QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate drept

Judecata in fata instantei de fond








Judecata in fata instantei de fond se subdivide, la randul sau, in unele etape procedurale importante: etapa scrisa pregatitoare, etapa dezbaterii cauzei in sedinta publica, etapa deliberarii si pronuntarii hotararii judecatoresti. Etapele mentionate reflecta modul general de realizare a procedurii in fata instantelor de fond. Iar in principiu, toate aceste etape sunt obligatorii pentru a obtine o hotarare care sa statueze asupra fondului pretentiilor deduse in justitie. Spunem in principiu intrucat uneori activitatea in fata primei instante se poate finaliza si ca urmare a survenirii unor incidente procedurale.

Pe de alta parte, este necesar sa subliniem ca etapele de desfasurare a procedurii in fata instantelor de fond cuprind, fiecare, unele momente procedurale caracteristice si deosebit de importante pentru justa solutionare a cauzelor. In acest context remarcam, in prima etapa a procedurii in fata primei instante, redactarea si depunerea de catre parti a cererii de chemare in judecata si a intampinarii; in cea de-a doua etapa mentionam momentele procesuale privitoare la prima zi de infatisare si la administrarea dovezilor, iar in ultima etapa evocam momentul procesual al deliberarii.





Procesul civil parcurge un drum indelungat, respectiv de la sesizarea instantei competente si pana la pronuntarea unei solutii definitive si irevocabile. Spre a ajunge la solutia finala este indispensabila o premisa esentiala: o pretentie civila. Ea presupune o expunere a faptelor ce determina pretentia, o analiza a acestora, iar in mod natural si o aparare a adversarului. In acest mod, intr-un proces inevitabil dialectic se ajunge de la expunerea tezei (pretentie), la antiteza (apararea formulata de parat) si in final la sinteza, adica la adevarul determinat judecatoreste.

In majoritatea legislatiilor procesual civile activitatea judiciara nu se declanseaza din oficiu, ci la cererea persoanei interesate in salvgardarea unui drept subiectiv, potrivit principiului unanim recunoscut: ne procedet judex ex officio, nemo judex sine actore. Astfel ca se poate afirma cu toata rigoarea ca in materie civila fara initiativa partii nu exista cerere si pe cale de consecinta nici proces[1]. Din acest punct de vedere, al sesizarii instantei, se poate spune in concordanta cu traditia seculara ca procesul ramane „treaba partilor”[2].

Odata declansata activitatea judiciara aceasta se va realiza in continuare sub controlul instantei de judecata. Rolul partilor si a judecatorului trebuie sa fie activ in tot cursul procedurii. Iata de ce si in doctrina se evidentiaza rolul esential al partilor in declansarea activitatii judiciare si al judecatorului in realizarea instructiei. Referindu-se la rolul activ al partilor si judecatorului reputatii proceduristi francezi Gerard Cornu si Jean Foyer apreciaza, pe buna dreptate, ca prin indatoririle si puterile lor partile apar „plutot comme moteur, et le juge comme regulateur”[3].

Realitatea invederata mai sus este evidentiata si in dreptul nostru procesual prin chiar dispozitiile art. 109 C. proc. civ. Potrivit acestui text: „Oricine pretinde un drept impotriva altei persoane trebuie sa faca o cerere inaintea instantei competente”. Textul subliniaza nu numai incidenta si actualitatea marelui principiu al disponibilitatii procesuale, ci si rolul determinant al reclamantului in declansarea procedurii judiciare.

Importanta cererii de chemare in judecata in atare conditii este evidenta. Cererea de chemare in judecata este actul procedural prin care reclamantul investeste instanta de judecata cu o pretentie civila. Intreaga activitate de solutionare a litigiului se va derula in limitele pretentiilor determinate de reclamant prin cererea de chemare in judecata. In aceleasi limite va trebui si judecatorul sa statueze in final asupra pretentiilor deduse in justitie. Judecatorul nu poate depasi limitele judecatii determinate de parti: ne eat judex ultra petita partium.

Cererea de chemare in judecata prezinta unele note distinctive care trebuie sa fie mentionate in mod deosebit. In primul rand, cererea de chemare in judecata se infatiseaza ca un act de investire a instantei competente. Ea constituie primul act al procedurii judiciare in materie civila si prin obiectul sau unul din cele mai importante acte de procedura. De asemenea, cererea de chemare in judecata are ca obiect o pretentie civila concreta; obiectul constituie insasi ratiunea de existenta a cererii de chemare in judecata[4]. In fine, cererea de chemare in judecata este un act declarativ (de exteriorizare a vointei reclamantului cu privire la o pretentie) care poate fi indeplinit, in principiu, numai de catre persoanele ce pot dobandi calitatea de parte in procesul civil[5].



Principala semnificatie a art. 112 C. proc. civ. este aceea de a determina elementele pe care trebuie sa le cuprinda o cerere de chemare in judecata. Asemenea elemente, cu anumite circumstantieri, se regasesc in marea majoritate a Codurilor de procedura civila. In continuare vom analiza elementele pe care trebuie sa le cuprinda orice cerere de chemare in judecata in ordinea lor fireasca, ordine care este de fapt si cea consacrata de art. 112 C. proc. civ.



[1] A se vedea, in           acest sens, si E.J. Couture, op. cit., p. 187.

[2] A se vedea G. Cornu, J. Foyer, op. cit., p. 438.

[3] Ibidem, p. 439.

[4] Cererea de chemare in judecata este considerata adeseori ca „un acto de postulation”, adica prin care se solicita tutela statului pentru rezolvarea unei cereri care are ca obiect o pretentie. A se vedea A. Camacho, op. cit., p. 298.

[5] J. Guasp, Derecho procesal civil, tomo I, 3-ed, Institutuo de Estudios Politicos, Madrid, 1968, p. 284.


loading...




{ Politica de confidentialitate } Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:






loading...


Cauta referat