizeaza asupra unor probleme economice, politice, sociale, culturale.

3. Anchetele comerciale sunt consacrate studiilor de marketing, de investigare a pietii, in vederea optimizarii comertului.

In astfel de anchete intereseaza opiniile diferitelor categorii sociale de cumparatori despre calitatea, prezentarea, pretul produselor, evolutia gusturilor, cerintelor populatiei etc.

In functie de telurile urmarite si modul de desfasurare
 a anchetei, distingem:

1. Anchetele intensive - realizate pe populatii restranse (o intreprindere, o sectie, un sat, un cartier etc.) cu scopul de a aprofunda o tema speciala sau chiar o tematica complexa.

2. Anchetele extensive - asupra unor populatii numeroase, esantioane mari valabile la scara unui mare oras, judet, regiune sau a intregii tari. Sunt axate pe teme speciale si surprind caracteristici de ordin general, valabile la scara zonala sau nationala.

3. Anchetele calitative sunt intensive si pun accent pe studiul insusirilor, caracteristicilor definitorii ale faptelor sociale supuse investigatiei. Realizate pe indivizi, luati separat, din grupuri sau comunitati cu caracter restrans, ele permit studiul calitativ de profunzime al acestora.

4. Anchetele cantitative cu instrumente formalizate si rezultate cuantificabile se realizeaza pe populatii mari, reprezentative din punct de vedere statistic. Numarul mare de chestionare precodificate, aplicate pe esantioane mari se prelucreaza relativ usor cu ajutorul masinilor de calcul. Se aplica frecvent in studiul opiniilor, atitudinilor comerciale, culturale, electorale etc.


4. Panelul este o metoda de observare partiala, bazata pe un esantion fix, stabil, format dintr-un numar de persoane de la care se obtin date prin chestionare la diferite momente de timp.


5. Monografia statistica este "o metoda de observare partiala, special organizata, avand ca obiectiv cunoasterea multilaterala si in profunzime a unei singure unitati complexe" (Jaba, E, Pintilescu, C, 2005, p. 36).

Asa cum mentiona Dimitrie Gusti, pentru a vorbi despre monografie, trebuie sa vorbim despre un domeniu social bine determinat, care sa permita ca prin metoda observatiei directe sa clarifice necunoscutele acelui domeniu.

Traian Herseni (Istoria sociologiei romanesti, 2001) defineste metoda monografica drept studiul pe teren, multilateral si intensiv, al unei unitati sociale sau fenomen social. Iar ca trasatura principala ii observa caracterul interdisciplinar si multi-metodologic

Prin urmare, principala 'regula' a metodei monografice ar fi delimitarea unei teme sau regiuni si descinderea pe teren pentru a o studia la fata locului (ceea ce in metodologia antropologica se numeste 'observatie participativa').

Monografia este o observare partiala are un caracter multidisciplinar si  se realizeaza la o unitate complexa sau pentru o problema care intereseaza.

De exemplu, se poate intocmi monografia unui oras, judet, municipiu, intreprindere. Este evident faptul ca in procesul de descentralizare si de privatizare specific tarii noastre se realizeaza monografii statistice la nivelul diferitelor intreprinderi in care sunt precizate date cu privire la:

- marimea si starea fizica a capitalului fix;

- gradul de eficienta a investitiilor si de recuperare a acestora;

- sistemul de normare si de calcul a costurilor;

- gradul de rentabilitate;

-marimea si structura fortei de munca si calificarea acesteia.
  Rezulta ca o monografie statistica inseamna o caracterizare completa a unitatilor complexe studiate. Ea se realizeaza de catre o echipa mixta de specialisti care participa la toate trei etapele: observarea datelor, prelucrarea lor, analiza si interpretarea rezultatelor.

Prin analogie se pot elabora monografii pe probleme.

Exemple: pentru etapa actuala intereseaza o monografie a productivitatii muncii, o monografie privind starea fizica a fondurilor fixe, nivelul lor de tehnicitate si gradul de competitivitate al produselor, o monografie privind consumurile de materii prime si energetice si procesele de valorificare a acestora, etc.
Aplicarea concreta a tuturor metodelor de observare statistica implica folosirea mod corespunzator a procedeelor de culegere statistica a datelor care respecta in cea mai mare masura principiul autenticitatii si anume: masurarea directa, interogarea, auto-inregistrarea, prelucrarea din alti purtatori de informat



EROAREA STATISTICA.

CONTROLUL DATELOR STATISTICE.


    In procesul inregistrarii datelor pot apare diferente intre valorile reale si cele inregistrate pe formular,care poarta denumirea de erori de observare.

 Erorile de inregistrare se intalnesc ca erori intamplatoare si erori sistematice. Erorile intamplatoare de inregistrare provoaca abateri,in sensul maririi sau micsorarii nivelului real al fenomenului;erorile sistematice de inregistrare produc abateri de regula intr-un singur sens de la realitatea observata.

Definitie: Prin eroare statistica se intelege "diferenta dintre nivelul real al unui indicator si cel rezultat din investigatia statistica". (Bentea, M, Munteanu, G , 2007, p. 36).

Erorile statistice pot apare in toate etapele cercetarii statistice si pot fi:

erori de observare (inregistrare):

se intalnesc in procesul de culegere a datelor statistice.

Pot fi de doua feluri:

erori intamplatoare - au caracter nepremeditat si se pot datora neatentiei sau unor cauze accidentale.

erori sistematice - sunt produse cu buna stiinta si au o influenta negativa asupra rezultatelor prelucrar

Exemplu: in inregistrarile demografice populatia are tendinta de a declara, in loc de varsta reala exacta, o varsta rotunjita terminata cu "0" sau "5"

Erorile de observare pot fi inlaturate prin control statistic.

erori de reprezentativitate:

Sunt specifice sondajului si nu pot fi eliminate total, ci doar diminuate si tinute sub control.

erori de modelare:

Se produc atunci cand se alege in mod nejustificat un mod de calcul, fapt ce determina obtinerea unor indicatori fara continut real.



Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }