Evaziunea ilicita in Romania

Evaziunea ilicita in Romania

In Romania, evaziunea fiscala reprezenta, in 2003, aproximativ 10% din P.I.B., in 2004 s-a mentinut aproximativ la acelasi nivel, iar fata de bugetul general consolidat al statului, reprezenta aproximativ 26% in 2003 si circa 27% in 2004. Pe categorii de impozite si taxe, structura evaziunii fiscale, in 2004 si 2005, se prezinta in tabelul 2.

Experienta activitatii de control imi permite sa afirm ca principalele forme in care se manifesta evaziunea fiscala in Romania sunt:

- practicarea unor preturi liniare inferioare costurilor produselor brute livrate si implicit calcularea accizelor in functie de preturile respective si nu de costurile efective ale produselor;

- neinregistrarea in contabilitate a veniturilor realizate;

- utilizarea unor facturi externe falsificate, in care se inscriu preturi mai mici decat cele reale;

- in cazul autentificarii actelor de instrainare a imobilelor, deseori partile convin ca pretul vanzarii inscris in actul de vanzare-cumparare autentificat sa fie inferior celui real, pentru ca taxa de timbru sa se determine la un nivel mai mic;

- vanzarile nedeclarate (cele care se fac fara intocmirea documentelor corespunzatoare si fara a fi inregistrate in contabilitate);

- deducerile false (se realizeaza prin intocmirea de facturi false); - erorile intentionate de inregistrare;

- aplicarea incorecta a cotei zero sau a scutirilor;

Tabelul 3. Structura evaziunii fiscale, in 2003 si 2004, in Romania

Sursa: Raportul A.N.C. in anul 2003 si A.N.A.F in anul 2004.

- cereri de rambursare nejustificate, cand se solicita rambursarea taxei aferente unor marfuri exportate sau pentru bunuri la care legea permite deduceri, fara insa ca in realitate aceste operatiuni sa fi fost efectuate.

Ministerul Finantelor Publice, in 2004, analizand fenomenul evaziunii fiscale, a identificat urmatoarele cauze care au facilitat manifestarea acesteia:

- desfasurarea de activitati fara autorizatie legala;

- intentia de eludare sau incalcare deliberata a prevederilor din legislatia fiscala, in vederea sustragerii de la plata impozitelor, taxelor si contributiilor;

- amanarea sau refuzul achitarii obligatiilor fiscale corect determinate;

- conducerea incompleta sau incorecta a evidentelor care stau la baza determinarii cheltuielilor, veniturilor si obligatiilor fiscale;

inexistenta unei instante fiscale sau comerciale determina utilizarea excesiva a cailor de atac impotriva actelor de control, precum si finalizarea actelor de justitie prin sentinte diferite date la aceleasi spete;

- insuficienta supravegherii fiscale, in special in cazul producatorilor de alcool;

- exploatarea la maximum a unor incoerente sau inconsecvente ale legislatiei fiscale sau interpretarea arbitrara a prevederilor acesteia in ceea ce priveste facilitatile fiscale;

- necunoasterea legislatiei fiscale.