QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate drept

Modele, metode, strategii si instrumente in preventia, terapia, recuperarea si reabilitarea persoanelor cu comportamente adictive








Modele, metode, strategii si instrumente in  preventia, terapia, recuperarea si reabilitarea persoanelor cu comportamente adictive                                                                               

Modelul grupului de suport mutual, modelul celor 12 pasi pun accentul pe interactiunea intre egali, in contextul in care acestia isi ofera  un puternic sprijin terapeutic. Asadar, se poate vorbi de o alchimie a grupului. Cu alte  cuvinte, cei 12 pasi ai metodei descriu drumul de urmat ce inseamna o schimbare de sine. Metoda celor 12 pasi este ca un fel  de reconstituire a eului dupa un plan de optimizare personala. Astfel, reusita vine o data cu schimbarea modelului de viata pe mai multe nivele( la nivelul de cunostinte ajunge sa se inteleaga mai bine; la nivelul atitudinii reuseste sa priveasca  altfel viata si elementele sale, schimbarea propagandu-se in final si la nivelul practicii personalele, la elementele comportamentale ca  atare. Cei 12 pasi prescriu valorile grupului si modalitatile de lucru ale acestuia.



Modelul  Minnesota  in terapia persoanelor cu comportament adictiv: este un model ce include un grup incadrat si deservit de specialisti. Modelul lucreaza de asemenea cu cei 12 pasi, numai ca ii foloseste nu in contextul grupului de suport mutual, ci in cadrul unui program terapeutic complex  care include  un grup terapeutic, apoi o retea de suport in directia reinsertiei familiala si socio-profesionala. Este o realizare venita pe de o parte dinspre lumea clericilor si pe de alta parte dinspre lumea laica a medicilor.

 In cadrul acestui model exista doi terapeuti(consilieri in adictie) dintre care  obligatoriu unul este dependent aflat in recuperare, iar celalalt un specialist  care nu este dependent. Cei doi lucreaza impreuna, alternand calitatea de lider si cea de co-lider, cea de moderator si co-moderator.

 De ce unul dintre ei trebuie sa fie dependent?

 De aici vine succesul  modelului celor 12  pasi ce are in vedere interactiunea intre egali. In cazul modelului Minnesota, specialistul  dependent isi castiga statutul in timp.

Se deruleaza atat programe de consiliere individuala, cat si cele de grup cu care alterneaza. Participarea la consilierea individuala  si la consilierea de grup se constituie intr-un plan individual de tratament(foarte complex, cuprinde obiective, sarcini  foarte organizate,evaluari saptamanale.      

In ce priveste personalul, in cadrul modelului Minnesota se lucreaza  cu o echipa interdisciplinara. In echipa  specifica acestui model se afla si consilieri spirituali care sunt preoti sau persoane pregatite in domeniul religios. Acest specialist are rolul mai degraba a unui partener( la Modelul Minnesota  nu este vorba despre faze terminale ale bolii). Din echipa mai fac parte: un medic generalist, un psihiatru, un psiholog si asistenul  social( o parte indeplinesc si rolul de consilieri in  adictie).

 Modelul Minnesota are aceeasi abordare teoretica precum si cei de la Alcoolici Anonimi: alcoolismul/ adictiile reprezinta o boala  tratabila nu vindecabila, abstinenta insemnand  o viata normala, insanatotita.                           

In modelul Minnesota  se acorda sprijin si se colaboreaza cu grupurile pentru  co-dependenti( cu Al-Anon, Al-Ateen).

La nivel international eficacitatea modelului este foarte buna (insa majoritatea statisticilor sunt interne); statisticile in cauza arata o eficacitate de 75% pentru cei ce urmeaza cu consecventa programul. La noi in tara programe eficiente  de genul modelului Minnesota se regasesc la Cluj-Napoca( fundatia Christiana), la Iasi unde apartine tot de cadrul Bisericii.

 Modelul lantului terapeutic: este un model al anilor’80  spre’ 90 , pe fond actual  insa s-au  produs schimbari ce  diminueaza rolul acordat viziunii si tehnicilor medicale cuprinse in cadrul acestui model.                                            

Lantul terapeutic este o insiruire de institutii ce se insusesc intr- o ordine prestabilita, toate deservesc  persoanele dependente, toate sunt unite precum zalele  intr-un lant.

 Unitatile lantului terapeutic: I clinica de dezintoxicare, II centrul de zi pentru persoane cu adictii, III comunitatea terapeutica, IV reteaua  interdepartamentala pentru reinsertia familiala si socio-profesionala.                                            

Care este logica  acestei insiruiri?

Ideea este ca trebuie inceput cu o abordare in forta a  dimensiunii somatice, apoi trebuie continuat cu un program non-rezidential dar cotidian, terminandu-se  cu o comunitate terapeutica(ce presupune o constrangere mai mare datorita  caracterului  rezidential), apoi  urmeaza efortul pentru reinserarea  persoanei.        

Clinica de dezintoxicare in cadrul acestui model este mai complexa( cuprinde  consiliere motivationala  la inceput, o multime de grupuri terapeutice, activitati de ergo-terapie). Sederea aici  poate fi mai lunga de o luna.                                                                                                                Se abordeaza  dimensiunea somatica a dependentei, evidentiindu-se o abordare medicala.

 Centrul de zi: dupa ce iese de la clinica de dezintoxicare, persoana dependenta este indrumata spre centrul de zi, unde  va merge in jur de 3 luni( interval de timp in care sta la centru: 09:00-15:00). In centrul de zi se desfasoara activitati de grup( se vorbeste despre starea persoanei dependente cu rol in a crea un climat de socializare, de dezinhibare si de a creste stima de sine a persoanei alcoolice) , art-terapie( prin intermediul acesteia se valorizeaza aceste persoane), consiliere individuala, ergo-terapie, iesiri organizate.                                                                    





In cadrul grupului de terapie, se lucreaza dupa  un ghid terapeutic.                                                

La finalul activitatilor, aceste persoane sunt intrebate din nou cum se simt pentru ca au nevoie de feedback mai des decat celelalte persoane.                                                                                 

Accentul cade pe dimensiunea  psihologica ( pe cresterea stimei de sine, pe schimbarea perceptiei, etc.). Si aici  se remarca o echipa interdisciplinara formata din: asistent social, consilier in ergo-terapie, psiholog, terapeut educational(se ocupa de art-terapie si de alte aspecte), se tine legatura si cu un psihiatru.                                                                                                 

Dupa trei luni se considera ca persoana a  ajuns la un grad de motivatie ridicat necesar in recuperare.                                                                                                                                                     

Intra astfel  in „veriga”  comunitatii terapeutice( aceste este si un model de sine statator) deorece  pe fond practic reprezinta niste microsocietati artificiale care imita societatea naturala cat mai mult posibil. Diferenta consta in faptul ca  in societatea terapeutica, alcoolul, adictiile  sunt prohibite.                                                                                                                                                     

Din punct de vedere material aceste comunitati se constituie intr-un campus autonom (spre exemplu satul olimpic, cazarma, etc.), care are tot ceea ce trebuie pentru ca cineva sa traiasca acolo fara ajutor din exterior. Practic sunt dotate cu tot ce trebuie, dar  izolate geografic.                   

Comunitatea terapeutica este deservita de personalul specializat nedepedent si in mare parte si din rezidentii( fara abordare medicala) comunitatii terapeutice.                                                   

Intrarea in aceste comunitati se face pe baza de contract( ce contine drepturi si obligatii).                       

Printre drepturile  specificate in contract se numara si  dreptul de a beneficia 100% de posibilitatile de terapie si readaptare oferite de  comunitate.                                                                                  

Dintre obligatii se deamarca faptul ca rezidentul se va tine fara exceptie de la a introduce alcool  si alte droguri in comunitate.  Totodata, comunitatile terapeutice  sunt comunitati de gen.    

Nimeni nu este obligat sa stea daca nu vrea  acest lucru, dar   daca pleaca persoanele in cauza isi asuma consecintele ( suporta anumite pedepse).                                                                          

In decursul celor 50 de ani  de cand exista comunitatile terapeutice,  s-au experimentat felurite pedepse, la unele s-a renuntat pentru ca este in firea lucrurilor ca persoanele dependente sa vrea sa revina la vechile obiceiuri.    Totusi au fost si sunt exclusi cei ce nu respecta programul deoarece strica climatul comunitatii.                                                                                                               

In contract mai este specificata si abtinerea de la comportamente violente fata de personalul comunitatii si intre membri.                                                                                                       

In cadrul comunitatii terapeutice  se desfasoara un program terapeutic ce are o focalizare si mai mare decat cea de la centrul de zi. Principala activitate din program este  terapia ocupationala( fiecare rezident are ceva de facut, o meserie)            si mai putin ergo-terapia propriu-zisa. Fiecare are un   program individual prescris, urmeaza grupuri terapeutice, activitati de art-terapie. Ideea  este  ca omul sa se simta  ca si cum ar trai intr-o lume normala, care il invata sa traiasca fara adictii( tentatiile lipsesc, spatiul fiind amplasat la 50-70 km de marile orase).                           

In comunitatea terapeutica se sta in medie 3 ani( unii stau un an, altii 5, altii toata viata, cei care nu au familie locuiesc aici si au statutul de semi-salariat.                                                                  

Reusitele sunt foarte bune daca se respecta  terapia.                                                                                   

Primul pas intotdeauna in terapia persoanelor dependente este consilierea de tip socio-drama sau motivationala. Se apeleaza la adaptarea dramatica a situatiei, bazata pe emotii.                       

Dupa trecerea prin „veriga” comunitatii terapeutice, se ajunge la reteaua interdepartamentala   reinsertie familiala si socio-profesionala.                                                                







Cine termina acest traseu este indrumat sa urmeze  in continuare un grup de suport mutual( Alcoolici Anonimi, etc.)  pe care il frecventeaza uneori toata viata.                                              

Modelul harm-reduction( modelul de reducere a daunelor): Consta in fond in  distribuirea de ace  si seringi sterile  pentru drogo-dependentii care se drogheaza injectabil, distribuirea de prezervative  si acele programe de substitutie  cu metadona.                                                         

Reducerea daunelor vizeaza  o interventie colaterala in situatia in care  nu se poate face  terapie si recuperare la modul plenar. La nivel international exista o multime de polemici fata de acest model.  Unii cred ca acest model ii incurajeaza pe dependenti sa continue sa se drogheze,  nu sa rezolve problema ca atare.                                                                                                             

Este practic o situatie de compromis, nu putem sa atacam problema propriu-zisa putem sa reducem efectele secundare, nocive. Ideea mentionata anterior este un argument pertinent  pentru eficienta programelor harm-reduction. Cu unele persoane dependente nu se poate face mai multe din multiple cauze, atat individuale cat si la nivel  comunitar sau societal(unele sunt  niste „epave umane” , lipsite de orice motivatie, traiesc doar la nivelul inertiei biologice intretinuta de droguri; in multe  cazuri este vorba de persoane „ homeless”, fara rude,  casa,  resurse, retea sociala, etc). Aceste persoane  pun in pericol propria viata, dar si sanatatea  comunitatii in ansamblu. Un mare risc sunt virusurile hepatice  mai mult  decat HIV/SIDA. Aceste servicii sunt in aproape toate cazurile  servicii, de strada, destul de delicate ce necesita specialisti cu abilitati de socializare exceptionale; persoanele dependente traiesc intr-o lume extrem de periculoasa.              Rezultatele modelului sunt importante din punct de vedere social. Spre exemplu, centrul orasului Frankfurt - pe- Main unde se gaseau sute de heroinomani, in prezent centrul este plin de centre harm-reduction. Pentru   unii heroino-dependente  nu mai merge nici metoda substitutiei   cu metadona in aceste tari este legalizat consumul de heroina pe gratis( daca asta elimina alte riscuri mai grave se apeleaza astfel).                                                                                                                    

Doar in Bucuresti exista programe harm-reduction, deoarece numai aici  exista heroino-mani, programele de acest tip  ii vizeaza in primul si primul rand pe dependentii de heroina, un drog de mari riscuri datorita modului de consum prin injectare.                                                                     

Modelul Hope( „ speranta”): Este foarte dezvoltat in Olanda, tara foarte avansata in recuperarea  si terapia adictiilor( functioneaza din anii’ 50).                                                                      

S-au incercat o multime de formule, avand un institut foarte celebru, institutul Tribos, unul din cele mai importante din lume .                                                                                                   

Exista multe programe si servicii de recuperare in adictii intretinute de Biserica. In general programele ce se regasesc sunt programe ce vin din doua campuri(campul medical si cel al asistentei sociale). In timp     s-a ajuns la un mix mai avansat, adictiile fiind vazute  ca o boala si concomitent ca un comportament invatat social. Astfel, dependentul este tratat  ca un bolnav, dar un bolnav  responsabil de boala sa, capabil sa o schimbe.                                                                          

Modelul Hope depinde de aceasta     abordare, alegandu-se programe pe baza caracteristicilor individuale ale persoanelor dependente(persoanele sunt indrumate fie spre servicii si programe non-rezidentiale sau rezidentiale).                                                                              

Pot fi gasite programe de asistare pentru  persoanele care lucreaza in cartierele cu  Felinarele Rosii, acestea fiind consiliate si indrumate pentru a reduce riscurile.                                       

Se mai intalnesc si programe  de preventie in suburbii, in baruri, in parcuri, in scoli, etc.            

Modelul Hope este un model complex, cu o rata  mare de succes.                                                 

Modelul comunitatii terapeutice: Comunitatea  terapeutica este ea insasi  un model de 2 tipuri: tipul laic(seamana cu un cantonament, sau cu o cazarma militara) si religios( seamana cu o manastire). Exista foarte multe tipuri de acest fel  in strainatate.                                         




{ Politica de confidentialitate } Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







Cauta referat