Contractul de concesiune

Contractul de concesiune

Contractul de concesiune exclusiva este operatiunea prin care o persoana (concedentul) vinde marfuri unei alte persoane (concesionarul) care, la randul sau le revinde clientelei locale pe care si-o formeaza.

Concesionarul are o dubla calitate, de cumparator si de revanzator, el lucrand in nume si pe cont propriu (prin aceasta trasatura specifica, concesiunea se deo­sebeste de contractul de reprezentanta, intrucat reprezentantul nu cumpara si revin­de pe contul sau, ci se rezuma sa indeplineasca acte de comert in numele si in con­tul reprezentantului); beneficiul concesionarului se realizeaza prin diferenta de pret dintre cel de cumparare si cel de vanzare.

Contractul de concesiune prezinta avantaje pentru ambele parti, astfel:

Concedentul isi mareste volumul vanzarilor, patrunzand pe noi piete fara sa investeasca fonduri intr-o retea proprie de comercializare: viteza de rotatie a fondu­rilor circulante creste prin efectul cumpararii marfurilor de catre concesionar (si nu predarii lor in depozit ca in cazul reprezentarii si al consignatiei).

In ceea ce-1 priveste pe concesionar: are avantajul ca, beneficiind de marca de fabrica a concedentului, isi asigura monopolul comercializarii acelor marfuri, pe o raza teritoriala stabilita, evitand concurenta altor firme; prin contract concedentul se obliga sa aprovizioneze pe concesionar in mod ritmic si, uneori, in conditii avan­tajoase de credit pe care concesionarul nu le-ar putea obtine de la alti producatori.

Contractul de concesiune are trasaturi proprii, care-1 disting de mandat si co­mision, el putandu-se prezenta in mai multe variante si putandu-se incheia cu clauza de exclusivitate a aprovizionarii sau a vanzarii. Aceste trasaturi sunt urmatoarele:

Dubla legatura de exclusivitate prin care concedentul se obliga sa vanda anu­mite marfuri, iar concesionarul sa le cumpere si revanda clientelei sale.

Activitatea concesionarului se desfasoara in mod independent.

Retributia concesionarului consta in diferenta dintre pretul de cumparare si cel de revanzare.

Durata concesiunii este, in principiu, pe termen de un an.

Contractul de concesiune are urmatoarele efecte:

Concedentul are obligatia sa vanda intr-o zona determinata numai conce­sionarului, trebuind, in plus, sa asigure o aprovizionare ritmica, precum si conditii de credit avantajoase;

Concesionarul este obligat sa comercializeze marfurile stabilite prin contract si sa nu faca concurenta concedentului prin vanzarea de produse similare apar­tinand altor producatori. Pentru realizarea eficientei necesare, concesionarul poate fi tinut sa asigure un anumit rulaj, sa organizeze publicitatea comerciala, sa efec­tueze service-ul dupa vanzare etc.

Concesiunea exclusiva poate necesita si incheierea unui contract de depozit, caz in care concesionarul, ca depozitar de data aceasta, va avea indatorirea sa con­serve marfurile primite si sa le restituie la termen.

Incetarea contractului de concesiune survine la implinirea termenului sau prin reziliere.

Concesiunea poate fi reinnoita (tinandu-se, desigur, seama de rezultatele ob­tinute), refuzul de reinnoire putand da loc la daune interese, dar numai in situatia in care este vorba de un abuz de drept, in cazul cand contractul de concesiune nu a mai fost reinnoit, concesionarul este liber sa preia o alta concesiune, chiar similara, utilizand reteaua comerciala existent.