Drept civil

UNIVERSITATEA ANDREI SAGUNA - CONSTANTA

FACULTATEA DE DREPT SI STIINTE ADMINISTRATIVE

SPECIALIZAREA DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA (anul I)

DREPT CIVIL

I.      CARACTERIZAREA GENERALA A DREPTULUI 

CIVIL ROMAN

I.1. NOTIUNE - Dreptul civil roman este acea ramura de drept care reglementeaza raporturi patrimoniale si nepatrimoniale strabilite intre persoane fizice si persoane juridice aflate pe pozitii de egalitate juridica.

I.2. ELEMENTELE DEFINITORII ALE DREPTULUI CIVIL

a) Dreptul civil roman este o ramura a sistemului de drept romanesc, adica o totalitate de norme juridice.

b) Obiectul dreptului civil este format din raporturi patrimoniale si raporturi nepatrimoniale, stabilite intre persoane fizice si juridice.

c) Subiectele raporturilor de drept civil sunt persoanele fizice si persoanele juridice.

d) Pozitia juridica a subiectelor raportului juridic civil este de egalitate juridica, prin care se intelege faptul ca, una din parti nu se subordoneaza celeilalte.

I.3. PRINCIPIILE DREPTULUI CIVIL ROMAN

a) Principiul proprietatii - dreptul de proprietate este socotit ca fiind principalul drept real al omului.

b) Principiul egalitatii in fata legii civile;

c) Principiul imbinarii intereselor individuale cu cele generale;

d) Principiul garantarii drepturilor subiective civile.

I.4. IZVOARELE DREPTULUI CIVIL

► Intr-un prim sens, prin izvor al dreptului civil intelegem conditiile materiale de existenta care genereaza normele acestei ramuri; suntem in prezenta notiunii de izvor de drept civil in sens material.

► In cel de al doilea sens, juridic, expresia izvor de drept civil desemneaza formele specifice de exprimarea normelor dreptului civil, acesta reprezentand sensul formal.

Ca si in alte ramuri de drept, si in dreptul civil normele sale imbraca fora generica de acte normative, adica acte ce emana de la organele de stat investite cu prerogativ alegiferarii. Legea fundamentala - Constitutia - stabileste prerogativele legiferarii.

!!! Actele normative in vigoare care sunt izvoare de drept civil.

I.5. APLICAREA LEGII CIVILE

A. APLICAREA LEGII CIVILE IN TIMP

Legea civila se aplica cat timp este in vigoare.

Aplicarea legii in timp este guvernata de doua principii:

a)   Principiul neretroactivitatii legii civile noi - regula potrivit careia o lege civila se aplica numai situatiilor ce se ivesc in practica dupa adoptarea ei, iar nu si situatiilor anteriare, trecute.

b)   Principiul aplicarii imediate a legii civile noi - este regula de drept potrivit careia, de indata ce a fost adoptata, legea noua se aplica tuturor situatiilor ivite dupa intrarea ei in vigoare, excluzand aplicarea legii vechi.

Exceptiile de la aceste principii sunt:

a)   Retroactivitatea legii civile noi - presupune aplicarea legii civile noi la situatii juridice anterioare adoptarii ei;

b)   Ultraactivitatea legii civile vechi - presupune aplicarea inca un timp oarecare a legii vechi, desi a intrat in vigoare legea noua, la unele situatii determinate, precizate in legea noua.

B. APLICAREA LEGII CIVILE IN SPATIU

In precizarea regulilor si exceptiilor privind aplicarea legii civile in spatiu trebuie sa tinem seama de faptul ca exista doua aspecte ale problemei:

a)   Aspectul intern - actele civile care emana de la organele centrale de stat se aplica pe intregul teritoriu al tarii.

b)   Aspectul international.

C. APLICAREA LEGII CIVILE ASUPRA PERSOANELOR

Ca si in alte ramuri de drept, legile civile au ca destinatari oamenii fie priviti individual - ca persoane fizice - fie luati in colective organizate - ca persoane juridice.

II. RAPORTUL JURIDIC CIVIL

II.1. NOTIUNI INTRODUCTIVE

II.1.1.NOTIUNE - raportul juridic civil este o relatie sociala - patrimoniala ori nepatrimoniala - reglementata de norma de drept civil

II.1.2. CARACTERELE R.J.C.:

a) R.J.C. are caracter social (fiind o relatie intre oameni);

b) R.J.C. are caracter volitional (uneori are un caracter dublu volitional);

c) R.J.C. se caracterizeaza prin pozitia de egalitate juridica a partilor.   

II.1.3. STRUCTURA: - elementele constitutive ale R.J.C. sunt:

d) Partile (adica subiectele);

e) Continutul (adica totalitatea drepturilor subiective si a obligatiilor civile pe care le au partile);

f)  Obiectul (adica conduita pe care o pot avea ori trebuie sa o aiba partile).

II.2. PARTILE RAPORTULUI JURIDIC CIVIL  

II.2.1. NOTIUNE - prin subiect de drept civil se intelege acea specie de subiecte de drept care cuprinde persoana fizica si persoana juridica, in calitate de titulari de drepturi subiective si de obligatii civile.

a)   Persoana fizica - este subiectul individual de drept, adica omul, privit ca titular de drepturi si obligatii civile.

b)   Persoana juridica - este subiectul colectiv de drept, adica un colectiv de oameni care, intrunind conditiile cerute de lege, este

titular de drepturi subiective si obligatii civile.

II.2.2. CATEGORIILE SUBIECTELOR DE DREPT CIVIL

a)    Categoria persoanelor fizice:

minorii sub 14 ani - sunt persoane fizice lipsite de capacitate de exercitiu;

minorii intre 14 si 18 ani - sunt persoane fizice cu capacitate de exercitiu restransa;

majorii - persoanele fizice de peste 18 ani, cu deplina capacitate de exercitiu.

Dupa criteriul cetateniei, se poate face distinctia intre:

♦ persoane fizice care sunt de cetatenie romana;

♦ persoane fizice de cetatenie straina din tarile membre ale Uniunii Europene sau din afara acesteia, fara cetatenie (apatrizi).

b)    Categoria persoanelor juridice:

♦ persoane juridice particulare ori private;

♦ cooperatiste si obstesti;

♦ mixte;

♦ de stat.

Dupa criteriul nationalitatii lor, se pot deosebii:

♦ persoane juridice de nationalitate romana;

♦ persoane juridice de alta nationalitate straina.

II.2.3. DETERMINAREA, PLURALITATEA SI SCHIMBAREA SUBIECTELOR RAPORTULUI JURIDIC CIVIL

A. DETERMINAREA SUBIECTELOR R.J.C. - se intelege,

cunoasterea partilor acestui raport; se realizeaza diferit dupa cum e

vorba de raporturi civile ce au in continutul lor drepturi absolute ori

drepturi relative.

B.  PLURALITATEA SUBIECTELOR R.J.C. - aceasta se infatiseaza astfel:

In raporturile reale, se infatiseaza sub trei forme:

Coproprietatea;

Indiviziunea;

Devalmasia.

In raporturile nepatrimoniale - se infatiseaza sub forma coautoratului.

In raporturile obligationale (de creanta) - pluralitatea poate fi:

Activa - mai multi creditori;

Pasiva - mai multi debitori;

Mixta - mai multi creditori si mai multi debitori.

!!! Regula, in raporturile obligationale, o constituie divizibilitatea (obligatiile civile sunt conjuncte).

Exceptiile de la divizibilitate sunt: solidaritatea si indivizibilitatea.

C. SCHIMBAREA SUBIECTELOR R.J.C.

Daca este vorba despre raporturi civile nepatrimoniale - nu se pune problema schimbarii nici a subiectului activ, nici a subiectului pasiv.

Daca este vorba despre raporturi civile patrimoniale - este necesara distinctia intre raporturi reale si raporturi obligationale.

II.2.4. CAPACITATEA CIVILA

In structura capacitatii civile intra doua elemente:

Capacitatea de folosinta;

Capacitatea de exercitiu.

A.    CAPACITATEA CIVILA A PERSOANEI FIZICE

a)   Capacitatea de folosinta a persoanei fizice - este aptitudinea, generala si abstracta, a omului, de a avea drepturi si obligatii civile.

Inceputul si sfarsitul - capacitatea de folosinta incepe de la nasterea persoanei si inceteaza odata cu moartea acesteia. Exceptional se dobandeste din momentul conceptiei, daca copilul a fost viu.

b)   Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice - este aptitudinea omului de a-si exercita drepturile civile si de a-si indeplini obligatiile civile, prin incheierea de acte juridice civile.

!!! Nu au capacitate de exercitiu: minorul care nu a implinit varsta de 14 ani si persoana pusa sub interdictie.

Inceputul - capacitatea deplina de exercitiu incepe cand persoana devine majora, cu exceptia minorului care se casatoreste.

B. CAPACITATEA CIVILA A PERSOANEI JURIDICE

a)   Capacitatea de folosinta a persoanei juridice - este aptitudinea subiectului colectiv de drept civil de a avea drepturi si obligatii civile.

Inceputul - aceasta capacitate se dobandeste de la data inregistrarii.

!!! Persoana juridica nu poate avea decat drepturile care corespund scopului ei, stabilit de lege, actul de infiintare sau statut (se consacra astfel principiul specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice).

b) Capacitatea de exercitiu a persoanei juridice - este aptitudinea sa de a-si exercita drepturile civile si de a-si indeplini obligatiile civile, prin incheierea de acte juridice, de catre organele sale de conducere.

II.3. CONTINUTUL RAPORTULUI JURIDIC CIVIL

II.3.1. DREPTUL SUBIECTIV CIVIL

A.   NOTIUNE - este posibilitatea recunoscuta de legea civila subiectulu iactiv - persoana fizica ori persoana juridica - in virtutea careia aceasta poate, in limitele dreptului si moralei, sa aiba o anumita conduita, sa pretinda o conduita corespunzatoare - sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva - de la subiectul pasiv, si sa

ceara concursul fortei coercitive a statului, in caz de nevoie.

B.    CLASIFICAREA DREPTURILOR SUBIECTIVE CIVILE

Drepturi subiective civile absolute si relative.

Ex: - sunt absolute, drepturile personale nepatrimoniale si drepturile reale;

sunt relative, drepturile de creanta.

Drepturi subiective civile patrimoniale si nepatrimoniale.

♦ Drepturile patrimoniale se subclasifica in:

Drepturi reale (jus in re);

Drepturi de creanta (jus ad personam).

♦ Drepturile personale nepatrimoniale se subclasifica in:

Drepturi care privesc existenta si integritatea fizica si morala

Drepturi care privesc identificarea persoanei

Drepturi decurgand din creatia intelectuala

3) Drepturi subiective civile principale si accesorii.

Ex: - sunt principale, drepturile nepatrimoniale.

!!! Aceasta impartire este importanta, intrucat dreptul civil accesoriu depinde de dreptul civil principal.

Principalul domeniu de aplicare al clasificarii este cel al drepturilor reale, distingandu-se intre:

♦ Drepturi reale principale:

Dreptul de proprietate ( dr. de proprietate publica, dr. de proprietate privata etc.);

Drepturile reale principale corespunzatoare dreptului de proprietate (dr. de uz, dr. de uzufruct, dr. de abitatie, dr. de superficie, dr. de servitute);

Dreptul de administrare si folosinta al regiilor autonome si institutiilor publice etc.

♦ Drepturi reale accesorii:

Dreptul de ipoteca;

Dreptul de gaj;

Privilegiile;

Dreptul de retentie.

Drepturi subiective civile pure si simple si afectate de modalitati.

Ex: - este pur si simplu dreptul de proprietate dobandit de donator, printr-un dar manual;

- este afectat de modalitati acel drept care depinde de o conditie viitoare, certa ori incerta.

C.   RECUNOASTEREA, OCROTIREA SI EXERCITAREA DREPTURILOR SUBIECTIVE CIVILE. ABUZUL DE DREPT

Recunoasterea dreptirilor subiective civile - se face distinctia intre recunoasterea globala, generala si cea speciala.

● Astfel, recunoasterea drepturilor subiectice civile, in general, se realizeaza prin dispozitiile Decretului nr. 31/1954.

● recunoasterea speciala este facuta de diferite izvoare de drept, precum: Codul Civil, Constitutia, Pactul international privind drepturile civile si politice ale omului etc.

Ocrotire drepturilor subiective civile - mijlocul juridic de ocrotire a drepturilor subiective civile il reprezinta, procesul civil.

Principiile exercitarii drepturilor subiective civile.

Dreptul subiectiv civil trebuie exercitat numai potrivit cu scopul lui economic si social.

Trebuie exercitat cu respectarea legii si moralei.

Trebuie exercitat cu buna-credinta.

Trebuie exercitat in limitele sale.

Abuzul de drept - prin acesta se intelege exercitarea unui drept subiectiv civil cu incalcarea principiilor exercitarii sale.

II.3.2.OBLIGATIA CIVILA

A.   NOTIUNE - obligatia civila este indatorirea subiectului pasiv al raportului juridic civil de a avea o anume conduita, corespunzatoare dreptului subiectiv corelativ, conduita care poate consta in a da, a face sau a nu face ceva si care, la nevoie, poate fi impusa prin forta coercitiva a statului.

B.    CLASIFICAREA OBLIGATIILOR CIVILE

Obligatii civile de a da, a face sau a nu face.

Ex: - este obligatie de a da, indatorirea pe care si-o asuma imprumutatul de a constitui un drept de ipoteca, in favoarea imprumutatorului;

- este obligatie de a face, indatorirea de a executa o lucrare, a presta un serviciu etc;

- obligatia de a nu face, are continut diferit, dupa cum este corelativa unui drept absolut, ori unui drept relativ.

Obligatii pozitive si negative.

Ex: - este pozitiva, obligatia de a da sau de a face;

- este negativa, obligatia de a nu face.

Obligatii de rezultat si obligatii de diligenta.

Ex: - este obligatie de rezultat, cea a vanzatorului de a preda cumparatorului lucrul vandut;

- este obligatie de diligenta, cea pe care si-o asuma medicul fata de pacient.

Obligatii civile obisnuite, opozabile si tertilor si obligatii reale.

Ex: - este obisnuita, obligatia care revine debitorului fata de care s-a nascut;

- este opozabila si tertilor, obligatia pe care o are cumparatorul unui bun imobil de a respecta locatiunea, consemnata printr-un contract incheiat anterior, fara participarea sa;

- este reala, obligatia ce revine detinatorului unui bun din patrimoniul national-cultural de a-l conserva.

Obligatii civile perfecte si imperfecte.

Ex: - este perfecta, obligatia ce poate fi pusa in executare silita;

- este imperfecta, obligatia a carei executare nu poate fi obtinuta pe cale silita.

II.4. OBIECTUL RAPORTULUI JURIDIC CIVIL

NOTIUNE - reprezinta conduita partilor.

II.4.1. BUNURILE

A. NOTIUNE - prin bun se intelege o valoare economica utila satisfacerii unei nevoi materiale sau spirituale ale omului.

B. CLASIFICAREA BUNURILOR

Bunuri mobile si bunuri imobile.

♦ Categorii de bunuri mobile:

mobile prin natura lor, precum animalele;

mobile prin determinarea legii, precum sumele exigibile;

mobile prin anticipatie, precum recoltele viitoare.

♦ Categorii de bunuri imobile:

imobile prin natura lor, cum sunt terenurile, cladirile;

imobile prin obiectul la care se aplica, precum uzufructul;

imobile prin destinatie, animalele afectate la cultura, instrumentele aratoare etc.

Bunuri aflate in circuitul civil si bunuri scoase din circuitul civil.

♦Bunurile aflate in circuitul civil - pot face obiectul actelor juridice civile.

pot circula liber, neingradit;

pot fi dobandite, detinute ori instrainate conditionat.

♦ Bunuri scoase din circuitul civil - nu pot forma obiectul actului juridic civil.

Ex: - terenurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile.

Bunuri determinate individual (res certa) si bunuri determinate generic (res genera).

Ex: - sunt individual determinate bunurile ce sunt unicate;

- sunt determinate generic cele care pot fi masurate, cantarite, numarate.

Bunuri fungibile si bunuri nefungibile.

Ex: - este fungibil acel bun care poate fi inlocuit cu altul in executarea obligatiei;

- este nefungibil acel bun care nu poate fi inlocuit cu altul.

Bunuri consumptibile si bunuri neconsumptibile.

Ex: - sunt bunuri consumptibile alimentele, carburantii, banii;

- sunt neconsumptibile constructiile, terenurile, masinile.

Bunuri frugifere si bunuri nefrugifere.

Codul civil distinge trei categorii de fructe:

fructele naturale;

fructele industriale;

fructele civile.

!!! Fructele trebuie deosebite de producte.

♦ Este nefrugifer bunul care nu are insusirea de a da nastere periodic la fructe.

Bunuri divizibile si bunuri indivizibile.

Ex: - este considerata bun divizibil o bucata de stofa;

- este bun indivizibil un autoturism.

Bunuri principale si bunuri accesorii.

Ex: - bunul principal are existenta de sine statatoare;

- bunul accesoriu serveste celui principal.

Bunuri corporale si bunuri incorporale.

Ex: - este corporal bunul care o existenta materiala;

- este incorporal bunul care are o valoare ideala, abstracta, perceput de ochii mintii.

10) Bunuri sesizabile si bunuri insesizabile.

Ex: - este sesizabil bunul ce poate forma obiectul executarii silite;

- este insesizabil bunul ce nu poate fi urmarit silit.

II.5. IZVOARELE SI PROBA RAPORTULUI JURIDIC CIVIL

II.5.1. IZVOARELE RAPORTULUI JURIDIC CIVIL

A.   NOTIUNE - o imprejurare - act sau fapt - de care legea civila leaga nasterea unui raport juridic civil concret.

B.    CLASIFICARE

Dupa legatura lor cu vointa umana, avem:

♦ Actiuni omenesti, care se impart in:

actiuni savarsite cu intentia de a produce efecte juridice;

actiuni savarsite fara intentia de a produce efecte juridice;

actiuni licite;

actiuni ilicite.

♦ Fapte naturale sau evenimente.

Dupa sfera lor, distingem intre:

♦ Fapt juridic lato sensu;

♦ Fapt juridic stricto sensu.

II.5.2. PROBA RAPORTULUI JURIDIC CIVIL

A.   NOTIUNE - mijlocul juridic de stabilire a existentei unui act sau fapt juridic, respectiv a dreptului subiectiv civil si a obligatiei civile.

B.    SEDIUL MATERIEI

Reglementarea materiei se gaseste in Codul civil, Codul de procedura civila si in Codul comercial.

C.   OBIECTUL PROBEI SI SARCINA PROBEI

Obiectul probei - il constituie elementul de dovada.

!!! Nu constituie obiect al probei:

norma de drept civil;

faptele negative nedefinite;

faptele notorii;

faptele necontestate;

faptele cunoscute personal de judecator.

Sarcina probei - aceasta revine la inceputul procesului reclamantului, ulterior, in apararea sa, aceasta trece la parat (astfel, paratul devine reclamant);

judecatorul trebuie sa aiba rol activ in stabilirea completa a adevarului.

D.   CONDITIILE DE ADMISIBILITATE A PROBEI

sa nu fie oprita de lege;

sa fie verosimila;

sa fie utila;

sa fie pertinenta;

sa fie concludenta.

E.    MIJLOACELE DE PROBA

1) INSCRISURILE - consemnarea de date despre acte sau fapte juridice, pe un anumit suport material.

♦ Inscrisul autentic - acela care s-a facut cu solemnitatile cerute de

lege.

Ex: - inscisurile autentice notariale;

- hotararile organelor jurisdictionale;

- actele de stare civila.

♦ Inscrisul sub semnatura privata - care este semnat de cel ori cei

de la care provine.

!!! Conditii speciale de valabilitate:

conditia pluralitatii de exemplare;

conditia scrierii in intregime ori punerii formulei bun si aprobat inainte de semnare;

conditia ceruta testamentului olograf: sa fie scris, semnat si datat de mana testatorului.

2) MARTURIA (PROBA CU MARTORI) - este relatarea orala facuta de o persoana, in fata instantei de judecata.

!!! Regula este aceea ca, faptele juridice pot fi dovedite cu martori.

!!! Puterea doveditoare a marturiei - se lasa la aprecierea judecatorului.

3) MARTURISIREA (RECUNOASTEREA) - aceasta reprezinta recunoasterea de catre o persoana a unui act sau fapt pe care o alta persoana isi intemeiaza o pretentie.

♦ Marturisirea judiciara.

♦ Marturisirea extrajudiciara.

♦ Marturisirea simpla.

♦ Marturisirea calificata.

♦ Marturisirea complexa.

!!! Mijlocul procesual de administrare a probei marturisirii este interogatorul.

4) PREZUMTIILE - sunt consecintele ce legea sau magistratul le trage dintr-un fapt cunoscut la un fapt necunoscut.

♦ Prezumtii legale.

♦ Prezumtii simple.

III. ACTUL JURIDIC CIVIL

III.1. NOTIUNE - este manifestarea de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice, adica de a da nastere, modifica sau stinge un raport juridic civil concret.

III.2. TERMINILOGIE

Actul juridic civil are doua intelesuri:

manifestare de vointa;

inscris constatator.

III.3. CLASIFICARE

1) Acte unilaterale, bilaterale si multilaterale.

Ex: - este act unilateral testamentul;

- este act bilateral mandatul, donatia, imprumutul etc;

- este act multilateral contractul civil de societate.

2) Acte cu titlu oneros si acte cu titlu gratuit.

Ex: - este act cu titlu oneros contractul de vanzare-cumparare;

- este act cu titlu gratuit comodatul, donatia;

♦ Actele cu titlu oneros se impart in:

acte comutative (cum e contractul de antrepriza);

acte aleatorii (precum contractul de renta viagera).

♦ Actele cu titlu gratuit se impart in:

liberalitati (precum legatele);

acte dezinteresate (precum depozitul neremunerat).

3) Acte juridice civile constitutive, translative si declarative.

Ex: - este act constitutiv amanetul, gajul;

- este act translativ contractul de vanzare-cumparare;

- este act declarativ partajul.

4) Acte juridice civile de conservare, de administrare si de dispozitie.

Ex: - este act de conservare inscrierea unui privilegiu sau a unei ipoteci;

- este act de administrare inchirierea unui bun, asigurarea unui bun;

- este act de dispozitie gajul, ipoteca.

5) Acte juridice civile patrimoniale si nepatrimoniale.

Ex: - este act patrimonial contractul de donatie, de imprumut;

- este act nepatrimonial conventia parintilor unui copil minor, din afara casatoriei de a purta numele de familie al tatalui.

6) Acte juridice civile consensuale, solemne si reale.

Ex: - este consensual actul care se incheie prin simpla manifestare de vointa;

- este act solemn testamentul, donatia;

- este act real depozitul, darul manual.

7) Acte juridice civile intre vii si pentru cauza de moarte.

Ex: - majoritatea actelor civile este formata din actele intre vii;

- este act pentru cauza de moarte, testamentul.

8) Acte juridice subiective si acte conditie.

Ex: - este act subiectiv acela care este cu un continut determinat;

- este act-conditie, casatoria.

9) Acte juridice pure si simple si acte afectate de modalitati.

Ex: - este pur si simplu actul de recunoastere a filiatiei;

este afectat de modalitati contractul de imprumut, contractul de donatie.

10) Acte juridice civile principale si accesorii.

Ex: - este act principal acela care are o existenta de sine statatoare;

- este act accesoriu gajul, arvuna, clauza penala.

11) Acte cauzale si acte abstracte.

Ex: - este cauzal actul juridic a carui valabilitate implica analiza cauzei ori scopului sau;

- este abstract actul care este detasat de elementul cauza.

12) Acte juridice civile strict personale si acte ce pot fi facute si prin reprezentare.

Ex: - este act strict personal testamentul;

- este act incheiat prin reprezentare acela care se incheie prin mandatar.

13) Acte juridice civile numite (tipice) si acte nenumite (atipice).

Ex: - este act numit acela care are o denumire stabilita de lege;

- este act nenumit acela care nu se bucura de o denumire proprie.

14) Acte juridice civile cu executare dintr-o data (uno ictu) si cu executare succesiva.

Ex: - este cu executare dintr-o data darul manual;

- este cu executare succesiva contractul de renta viagera.

III.4. CONDITIILE ACTULUI JURIDIC CIVIL

A. NOTIUNE - conditiile actului jurid civil sunt elementele din care este alcatuit un asemenea act.

!!! Conditiile esentiale pentru validitatea unei conventii sunt:

capacitatea de a contracta;

consimtamantul valabil al partilor;

un obiect determinat;

o cauza licita.

B. CAPACITATEA DE A INCHEIA ACTUL JURIDIC CIVIL - aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de drepturi si obligatii civile prin incheierea actelor juridice civile.

!!! Regula este capacitatea de a face actul juridic civil.

!!! Exceptia este incapacitatea.

C. CONSIMTAMANTUL - acea conditie esentiala care consta in hotararea de a incheia un act juridic civil manifestata in exterior.

!!! Pentru a fi valabil, consimtamantul trebuie sa intruneasca:

sa provina de la o persoana cu discernamant;

sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice;

sa fie exteriorizat;

sa nu fie alterat de vreun viciu de consimtamant.

● VICIILE DE CONSIMTAMANT:

1) Eroarea - falsa reprezentare a realitatii la incheierea unui act juridic

civil.

Eroarea este de mai multe feluri:

Eroarea-obstacol;

Eroarea-viciu de consimtamant;

Eroarea indiferenta;

Eroarea de fapt;

Eroarea de drept.

2) Dolul (viclenia) - consta in inducerea in eroare a unei persoane, prin

mijloace viclene, dolosive, pentru a o determina sa  

incheie un act juridic civil.

Dolul este de doua feluri:

Dolul principal;

Dolul incident.

3) Violenta - consta in amenintarea unei persoane cu un rau

care ii produce o temere ce o determina sa incheie un act

juridic, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.

♦ Dupa natura raului cu care se ameninta, distingem:

Violenta fizica;

Violenta morala.

♦ Dupa caracterul amenintarii, deosebim:

Amenintare legitima;

Amenintare nelegitima.

Leziunea - consta in disproportia vadita de valoare intre doua

prestatii.

III.5. OBIECTUL ACTULUI JURIDIC CIVIL

A. NOTIUNE - intelegem conduita partilor stabilita prin acel act juridic

civil.

!!! Pentru a fi valabil obiectul actului juridic civil trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

♦ Conditii generale:

sa existe;

sa fie in circuitul civil;

sa fie determinat ori determinabil;

sa fie posibil;

sa fie licit si moral.

♦ Conditii speciale:

cel ce se obliga trebuie sa fie titularul dreptului subiectiv;

sa existe autorizatie administrativa prevazuta de lege;

obiectul sa constea intr-un fapt personal al debitorului.

III.6. CAUZA (SCOPUL) ACTULUI JURIDIC CIVIL

A. NOTIUNE - este acel element care consta in obiectivul urmarit la

incheierea unui asemenea act.

!!! Pentru a fi valabila, cauza actului juridic civil trebuie sa indeplineasca:

sa existe;

sa fie reala;

sa fie licita si morala.

III.7. FORMA ACTULUI JURIDIC CIVIL

A. NOTIUNE - acea conditie care consta in modalitate de exteriorizare a manifestarii de vointa de a crea, modifica sau stinge un raport juridic civil concret.

♦ Forma actului juridic civil, in sens restrans este carmuita de principiul consensualismului.

♦ In sens larg, distigem:

Forma ceruta Ad validitatem;

Forma ceruta Ad probationem;

Forma ceruta pentru opozabilitate fata de terti.

III.8. MODALITATILE ACTULUI JURIDIC CIVIL

1) Termenul - este un eveniment viitor si sigur ca realizare, pana la care este amanata fie inceperea, fie incetarea exercitiului drepturilor subiective si executarii obligatiilor civile (se indica printr-o data calendaristica).

♦ Dupa criteriul efectului, distingem:

Termen suspensiv;

Termen extinctiv.

♦ In functie de titularul beneficiului termenului, deosebim:

Termen in favoarea debitorului;

Termen in favoarea creditorului;

Termen in favoarea ambilor.

♦ In functie de izvorul lor, avem:

Termen voluntar;

Termen legal;

Termen judiciar.

♦ Dupa criteriul cunoasterii, distingem:

Termen cert;

Termen incert.

!!! Principiul este urmatorul: termenul afecteaza doar executarea actului iar nu si existenta sa.

2) Conditia - este un eveniment viitor si nesigur ca realizare, dar de care depinde existenta actului juridic civil.

♦ Dupa criteriul efectului, avem:

Conditie suspensiva;

Conditie rezolutorie.

♦ Dupa criteriul legaturii cu vointa partilor, distingem:

Conditie cauzala;

Conditie mixta;

Conditie potestativa (aceasta este de doua feluri: potestativa pura si potestativa simpla).

Dupa modul ei de formulare, avem:

Conditie pozitiva;

Conditie negativa.

3) Sarcina - este o obligatie, de a da, a face sau a nu face ceva, impusa de dispunator gratificatului in actele cu titlu gratuit - liberalitati.

♦ In functie de persoana beneficiarului, distingem:

Sarcina in favoarea dispunatorului;

Sarcina in favoarea gratificatului;

Sarcina in favoarea unei terte persoane.

III.9. EFECTELE ACTULUI JURIDIC CIVIL

A. NOTIUNE - prin efectul actului juridic civil, se inteleg drepturile subiective si obligatiile civile la care da nastere, pe care le modifica sau stinge un asemenea act.

B. PRINCIPIILE EFECTELOR ACTULUI JURIDIC CIVIL - sunt reguli de drept civil care arata cum si fata de cine se produc aceste efecte.

1) Principiul fortei obligatorii (pacta sunt servanda) - potrivit caruia actul juridic civil legal incheiat se impune autorilor sau autorului intocmai ca legea, adica este obligatoriu, iar nu facultativ.

!!! Exceptii de la acest principiu:

incetarea contractului de mandat, din cauza mortii, interdictiei mandantului ori a mandatarului;

incetarea contractului de locatiune;

prorogarea efectelor actului juridic prin efectul legii;

prelungirea efectelor actului juridic cu executare succesiva datorita suspendarii temporare a executarii lui;

revizuirea efectelor actului juridic.

2) Principiul irevocabilitatii actului juridic civil - in sensul ca, conventiile nu pot fi revocate prin vointa uneia din parti.

!!! Exceptii de la acest principiu:

Exceptii de la irevocabilitatea actelor bilaterale:

donatia intre soti este revocabila;

denuntarea contractului de inchiriere a unei locuinte la cererea chiriasului;

incetarea contractului de concesiune.

Exceptii de la irevocabilitatea actelor unilaterale:

testamentul este revocabil;

retractarea renuntarii la mostenire;

oferta, poate fi retractata.

3) Principiul relativitatii efectelor actului juridic civil - este regula potrivit careia actul produce efecte numai fata de autorii sau autorul actului, el neputand sa profite ori sa dauneze altor persoane.

In legatura cu acesta, se face distinctia intre urmatoarele notiuni:

Parti;

Avanzi-cauza;

Terti.

!!! Exceptii de la principiul relativitatii:

Exceptii aparente:

Situatia avanzilor-cauza;

Promisiunea faptei altuia;

Simulatia;

Reprezentarea;

Actiuni directe.

Exceptie veritabila de la acest principiu:

Stipulatia pentru altul.

III.10. NULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL

A. NOTIUNE - acea sanctiune de drept civil, care lipseste actul juridic de efectele contrare normelor edictate pentru incheierea sa   valabila.

B. FUNCTIILE NULITATII

- Functia preventiva;

- Functia sanctionatorie;

- Functia de mijloc de garantie a principiului legalitatii.

C. DELIMITAREA NULITATII

Se face distinctie intre nulitate si alte cauze de ineficacitate a actului juridic civil:

Nulitate - rezolutiune;

Nulitate - reziliere;

Nulitate - caducitate;

Nulitate - revocare;

Nulitate - inopozabilitate.

D. CLASIFICAREA NULITATII

♦ Dupa natura interesului ocrotit - general ori individual, distingem:

Nulitate absoluta;

Nulitate relativa.

♦ In functie de intinderea efectelor sale, avem:

Nulitate partiala;

Nulitate totala.

Dupa modul de consacrare legislativa, deosebim:

Nulitate expresa;

Nulitate virtuala.

♦ Dupa felul conditiei de validitate nerespectata, avem:

Nulitate de fond;

Nulitate de forma.

♦ Dupa modul de valorificare, deosebim:

Nulitate judiciara;

Nulitate amiabila.

E. CAUZE DE NULITATE - nulitatea are drept cauza - nerespectarea dispozitiilor legale care reglementeaza conditiile sale de valabilitate.

♦ Cauze de nulitate absoluta:

Incalcarea regulilor privind capacitatea civila a persoanelor;

Lipsa totala a consimtamantului;

Nevalabilitatea obiectului actului juridic civil;

Cand lipseste cauza ori ea este ilicita sau imorala;

Nerespectarea formei ceruta ad validitatem etc.

♦ Cauze de nulitate relativa:

Viciile de consimtamant: eroarea, dolul, violenta, leziunea;

Lipsa discernamantului in momentul incheierii actului juridic civil;

Nerespectarea regulilor privind capacitatea de exercitiu a persoanei.

F. REGIMUL JURIDIC AL NULITATII

♦ Regimul juridic al nulitatii absolute:

Nulitatea absoluta poate fi invocata de oricine are interes;

Actiunea in nulitate absoluta este imprescriptibila;

Nulitatea absoluta nu poate fi acoperita prin confirmare.

♦ Regimul juridic al nulitatii relative:

Nulitatea relativa poate fi invocata doar de persoana al carei interes a fost incalcat ori nesocotit;

Actiunea in anulabilitate este prescriptibila;

Nulitatea relativa poate fi confirmata.

G. EFECTELE NULITATII - reprezinta consecintele juridice ale aplicarii sanctiunii nulitatii.

!!! Principiile efectelor nulitatii si exceptiile lor:

♦ Principiul retroactivitatii - potrivit caruia, nulitatea nu produce efecte doar pentru viitor - ex tunc, ci si pentru trecut.

Exceptii:

mentinerea efectelor produse de un contract cu executare succesiva;

pastrarea fructelor culese anterior anularii de catre posesorul de buna-credinta.

♦ Principiul repunerii in situatia anterioara - reprezinta acea regula de drept conform careia tot ce s-a executat la baza unui act anulat trebuie restituit.

Exceptii:

cazul incapabilului care este tinut sa restituie prestatiile primite numai in masura imbogatirii sale.

♦ Principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului initial - acest principiu priveste efectele nulitatii fata de terti.

Exceptii:

cazul persoanei declarate moarte, care daca este in viata, poate cere oricand anularea hotararii prin care s-a declarat moartea.

♦ Principiul de drept care inlatura regula Quod nullum est, nullum producit effectum

In legatura cu acest principiu se distige intre alte trei principii:

Principiul conversiunii actului juridic - adica inlocuirea actului    

nul, cu un act juridic valabil.

Ex: - cazul manifestarii de vointa, care, nula ca si vanzare-cumparare valoreaza ca antecontract de vanzare-cumparare;

Principiul validitatii aparentei in drept.

Principiul raspunderii civile delictuale.