QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente economie

Modernizarea economiei si dezvoltarea sectorului privat



Modernizarea economiei si dezvoltarea sectorului privat

Dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii

Rezolvarea problemelor cu caracter economic si social in raionul Causeni, caracteristice Republicii Moldova, implica dezvoltarea activitatii intreprinderilor mici si mijlocii. Micul business este, in esenta, un mijloc eficient de eliminare a disproportiilor intre diferite piete de marfuri, de crearea a noilor locuri de munca si restrangere a somajului, de activizare a proceselor inovationale, de dezvoltare a concurentei, si de indestulare a pietei cu marfuri si servicii.

Economia raionului Causeni la moment inregistreaza circa 15,6 mii de agenti economici, din care 338 de societati cu raspundere limitata, 626 de intreprinderi individuale, 76 de societati pe actiuni si circa 14,3 mii gospodarii taranesti.
Este de mentionat faptul ca din numarul total al agentilor economici ai micului business doar 1,8 % prezinta darile de seama la Directia pentru Statistica a raionului Causeni. Nivelul dezvoltarii micului business trebuie sa contribuie la crearea imaginii pozitive a Republicii Moldova asigurarea unei economii eficiente de piata cu scopul integrarii ei in sistemul economic european si mondial. Crearea climatului favorabil pentru intreprinderile din sfera micului business trebuie sa devina un adevarat garant al consolidarii eforturilor, in ceea ce priveste perfectionarea cu organizatiile donatoare si de participare la proiectele internationale.



Sustinerea antreprenoriatului si micului business, antrenarea lui la realizarea principalelor obiective si sarcini ale politicii social-economice la etapa actuala pentru dezvoltarea durabila a raionului presupune:    - stimularea multilaterala a antreprenoriatului si micului business, ce activeaza in sferele prioritare, mai intai de toate, cea productiva; - protectia din partea Statului a activitatii antreprenorilor criminale, de insistenta organelor de control si de actiunile ilegale ale persoanelor oficiale; - crearea infrastructurii pentru sustinerea antreprenoriala si micului business prin acordarea asistentei consultative, fondarea incubatoarelor business, a zonelor antreprenoriatului liber; - atragerea agentilor antreprenoriatului si micului business la executarea de lucrari, livrare a productiei si serviciilor proprii pentru investitiile statului si administratiilor publice locale; - extinderea practicii de creditare reciproca a intreprinderilor, sustinerea fondarii asociatiilor de creditare ale intreprinderilor similare cu cele de ASI, prin crearea bazei legislative si juridice necesare si prin atragerea unor resurse creditare relativ ieftine, de la organismele financiare internationale.

Un rol important le revine si organelor publice locale, care au menirea sa creeze conditii optime si sa incurajeze orice activitate de antreprenoriat, inclusiv prin scutirea sau reducerea taxelor locale, acordarea spatiilor libere, a terenurilor aferente cu o plata simbolica de arenda sau gratuit, acordarea ajutorului consultativ in limitele competentelor sale.

Comertul extern

Datorita trasaturilor specifice ale economiei raionului care sunt determinate de pozitia geopolitica favorabila (existenta unui nod feroviar dezvoltat, marginirea cu Republica Ucraina) comertul exterior joaca un rol important in cresterea economica.
In acest context programul prevede crearea conditiilor pentru un comert deschis si o politica de atragere a investitiilor straine, utilizand la maximum multe avantaje ale raionului determinate de conditiile si resursele lui naturale, de existenta potentialului uman.    Dezvoltarea comertului extern in raion include: liberalizarea, stimularea exporturilor, lichidarea barierelor interne de natura fiscala, sustinerea informationala a producatorului autohton, organizarea targurilor si expozitiilor cu participarea partenerilor straini, organizarea vizitelor oamenilor de afaceri din raion in alte tari.

Dezvoltarea regionala si depasirea decalajelor teritoriale de dezvoltare

Asezarea economico-geografica acorda raionului un sir de avantaje pentru dezvoltarea de perspectiva. Raionul are o retea de drumuri auto si feroviare de importanta nationala. Un dezavantaj este degradarea avansata a soselelor, corelata cu nivelul scazut al eficacitatii cailor ferate si cu inexistenta soselelor pentru echipamentele din domeniul agricol. Viata economica a raionului este puternic influentata de distribuirea neechilibrata a sectoarelor economice. Raionul Causeni se caracterizeaza prin existenta, cu preponderenta, a sectorului agricol, la care se evidentiaza o excesiva divizare a terenurilor, in paralel cu tendinta slaba de asociere, dotari tehnice precare ale producatorilor, precum si lipsa unui management performant si a capitalului necesar pentru restructurare si modernizare. Sectorul industrial al raionului se afla intr-un pronuntat declin, datorita intarzierii procesului de restructurare si privatizare, nivelului scazut al competitiei, lipsei fondurilor pentru achizitionarea de noi tehnologii si degradarii capacitatilor de productie datorita neutilizarii acestora.

Un rol important in dezvoltarea economica a raionului il au Intreprinderile Mici si Mijlocii (IMM). Sectorul dat acopera 84% din toate intreprinderile si asigura circa 34% din cifra de afaceri pe raion , angajeaza 19,2% din salariati. Amenintarile la care este supus sectorul IMM sunt: fiscalitatea ridicata, competitia neloiala, munca la negru, precum si instabilitatea legislativa.
Un decalaj pronuntat exista intre nivelul de dezvoltare a mun. Chisinau si a intregului teritoriu al tarii. In scopul atingerii unui nivel performant de dezvoltare a intregii tari esentiala este dezvoltarea regiunilor. Aspectul regional al dezvoltarii raionului este important atat pentru organizarea economiei si vietii sociale in interiorul raionului, colaborarea cu alte raioane, cat si pentru integrarea in structurile si procesele europene. Adoptarea unei legi privind dezvoltarea regionala ar permite depistarea si dezvoltarea mai accelerata a zonelor defavorizate prin diverse metode: proiecte investitionale, granturi, credite preferentiale, inlesniri fiscale, etc. Scopul principal al politicii de dezvoltare regionala consta in crearea conditiilor pentru o crestere economica echilibrata a tuturor localitatilor din raion, utilizand cat mai deplin potentialul lor.

Principalele obiective ale politicii regionale in urmatorii ani vor fi:

- cresterea atractivitatii raionului in vederea atragerii investitiilor;   - promovarea cooperarii in interiorul raionului, cu alte raioane, precum si pe plan international, prin realizarea unor proiecte de interes comun; - promovarea inovarii si a transferului tehnologic prin intarirea legaturii dintre mediul de afaceri si cel stiintific, tehnologic, de cercetare; - diminuarea decalajelor teritoriale prin stimularea dezvoltarii economice, sociale si culturale durabile a raionului in scopul cresterii calitatii vietii; - elaborarea planurilor de cooperare regionala si internationala in contextul dezvoltarii durabile a localitatilor, tinand cont de protectia mediului, de folosirea rationala a terenurilor, de pastrarea si crearea spatiilor verzi, de asigurarea eficienta de transport, folosind experienta internationala; - restaurarea si conservarea patrimoniului natural, istoric, cultural pentru sporirea atractivitatii raionului ca zona turistica; - sustinerea, coordonarea si dezvoltarea unor programe de instruire, perfectionare si recalificare pentru a oferi oportunitati de ridicare a nivelului profesional populatiei din regiune.

Cooperarea transfrontaliera

In etapa contemporana societatea se confrunta cu un proces de globalizare a economiei pe plan mondial. Se intensifica raporturile dintre tari si acest proces este evident, in special, in regiunile transfrontaliere. Organele administratiei publice locale din aceste regiuni trebuie sa constientizeze avantajele realizarii concrete a unor relatii de buna vecinatate, a unui amplu potential de cooperare reciproc avantajos in domeniile social, economic, cultural si ecologic. Pentru imbunatatirea relatiilor bilaterale cu Republica Ucraina - tara cu care margineste raionul Causeni, organele administratiei publice locale ale ambelor state colaboreaza in vederea deschiderii unor noi puncte de trecere a frontierei de stat. Deja au fost deschise puncte de acest fel in satele Taraclia, din Republica Moldova si satele Petreuca, Alexandrovna din Republica Ucraina. Se intreprind actiuni de simplificare a formalitatilor de trecere a cetatenilor cu domiciliu permanent in zona de frontiera la o distanta de 25-30 km. Cooperarea transfrontaliera are scopul de a promova stabilitatea, dezvoltarea economica si sociala in regiunile frontaliere, imbunatatind controlul si tranzitul vamal, reducand tensiunile, diferentele sociale si economice la frontiere si promovand cooperarea intre comunitari si autoritatile regionale de pe ambele parti ale frontierei.

Obiectivele principale ale politicii de cooperare transfrontaliera sunt:

- extinderea relatiilor de colaborare bilaterala cu regiunile de frontiera, promovarea politicii deschiderii economice cu eliminarea blocajelor in calea fluxului de marfuri si capital; - cooperarea regionala si internationala in scopul rezolvarii problemelor ce depasesc frontierele lor, in scopul obtinerii unor efecte economice si culturale; - utilizarea avantajelor zonelor economice libere, a parcurilor industriale cu statut de zone de antreprenoriat liber si a zonelor transfrontaliere cu facilitati vamale si fiscale pentru atragerea tehnologiilor avansate si a investitiilor; - dezvoltarea capacitatilor prin instruirea continua a factorului uman si raspandirea experientei legislative internationale.

Privatizarea si restructurarea intreprinderilor

Perioada precedenta a tranzitiei la economia de piata a inclus reforma proprietatii, crearea sectorului privat, fapt ce s-a soldat cu aparitia unei paturi sociale noi, a proprietatilor (actionarilor), cu crearea conditiilor necesare pentru dezvoltarea pietei hartiilor de valoare si a pietei imobiliare, cu utilizarea administrarii corporative.    Politica in domeniul privatizarii prevede vanzarea obiectelor mari (a pachetului de control al actiunilor) la concursuri investitionale si comerciale, vanzarea obiectelor medii si mici ca complexe unice patrimoniale la licitatii, a actiunilor statului la bursa de valori, vanzarea incaperilor nelocuibile date in arenda, a constructiilor nefinalizate, vanzarea terenurilor aferente intreprinderilor private, largirea numarului de obiecte supuse privatizarii, inclusiv patrimoniului public precum si a privatizarii fondului locativ.

Prelungirea procesului de privatizare va contribui la completarea bugetului public si la atragerea investitiilor in economia raionului, el urmeaza sa raspunda unui obiectiv strategic esential al reformei economice, pe urmatoarele cai:

- retragerea statului din activitatile productive, unde sectorul privat este un producator mai eficient de bunuri si servicii; - optimizarea privatizarii contra mijloace banesti, concomitent cu sporirea eficientei si competitivitatii noilor agenti economici, iar in acest temei sustinerea tendintelor de stabilizare a economiei raionului; - privatizarea constructiilor nefinisate; - largirea numarului de obiecte supuse privatizarii prin includerea in programul de privatizare a obiectelor patrimoniului public, care nu se utilizeaza in procesul tehnologic si se deterioreaza; - realizarea in termenele reduse a actiunilor intreprinderilor ce nu asigura venit, in care statul detine pachetul de actiuni si sporirea rolului reprezentantilor statului in aceste societati pe actiuni; - prelungirea procesului de privatizarea in masa a fondului locativ, crearea si desfasurarea procesului de constituire a asociatilor, proprietarilor de locuinte privatizate si incheierea contractelor de deservire a blocurilor locative.

Stimularea investitiilor interne si externe

O atentie deosebita trebuie acordata atragerii investitiilor straine directe, principalele beneficii ale carora sunt urmatoarele:

- cresterea accelerata a exporturilor si accesibilitatea sporita la pietele straine, indeosebi a celor cu grad inalt de solvabilitate si previzibilitate, deoarece intreprinderile cu participarea capitalului strain sunt in mare masura orientate spre export, gratie unei productii capabile de a concura pe alte piete; - companiile cu capital strain investesc de obicei mai mult decat companiile autohtone in cresterea capacitatilor de productie, renovarea si restructurarea intreprinderilor, demonstrand totodata abilitati superioare fata de cele autohtone in ce priveste accesul la resursele financiare mondiale, menite pentru investitii;

- contribuirea la solutionarea problemelor somajului, in cazul investitiilor "grenfeld"- proiecte investitionale noi - se creeaza noi locuri de munca prin angajarea fortei de munca locala; - cresterea veniturilor populatiei, inclusiv a paturilor sarace; - practicarea unui management performant, si raspunderea acestuia printre intreprinderile autohtone; - accelerarea proceselor de modernizare a economiei, introducerea noilor tehnologii si know-how-ului, implementarea noilor tehnici de marketing, stimuland pe aceste cai competitivitatea si concurenta.

Rolul capitalului autohton si al capitalului strain in relansarea economica

Una dintre cele mai importante probleme pe care le ridica tranzitia la economia de piata este aceea a cresterii rolului capitalului autohton si a capitalului strain in stoparea declinului economic si reluarea procesului de crestere economica durabila. Aportul celor doi factori de capital se particularizeaza printr-o serie de oportunitati si constrangeri legate de specificul economiei romanesti, in general, si de evolutia acesteia in perioada de tranzitie, in special.   Transformarile care au avut loc in cei zece ani de tranzitie au fost concretizate intr-o serie de politici care au vizat, pe de o parte, crearea unui capital autohton cu contributie crescanda in procesul de liberalizare a economiei nationale, si, pe de alta parte, atragerea unui capital strain, ca factor complementar in modernizarea si cresterea competitivitatii economiei romanesti. Dezvoltarea capitalului autohton si a celui strain, in Romania, a parcurs pana in prezent mai multe faze, din care conventional se pot departaja cel putin doua: - o prima faza in care, atat capitalul autohton, cat si cel strain s-a orientat catre sectorul serviciilor si comertului, creand intreprinderi private de mici dimensiuni, acestea beneficiind, pentru o perioada, de importante facilitati; - a doua faza, incepand cu perioada 1995-1997, poate fi caracterizata prin aparitia capitalului particular, autohton si strain, in sectoarele productive ale economiei (industria prelucratoare), cu un impact superior capitalului investit in prima faza.

In pofida reducerii, in termeni absoluti, a volumului anual al investitiilor, indeosebi in perioada ultimilor trei ani, capitalul autohton a cunoscut o serie de transformari functionale legate, in principal, de procesul de privatizare si restructurare, precum si de descentralizarea autonomiei functionale a societatilor comerciale cu capital de stat, ca si de aparitia unui numar mare de intreprinzatori particulari. 



Investitiile straine directe (ISD) in Romania si-au marit volumul, in perioada 1990-1999, de la 699,5 milioane USD, respectiv la 4364 milioane UDS (adica de 6,23 ori). Cele mai mari cresteri ale ISD s-au inregistrat in 1994 (902,4 milioane USD), 1996 (694 milioane USD) si 1997 (508,7 milioane USD). Comparativ cu potentialul economiei romanesti, dimensiunea ISD nu poate fi considerata, nici pe departe, satisfacatoare, motiv pentru care necesitatea atragerii unui mai mare numar de investitori straini semnificativi reprezinta un element component al politicii economice. Oricum, este de mentionat ca, atat capitalul autohton, cat si cel strain, au avut o contributie hotaratoare pentru: - crearea sectorului intreprinderilor mici si mijlocii (IMM); - formarea unui sector privat al intreprinderilor mari; - conlucrarea dintre IMM-uri si intreprinderile mari, pe baza crearii unor retele de afaceri; - externalizarea unor activitati economice din Romania, in strainatate, si internalizarea unor activitati din strainatate, in Romania, mai ales in domeniul tehnologiilor de varf; - imbogatirea ofertei de bunuri si servicii pe piata romaneasca.

In vederea unei mai bune intelegeri a rolului capitalului strain si a capitalul autohton in relansarea economica, enumeram cateva caracteristici ale acestora, si anume:

ISD reprezinta o proportie medie relativ redusa in volumul total al investitiilor in Romania: aproximativ 10-12%. Capitalul autohton este deci predominant cantitativ, in timp ce capitalul strain este superior din punct de vedere calitativ. - In timp ce investitiile autohtone au scazut in anii tranzitiei, cu exceptia perioadei 1993-1996, ISD au cunoscut in aceasta perioada o evolutie ascendenta, ceea ce a constituit o baza pentru extinderea efectului multiplicator. Potrivit experientei altor tari, dupa o perioada de crestere semnificativa, volumul ISD atinge un nivel de plafonare (de exemplu in Coreea de Sud s-au limitat la 12-15 miliarde USD). Aceasta perspectiva accentueaza rolul capitalului autohton de a prelua si duce mai departe valentele calitative ale capitalului strain. - Repartizarea regionala a ISD este concentrata in proportie de peste 50,4% in Bucuresti, dupa care urmeaza Transilvania (10,2%) si Muntenia (9,2%). Daca, potrivit statisticilor, in perioada actuala capitalul strain se manifesta ca factor de accentuare a unor discrepante regionale, capitalul autohton, avand o arie de raspandire mult mai larga, se poate transforma intr-un factor de diminuare a acestora. - Cea mai mare pondere, in numarul total al intreprinderilor (71.318) cu participare straina de capital in Romania, este detinuta de intreprinderile mici si mijlocii, in timp ce, dupa dimensiunea capitalului social, cea mai mare pondere (peste 70%) revine firmelor straine mari, mai ales corporatiilor multinationale.

- Distributia sectoriala a ISD, dupa numarul acestora, evidentiaza o pondere mare in ramurile comert cu amanuntul (41,3%) si comert cu ridicata (24,6%); dupa volumul valoric total al ISD, pe primele locuri insa se situeaza industria extractiva, prelucratoare, constructii de masini, utilaje si echipamente (26,4% din total ISD), servicii profesionale (23,6%), comert cu ridicata (16%) etc. - Provenienta pe tari a ISD evidentia, la 31 decembrie 1999, urmatoarea ordine descrescatoare: Franta (719, 7 mil. USD), SUA (586 mil. USD), Germania (558,6 mil. USD), Olanda (554,5 mil. USD), Marea Britanie (552,8 mil. USD), celelalte tari avand ponderi relativ modeste. - Tarile Uniunii Europene reprezinta peste 50,7% din volumul total al ISD, ceea ce constituie o premisa favorabila pentru integrarea Romaniei in UE si pentru cresterea in continuare a acestora in perioada preaderarii.

Potrivit unor studii de specialitate, in pofida multor neajunsuri si bariere pe care le intampina deopotriva investitorii romani si cei straini in mediul de afaceri romanesc, economia Romaniei ofera investitorilor straini o serie de avantaje care se refera, in principal, la:

- costul relativ redus si nivelul de calificare satisfacator al fortei de munca autohtone; - dimensiunea pietei interne si lipsa de concurenta; - existenta unor materii prime si semifabricate relativ ieftine si accesul usor la acestea; - desfasurarea unor activitati orientate spre export; - controlul asupra firmei, fara a detine majoritatea capitalului; - unele facilitati acordate firmelor cu investitii straine depasind 50 milioane USD; - posibilitatea de intrare, in perspectiva, pe piata UE pentru capitalul strain provenit din afara UE. - spiritul cooperant al intreprinzatorilor romani.

Actuala legislatie privind investitiile straine ofera garantii ferme in ceea ce priveste repatrierea profitului, protectia impotriva nationalizarilor, confiscarilor si rechizitionarilor etc. O serie de avantaje si scutiri de taxe se acorda pentru investitorii straini in zonele economice libere si defavorizate, ca si pentru intreprinderile mici si mijlocii. Masurile luate la inceputul anului 2000, privind reducerea impozitului pe profit, de la 38% la 25%, ca si a TVA, de la 22% la 19%, reprezinta factori favorizanti pentru investitori; inclusiv pentru cei straini. In acelasi sens actioneaza si facilitatile acordate productiei de export.


Capitalul strain nu trebuie contrapus capitalului autohton, si nu trebuie exagerat rolul fiecaruia, existand particularitati care le apropie si le deosebesc in acelasi timp, fiecare raspunzand diferitelor obiective.  Relatia dintre capitalul strain si cel autohton are doua componente majore: conlucrarea si concurenta. Conlucrarea este caracteristica unei prime faze, urmand ca pe masura ce capitalul autohton isi creste valentele calitative, concurenta sa devina forma predominanta a acestei relatii.

Beneficiile pe care economia Romaniei le poate realiza in plan macroeconomic si microeconomic, ca efect al interactiunii dintre capitalul strain si cel autohton, sunt in principal urmatoarele:

- fluxurile de valuta care contribuie la diminuarea presiunii asupra deficitului contului curent si balantei de plati externe;  - transferul de tehnologii noi, cu impact favorabil asupra competitivitatii si costurilor produselor si serviciilor; - crearea de valoare adaugata si generarea de noi locuri de munca (aproximativ 600.000 de muncitori ar urma sa ramana fara locuri de munca, urmare a aplicarii programelor de restructurare la nivelul celor 100 de companii, inclusiv regii autonome si societati nationale, care au acumulat cele mai mari datorii la bugetul de stat si la bugetul asigurarilor sociale) - infuzia de noi calificari si profesii (management si marketing); - generarea de efecte propagate in amonte si aval, favorabile la nivelul investitorilor romani; - deschidere catre piata mondiala, in contextul procesului de globalizare, acolo unde forta de penetrare a capitalului strain este superioara celei a capitalului autohton; - contributia la bugetele de stat prin plata de taxe si impozite.

Un potential de crestere economica in Romania, insuficient valorizat in prezent, il reprezinta cooperarea dintre investitorii romani si straini, avand in vedere o serie de interese comune in ceea ce priveste imbunatatirea mediului de afaceri, complementaritatea factorilor de productie, perspectivele pentru iesirea pe terte piete etc. Aceste interese comune vizeaza totodata si reducerea gradului de fiscalitate, diminuarea barierelor de natura birocratica, stabilitatea legislativa, simplificarea procedurilor de inregistrare a unei societati comerciale, a procedurilor vamale ca si a altor bariere de natura administrativa. Perspective pentru cooperarea dintre investitorii romani si cei straini se deschid si ca urmare a alocarii fondurilor necesare indeplinirii programelor de reconstructie a zonei Balcanilor.

Prognozele favorabile din anul 2000, in ceea ce priveste relansarea cresterii economice si diminuarea inflatiei reprezinta un factor incurajator pentru investitii si cooperare economica cu investitorii straini.  Un alt element care favorizeaza apropierea dintre investitorii romani si cei straini il constituie societatile cu capital mixt. Este cunoscut ca, in aceasta privinta, procesul de privatizare a oferit si va oferi un teren fertil pentru colaborare, mai ales in cazul unor intreprinderi mari cu capital de stat, care urmeaza sa fie privatizate in acest an, indeosebi in domeniul bancar, al infrastructurii, ca si in unele sectoare industriale. Nu poate fi ignorat rolul investitorilor autohtoni, care desi minoritari, detin o serie de atuuri in ceea ce priveste cunoasterea cadrului juridic si institutional, a particularitatilor mediului economico-social din Romania. Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania coopereaza in diverse forme cu asociatiile oamenilor de afaceri straini, care isi desfasoara activitatea in Romania, intr-o serie de domenii de interes comun. Din perspectiva provocarilor procesului de globalizare, consideram ca aceasta cooperare va fi tot mai puternica, indeosebi in ramurile productiei materiale si ale valorizarii resurselor umane, materiale si financiare de care dispune economia Romaniei.

In speranta ca evolutia economiei Romaniei in viitor va oferi noi oportunitati de afaceri pentru investitori, AOAR isi exprima deplina disponibilitate pentru a contribui la extinderea cooperarii cu investitorii straini, in conditiile unui parteneriat bazat pe principiile jocurilor strategice cu suma pozitiva si ale asigurarii cerintelor cresterii economice durabile.



Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }