QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate drept

Cercetarea procesului in cazul administrarii probelor de catre avocati








Cercetarea procesului in cazul administrarii probelor de catre avocati

Legea instituie principiul potrivit caruia administrarea probelor prin avocati se poate realiza numai in litigiile patrimoniale, cu exceptia acelora ce privesc drepturi asupra carora legea nu permite a se face tranzactie. Exceptia este intru totul justificata.

De asemenea, legea consacra principiul potrivit caruia administrarea probelor de catre avocati se poate realiza numai cu acordul partilor implicate in procedura judiciara. De aceea, cu suficient temei, s-a apreciat ca procedura analizata are un caracter facultativ. Acest principiu este rational, tinand seama de faptul ca partile au dreptul sa fie judecate de catre judecatorii lor firesti, astfel ca orice abatere de la o asemenea regula trebuie consimtita de ele. Pe de alta parte, administrarea probelor de catre avocati corespunde si unui interes general, legat de celeritatea dezbaterilor, astfel ca ne apare rational ca partile sa nu poata reveni asupra consimtamantului dat.



Legea determina si modul de acordare a consimtamantului [alin. (2)]. Din acest punct de vedere este de remarcat considerarea consimtamantului dat, in conditiile acestui text, ca un act de dispozitie si care, drept urmare, nu poate fi dat decat de catre parti personal sau prin mandatar cu procura speciala. Consimtamantul se poate da direct in fata instantei, ipoteza in care se va lua act de acesta prin incheiere, sau prin inscris intocmit in fata avocatului, care este obligat sa certifice consimtamantul si semnatura partii pe care o asista sau o reprezinta. Consimtamantul trebuie dat de fiecare parte in mod separat.

            O dispozitie procedurala deosebit de importanta este aceea potrivit careia consimtamantul dat, pentru administrarea probelor de catre avocati, nu mai poate fi revocat de catre una dintre parti. Solutia legii este binevenita, caci ea este destinata sa evite un abuz procesual, atunci cand partea ar fi tentata sa renunte la aceasta procedura pentru faptul ca probele deja administrate nu-i sunt favorabile.

   Codul de procedura civila nu instituie nici o conditie privitoare la experienta sau la pregatirea profesionala a avocatilor, desi in opinia noastra asemenea exigente ar fi fost utile. Aceasta deoarece administrarea probelor de persoane lipsite de experienta profesionala pot compromite o institutie care principial si-ar putea dovedi eficienta. Iar afirmatia noastra este valabila atat in privinta avocatilor cat si a consilierilor juridici

            De asemenea, pentru realizarea acestei proceduri mai este obligatorie si alegerea de domiciliu la avocatul care reprezinta partea. Legea instituie astfel un alt caz in care alegerea de domiciliu la avocatul partii este obligatorie.

Legea permite ca, in cadrul acestei proceduri, sedintele de judecata sa se desfasoare in camera de consiliu, cu participarea obligatorie a avocatilor. De asemenea, textul comentat permite si participarea partilor, iar, cand este cazul, a mandatarilor lor.

Legea mai enunta si regula potrivit careia instanta „va examina fiecare pretentie si aparare in parte, pe baza cererii de chemare in judecata, a intampinarii si a explicatiilor avocatilor”. Redactarea textului poate crea anumite semne de intrebare. De aceea este necesar sa precizam ca este vorba de o «examinare» preliminara, pe care judecatorul o face in mod obisnuit la prima zi de infatisare pentru a determina cadrul judecatii cu privire la pretentiile si apararile partilor. Prin urmare, nu trebuie avuta in vedere o examinare pe fond a pretentiilor si o statuare corespunzatoare, intrucat aceasta se poate face numai dupa administrarea dovezilor.

Instanta mai are obligatia de a stabili care dintre pretentii sunt recunoscute si care sunt contestate. Aceasta nu inseamna insa ca una din parti n-ar putea recunoaste pretentiile partii adverse si ulterior. Afirmatia este valabila, deopotriva, si in privinta actelor de renuntare, achiesare si a tranzactiei.

La acelasi termen instanta poate dispune si luarea unor masuri asiguratorii, a unor masuri pentru asigurarea dovezilor ori pentru constatarea unei stari de fapt. Deosebit de importante sunt si prevederile legale care impun instantei sa se pronunte asupra probelor solicitate de parti si sa dispuna si cu privire la cele pe care din oficiu le considera necesare pentru judecarea procesului. Doar in aceste conditii se pot trasa limitele in care vor trebui sa actioneze avocatii in cadrul procedurii de administrare a dovezilor. De remarcat faptul ca partea care lipseste nejustificat la termenul de incuviintare a dovezilor va fi decazuta din dreptul de a mai propune si administra orice dovada, cu exceptia celei cu inscrisuri. Ea va putea doar participa la administrarea dovezilor de catre cealalta parte si va putea combate aceste dovezi. Totusi, este de observat ca partea ar putea solicita dovezi doar in conditiile prevazute de art. 138 pct. 2 si 3 C. proc. civ. (cand nevoia dovezii ar reiesi din dezbateri si partea nu o putea prevedea, precum si atunci cand administrarea ei nu determina amanarea judecatii).

Remarcam si existenta unei dispozitii procedurale extrem de importante si care ar putea genera interpretari diferite in viitor. Este vorba de prevederile cuprinse in alin. (2) al textului comentat. Potrivit acestui text, cand, potrivit legii, cererile aratate la alin. (1) pot fi formulate si ulterior primei zile de infatisare, instanta poate acorda in acest scop un termen scurt dat in cunostinta partilor reprezentate prin avocat. Nu rezulta cu claritate daca acest termen – scurt – poate fi acordat numai in ziua in care s-a luat act de consimtamantul partilor sau si ulterior. Dispozitiile art. 242 inclina insa inspre solutia potrivit careia o atare masura poate fi dispusa si ulterior, in conditiile acestui text.

In fine, mai remarcam ca in aceasta faza procesuala sunt aplicabile si prevederile art. 131 C. proc. civ., privitoare la incercarea de conciliere a partilor.

Legea determina posibilitatea instantei de judecata de a stabili un termen de maxim 6 luni in cadrul caruia trebuie realizata procedura de administrare a probelor de catre avocati. In acest scop, legea instituie un termen cu o durata maxima de 6 luni, instanta urmand sa aprecieze in concret asupra duratei acestuia, in functie de „volumul si complexitatea” probelor. Termenul statornicit de instanta poate fi prelungit numai in cazurile expres determinate de alin. (2) din textul comentat. Prin urmare, in orice alte situatii prelungirea termenului nu poate fi obtinuta.

Legea determina si durata prelungirii termenului stabilit de textul mentionat. Astfel, in cazul in care se invoca o exceptie sau un incident procedural asupra caruia, potrivit legii, instanta trebuie sa se pronunte, termenul se prelungeste cu timpul necesar solutionarii exceptiei sau incidentului. In cazul incetarii contractului de asistenta a uneia dintre parti cu avocatul sau, termenul se prelungeste cu cel mult o luna pentru angajarea unui avocat. In cazul decesului uneia dintre parti, termenul se prelungeste cu timpul in care procesul este suspendat in baza art. 243 alin. (1) pct. 1 sau cu termenul acordat partii interesate pentru introducerea in proces a mostenitorilor. De asemenea, in cazul celorlalte cazuri de suspendare a procesului, termenul se prelungeste cu perioada suspendarii.





Codul de procedura civila impune obligativitatea intocmirii unui program de administrare a probelor si determina locul de realizare a procedurii de administrare a dovezilor. Potrivit primului alineat al textului ce-l comentam, avocatii partilor au obligatia de a prezenta instantei programul de administrare a probelor in cel mult 15 zile de la data incuviintarii lor. Programul trebuie sa cuprinda precizari cu privire la locul si data administrarii fiecarei probe. El trebuie semnat de avocati. Remarcam si precizarea legislativa potrivit careia programul se incuviinteaza de instanta, in camera de consiliu si este obligatoriu pentru parti si avocatii lor. In cazul in care procurorul pune concluzii in procesul civil, programul incuviintat va fi comunicat de indata procurorului, in conditiile art. 24117.

Nerespectarea nejustificata a progrmului prevazut la alin. (1) atrage decaderea partii din dreptul de a mai administra proba respectiva. Este ceea ce dispune, in mod expres si neechivoc, ultimul alineat al textului comentat. De notat totusi ca numai nerespectarea nejustificata a programului de administrare a probelor poate conduce la o asemenea sanctiune procedurala. Imposibilitatea administrarii unei probe, din motive de forta majora sau din alte cauze obiective, poate conduce la administrarea ulterioara a acesteia.

Probele se administreaza in cabinetul unuia dintre avocati sau in orice alt loc convenit, daca natura probei impune aceasta. Mai mentionam si obligatia partilor de a-si comunica, prin avocati, inscrisurile si orice alte acte, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire sau in mod direct, sub luare de semnatura.

Art. 24110-24112 indica modul in care urmeaza sa se realizeze administrarea probei cu martori de catre avocati. Textul pe care-l analizam, in acest context, consacra doar unele reguli privitoare la locul unde si modul in care se administreaza acest mijloc de dovada.

In primul rand, textul enunta regula potrivit careia martorii vor fi ascultati la locul si data prevazute in programul incuviintat de instanta. Audierea se face de catre avocatii partilor, in conditiile prevazute de art. 192 si art. 196 C. proc. civ. Legea consacra si regula, fireasca pentru aceasta procedura lipsita de imperium, potrivit careia martorii se asculta fara prestare de juramant. Martorilor li se va pune totusi in vedere ca, in cazul in care nu vor spune adevarul, savarsesc infractiunea de marturie mincinoasa.

De notat si o ultima regula, anume aceea potrivit careia martorii prevazuti la art. 195 C. proc. civ. – minorii sub 14 ani si cei care din pricina debilitatii mintale sau in mod vremelnic sunt lipsiti de discernamant – pot fi ascultati numai de catre instanta de judecata.

Dupa administrarea tuturor probelor urmeaza pregatirea judecatii in fata instantei de judecata. Legea determina obligatiile pe care le au partile in aceasta etapa procesuala. Textul comentat se refera doar la cateva din aceste obligatii.

In primul rand, legea ii impune reclamantului obligatia de a redacta concluziile scrise privind sustinerea pretentiilor sale, pe care le va trimite, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, sau le va inmana in mod direct, sub luare de semnatura, celorlalte parti din proces si, cand este cazul, Ministerului Public.

O a doua obligatie la care se refera textul vizeaza redactarea concluziilor celorlalte parti. Acestea se redacteaza de parte, prin avocat, si se trimit reclamantului si celorlalte parti sau Ministerului Public, atunci cand este cazul, in conditiile determinate de alin. (1) din textul comentat.

O obligatie importanta a partilor este aceea de intocmire, prin avocati, a cate unui dosar pentru fiecare parte si unul pentru instanta, in care vor depune cate un exemplar al tuturor inscrisurilor prin care, potrivit legii, se constata administrarea fiecarei probe. Dosarele vor fi numerotate, snuruite si vor purta semnatura avocatilor partilor pe fiecare pagina.

La expirarea termenului prevazut pentru administrarea probelor, avocatii partilor vor prezenta impreuna instantei dosarul cauzei, intocmit potrivit art. 24118 C. proc. civ. Drept urmare, instanta nu va putea inregistra dosarul cauzei decat daca acesta este prezentat de avocatii implicati in procedura de administrare a probelor. Dupa primirea dosarului, instanta va fixa termenul de judecata pe care-l va da in cunostinta partilor. Legea dispune ca acest termen nu va fi mai lung de o luna de la data primirii dosarului. Nerespectarea termenului de catre instanta nu poate afecta situatia juridica a partilor. Din acest punct de vedere socotim ca ne aflam in prezenta unui termen de recomandare. Nerespectarea lui poate atrage insa sanctiuni disciplinare pentru judecatorul vinovat.

La termenul astfel stabilit, instanta poate proceda la judecarea in fond a procesului, acordand partilor cuvantul pentru a pune concluzii prin avocat. In ceea ce ne priveste, avand in vedere scopul urmarit de legiuitor prin aceasta procedura, principiul trebuie sa fie cel enuntat, adica solutionarea in fond a cauzei la termenul mentionat. Exceptiile de la aceasta regula sunt de altfel enuntate in textul pe care-l vom comenta in continuare.







            Dispozitiile enuntate sunt de o maxima importanta, intrucat ele contureaza intreaga semnificatie a institutiei administrarii probelor prin avocati: administrarea tuturor probelor de catre avocati si numai solutionarea fondului cauzei de catre instanta. Scopul institutiei este deopotriva foarte evident: solutionarea cu celeritate a procesului civil. Aceasta ultima concluzie poate fi desprinsa si din prevederile art. 24120 alin. 1 C. proc. civ., text ce permite readministrarea nemijlocita a probelor administrate de avocati.

            Iata deci, in esenta, care este inovatia substantiala a legii in materia la care ne referim: administrarea probelor de catre avocati si solutionarea fondului de catre instanta. Este pentru prima data, in sistemul legislatiei romanesti, cind atributii ce tin de functia jurisdictionala sunt incredintate avocatilor. Iar avocatii, in acest sistem, realizeaza practic atributii care in alte sisteme judiciare, cum este de pilda cel italian, sunt incredintate judecatorului de instructie. Pe aceasta linie de gandire este de observat ca judecatorul de instructie administreaza probele intr-o faza preliminara a procesului, spre a le aduce apoi in fata tribunalului colegial.

            Pe de alta parte, intr-o viitoare reglementare ar trebui reflectat daca cadrul procedural actual privitor la solutionarea litigiilor pe cale arbitrala, astfel cum se procedeaza in alte tari[1], nu poate fi o cale mai eficienta de descongestionare a instantelor judecatoresti.



[1] Astfel, de pilda, in provincia canadiana Quebec este prevazuta posibilitatea solutionarii cauzelor civile prin intermediul arbitrajului dispus de instanta, la cererea partilor. Potrivit art. 382 alin. 1 C. proc. civ. din Quebec tribunalul poate numi unul sau mai multi arbitri, la alegerea partilor, dintre avocatii in exercitiu sau dintre judecatorii in pensie. Acestia urmeaza sa pronunte o sentinta, care este supusa, la cererea uneia dintre parti, omologarii de catre instanta competenta; sentinta arbitrala omologata este supusa apelului, la fel ca orice hotarare a Curtii Superioare.

INCIDENTE IN DESFASURAREA PROCESULUI CIVIL




{ Politica de confidentialitate } Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







Cauta referat