QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente diverse

Sistemul metric



SISTEMUL METRIC


In 1670, cand Jean Picard introducea valoarea moderna a lungimii unui meridian terestru, s-a facut propunerea ca sistemul de masurare sa se bazeze pe meridian. Sugestia i-a atras pe cei cu inclinatii stiintifice revolutionare, ei fiind aceia care au stabilit ca unitatea de lungime sa fie egala cu a zecea milioana parte din lungimea meridianului de la pol la ecuator. Si tot ei au denumit aceasta unitate metru. De asemenea, pornind de la volumul ocupat de o anumita cantitate de apa pura la o temperatura data, au stabilit unitatea de baza pentru masa - gramul.

Sistemul metric este un sistem zecimal, in care multipli si submultipli metrului sunt de 10 ori mai mari/ sau mai mici decat unitatea de baza. Acest sistem de masuri include ca multipli (unitati crescatoare) denumiri prefixe din limba greaca si ca submultipli denumiri cu prefixe din limba latina. Simbolurile prefixelor se tiparesc cu litere latine (drepte), fara spatii intre simbolul prefixului si simbolul unitatii.



Unitatile metrice se afla in relatie unele cu altele, multiplii si submultiplii metrului obtinandu-se prin ridicarea acestuia la diferite puteri ale lui 10. Aceleasi prefixe - mili - (10-3), centi - (10-2), deci - (10-1), deca - (101), hecto - (102), si kilo - (103) - sint comune intregului sistem de masurare. Un milimetru este a o mia parte dintr-un metru, in timp ce un miligram este a o mia parte dintr-un gram. Litrul, unitatea de baza a capacitatii, a fost initial definit ca fiind egal cu 103 centimetri cubi. Un kilolitru este asadar egal cu 103 litri si un kilometru este egal cu 103 metri. Mai tarziu acest sistem a fost extins, adaugandu-i-se prefixe pentru submultipli si multipli mai mici, respectiv mai mari: micro - (10-6), nano -(10-9), pico - (10-12), femto - (10-15), atto - (10-18), mega - (106), giga - (109), tera - (1012), peta - (1015), exa - (1018). Astfel, micrometrul a fost definit ca fiind a milioana parte dintr-un metru, un attogram ca fiind a cvintimilioana parte dintr-un gram, iar un gigalitru cantitatea egala cu un miliard de litri.

In ciuda avantajelor sistemului metric, oamenii intarziau sa abandoneze unitatile traditionale de masura. Nici macar in Franta schimbarea nu s-a facut usor. Abia prin 1875 sistemul metric a ajuns sa fie suficient de mult acceptat pentru a merita osteneala infiintarii unui Birou International de Masuri si Greutati care sa supravegheze modul de punere in aplicare a acestuia. Biroul s-a deschis in ziua de 20 mai a acestui an, in Sevres, Franta.

Noul Birou International a decis ca definirea lungimii in raport cu dimensiunile Pamantului si definirea maselor in raport cu volumul apei pure sunt prea imprecise pentru scopuri strict stiintifice. Ca urmare, unitatile de lungime si de masa au fost definite in raport cu lungimea, respectiv masa a doua etaloane: o bara standard din platina-iridiu pentru etalonul de lungime si o greutate din acelasi material pentru etalonul de masa. In schimb, Biroul n-a reusit sa faca etalonul pentru litru asa cum planuise initial. Ca atare, litrul a devenit egal cu 1000,028 centimetri cubi in loc de 1000. Astfel, in 1889 a fost adoptat prototipul international din platina iridianta denumit metru etalon, cu care periodic s-au comparat prototipurile nationale.

In tara noastra, sistemul metric a fost adoptat in 1881, existand si in prezent etaloane nationale de metru si kilogram.

Pe masura ce oamenii de stiinta descopereau noi cai, din ce in ce mai precise, de masurare a frecventei luminii, metrul era redefinit. Astfel, aproximativ 25 de ani, etalonul de lungime a fost raportat la frecventa luminii emisa de un anumit izotop de kripton.

In 1967, existenta ceasurilor atomice, extrem de precise, i-a facut pe oamenii de stiinta sa renunte la utilizarea rotatiei Pamantului pentru determinarea unitatii de timp. De atunci, secunda a fost definita ca intervalul de timp egal cu 9 192 631 770 perioade de oscilatie ale microundelor emise de atomul de cesiu 133. Dar din moment ce din 1967 viteza de rotatie a Pamantului a scazut putin, a fost necesar ca, eventual la sfarsit de an, sa fie introdusa o secunda in plus.

In 1983, Biroul International de Greutati si Masuri a stabilit un alt principiu si pentru determinarea etalonului de lungime: viteza luminii in vid. Aceasta viteza este una dintre constantele universului, dupa cum este cunoscuta inca din 1905, cand Einstein a formulat teoria relativitatii. Considerand metrul egal cu distanta parcursa de lumina in vid in 1/299 792 458 secunde, se obtinea valoarea etalonului curent de lungime. Atunci, daca definitia este corecta, inseamna ca viteza luminii este de exact 299 792,458 kilometri pe secunda. Inainte de aceasta noua definitie, viteza luminii era data ca fiind aproximativ de 299 792,5 kilometri pe secunda (186 292 mile pe secunda). De aceea, noua definitie nu aduce o corectie prea mare lungimii metrului. Observati de asemenea ca aceasta definitie depinde de definitia secundei, data in 1967. Astfel, ambele masuri au fost complet desprinse de dimensiunile si miscarea Pamantului.

Noua definitie a unitatilor de lungime a dus la definitiile unitatilor de suprafata si de volum. De asemenea, s-a reglat problema capacitatilor - masurate in litri. Astfel, litrul a devenit din nou egal cu 1000 centimetri cubi. Numai gramul este in continuare definit in raport cu masa kilogramului etalon, prototipul de platina - iridiu, pastrat la Sevres.

Simbolul metrului este litera m. Exista metru liniar pentru lungime, metru patrat pentru suprafata si metru cub - unitate de masura pentru volum.

Aceste definitii, pentru lungime, suprafata si volum, sunt valabile si in sistemul curent de masura din Statele Unite. Cu mult timp in urma, Congresul a stabilit ca inch-ul SUA este egal cu exact 2,54 centimetri si, din moment ce majoritatea masurilor de lungime, suprafata si volum pot fi determinate in raport cu inch-ul, inseamna ca ambele sisteme, european si american, pot fi exprimate in functie de viteza luminii.

In Marea Britanie si alte tari anglo-saxone unitatea de masura standard pentru lungime este yard-ul, cu simbolul yd echivalent cu 0,914 m si avand ca masuri derivate yardul patrat pentru masurarea suprafetei (0,836 m2) si yardul cubic pentru masurarea volumului (0,764 m3).

Actual, sistemul international este cel mai utilizat sistem de unitati de masura pe plan mondial. Sistemul este folosit in majoritatea tarilor lumii, la ora actuala doar Marea Britanie si inca trei tari n-au trecut inca oficial la SI: Statele Unite ale Americii, Liberia si Myanmar. Totusi, in SUA SI este larg folosit in mediile stiintifice

Cu toate astea, majoritea unitatilor de masura non-metrice sunt definite pe baza unitatilor SI. De exemplu, Institutul National de Standarde si Tehnologii al SUA (NIST) publica tabele cu definitii ale unitatilor de masura americane in functie de cele metrice.

SI are sapte unitati fundamentale independente, din care se obtin prin analiza dimensionala toate celelalte unitati, adica unitatile SI derivate. Unitatile fundamentale sunt considerate independente in masura in care permit masurarea marimilor fizice independente.

Pentru definirea unitatilor fundamentale ale SI se folosesc fenomene fizice reproductibile. Doar kilogramul este inca definit printr-un obiect material degradabil. In prezent se fac cercetari pentru a inlocui si aceasta definitie printr-una bazata pe un fenomen fizic. Rezultatul ar putea fi ca kilogramul si-ar putea pierde statutul de unitate fundamentala in favoarea altei unitati. Asta deoarece unitatile fundamentale trebuie sa poata permite masurarea tuturor marimilor fizice fara definitii redundante, insa alegerea propriu-zisa a acestor unitati (actual unitatile de lungime, masa, timp, curent electric, temperatura, intensitate luminoasa si cantitate de substanta) este arbitrara.

Unitate

Nume

Simbol

Definitie


lungime


metru


m

este lungimea egala cu 1650763,73 lungimi de unda in vid ale radiatiei care corespunde tranzitiei intre nivelele 2p10 si 2d5 ale atomului de kripton 86


masǎ


kilogram


kg

este masa 'kilogramului prototip international', adoptat ca unitate de masura a masei de Conferinta Generala de Masuri si Greutati din 1889


timp


secundǎ


s

este durata a 9192631770 perioade ale radiatiei corespunzatoare tranzitiei intre cele doua nivele hiperfine ale starii fundamentale a atomului de cesiu 113




curent electric




amper




A

este intensitatea unui curent electric constant, care mentinut in doua conductoare paralele, rectilinii, de lungime infinita si sectiune neglijabila, asezate in vid, la o distanta de 1 m unul de celalalt, ar produce intre acestea, pe o lungime de 1 metru, o forta egala cu 2·10-7 newtoni

temperatura termodinamicǎ

kelvin

K

este fractiunea 1/273,16 din temperatura termodinamica a punctului triplu al apei



Intensitatea luminoasǎ



candela



cd

este intensitatea luminoasa, intr-o directie data, a unei surse care emite o radiatie monocromatica cu frecventa de 540·1012 hertzi si a carei intensitate energetica in aceasta directie este de 1/683 wati/sterradian





Unitate

Nume

Simbol

Definitie

aria

metru pǎtrat

produsul dintre lungine si latime (L∙l)

volum

metru cub

produsul dintre arie si inaltime  (L∙l∙h)


vitezǎ


metru pe secundǎ


m/s

1m/s reprezinta viteza unui mobil care parcurge , in miscare uniforma , o distanta de 1 m, in timp de 1 s.


acceleratie


metru pe secundǎ la pǎtrat


m/s²

1m/s² reprezinta acceleratia unui mobil care-si variaza viteza cu 1m/sin timp de 1 s.

densitatea masei

kilogram pe metru cub

Kg/m³


volum specific

metru cub pe kilogram

m³/kg


densitatea curentului

amper pe metru pǎtrat

A/m²


puterea campului magnetic

amper pe metru

A/m


concentratie

concentratie

mol/m3






Cantitate derivatǎ


Nume


Simbol


Expresie


Definitie


unghi plan


radian


rad


m m-1 = 1

este unghiul plan cu varful in centrul unui cerc care delimiteaza pe circumferinta cercului un arc a carui lungime este egala cu raza cercului


unghi solid


steradian


sr


m2 m-2 = 1

este unghiul solid cu varful in centrul unei sfere, care delimiteaza pe suprafata sferei o arie egala cu aria unui patrat a carui latura este egala cu raza sferei

frecventa

hertz

Hz

s-1



forta


newton


N


m kg s-2

1 Newton reprezinta forta care actioneaza asupra unui corp cu masa de 1 Kg si ii imprima o acceleratie de 1m/

presiune

pascal

Pa

m-1 kg s-2


cantitate de caldura

Joule

J

m2 kg s-2


putere

watt

W

m2 kg s-3

1 Watt reperzinta puterea unei masini care efectueaza un lucru mechanic de 1J in timp de 1s

cantitate de electricitate


coulomb


C


s A

1 Coulomb reprezinta sarcina transportata de un current de 1A,printr-o sectiune transversala a unui conductor in timp de 1s.

diferenta de potential electric


volt


V


m2 kg s-3 A-1

1Volt reprezinta tensiunea electrica intre doua puncte situate la distanta de 1 m unul de altul ,pe acelasi linie de camp, intr-un camp electric uniform cu intensitatea de 1V/m

capacitate

farad

F

m-2 kg-1 s4 A3


rezistenta electrica


ohm




m2 kg s-2 A-1

1Ohm reprezinta rezistenta unui conductor strabatut de un current constant cu o intensitate de 1A, daca la capetele conductorului se aplica o tensiune de 1V..

conductia electrica

siemens

S

m-2 kg-1 s3 A2



flux magnetic


weber


Wb


m2 kg s-2 A-1

Weberul reprezinta fluxul magnetic prin a carui scadere uniforma pana la zero in timp de 1s se induce in circuitul electric inchis strabatut de acel flux magnetic cu un current de 1V.


densitatea fluxului magnetic



tesla



T



kg s-2 A-1

1Tesla reprezinta inductia magnetica a unui camp magnetic uniform care actioneaza cu o forta de 1 N asupra unui conductor cu lungimea de 1 m asezat perpendicular pe liniile campului daca acesta este parcurs de un current de 1A.

inductie

henry

H

M2 kg s-2 A-2



temperatura Celsius


degree

Celsius


°C


1grad Celsius reperezinta a 100 parte din intervalul cuprins intre punctual de inghetare al apei (0°C) si punctual de fierbere al apei (100°C) ,la presiune normala

flux luminos


lumen


lm


cd sr

1 lumen reprezinta fluxul luminos emis intr-un unghi solid egal cu 1 sr de catre un izvor punctiform avand intensitatea luminoasa 1 cd.


iluminarea


lux


lx


m-2 cd sr

reprezinta iluminarea unei suprafete de 1m² ,care primeste un flux luminos de 1 lm, uniform repartizat pe aceasta suprafata.



Cantitate derivata

Nume

Simbol

vascozitatea dinamica

pascal*secunda

Pa s

momentul fortei

newton*metru

N m

viteza ungiulara

radian pe secunda

rad/s

acceleratia ungiulara

radian pe secunda la patrat

rad/s2

entropia

joule pe kelvin

J/K

entropia specifica

joule pe kilogram*kelvin

J/(kg K)

energia specifica

joule pe kilogram

J/kg

conductivitatea termica

watt pe metru kelvin

W/(m K)

densitatea energiei

joule pe metru cub

J/m3

puterea campului electric

volt pe metro

V/m

densitate fluxului electric

coulunb pe metru patrat

C/m2

peritivitatea

farad pe metru

F/m

energia molara

joule pe mol

J/mol

entripia molara

joule pe mole*kelvin

J/(mol K)

doza ratei de absortie

gary pesecunda

Gy/s

intensitatea radiatiei

watt pe steradian

W/sr

radiatia

watt pe metru patrat*steradian

W/(m2 sr)


Prefixe pentru formarea multiplilor si submultiplilor unitatilor de    masura:



Tera (T) = 10¹² = 1 000 000 000 000

Giga (g) = = 1 000 000 000

Mega (M) = = 1 000 000

Kilo   (k) = = 1 000

Hecto (h) = = 100

Deca (da)= 10¹ = 10

Deci   (d) = 10= 0.1

Centi (c)==0.01

Mili (m)==0.001

Micro (µ)==0.000001

Nano (n)==0.000000001

Pico (p)==0.000000000001

Femto(f)==0.000000000000001


UNITATI DE MASURA


Pentru cereale:


1 homer = 388 litri

1 letec = 194 litri

1 efa = 38.8 litri

1 sea = 12.9 litri

1 hin(a) sau efa omer = 6.5 litri

1 omer sau isaron = 3.88 litri

1 cab = 2.2 litri

1 log sau cotil = .55 litri


Pentru lichide:


1 cor = 388 litri

1 bat = 38 litri

1 hin = 6.5 litri

1 cab = 2.2 litri

1 log = .55 litri


Greutati:


1 talant = 34.5 kg = 60 mine sau 3000 sicilii

1 mina = .5 kg = 50 sicili

1 siclu = 11.5 g = 20 ghere

1/2 siclu = 5.75 g = 10 ghere

1 ghera (1/20 siclu) = .57 g = valoarea cea mai mica

1 litra = 326 g = 12 uncii


Lungimi:


1 deget = .02 m

1 lat de palma = .08 m

1 palma = .24 m

1 cot = .48 m

1 picior = .32 m

1 pas = .96 m

1 brat = 1.75 m

1 trestie (prajina) = 2.88 m

1 stadiu = 185 m

1 drum sabatic = 960 m

1 mila = 1480 m


Monede:


1 siclu = 16.36 g (aur) = 14.54 g (argint)

1 jumatate de siclu = 8.18 g (aur) = 7.27 g (argint)

1 drahma = 4.09 g (aur) = 3.65 g (argint)

1 didrahma = 8.18 g (aur) = 7.30 g (argint)

1 statirul = 8.52 g (aur) = 14.6 g (argint)

1 dinar = 4.5 g (argint)

1 codrantes = .0703 g (argint)

1 mina = 818 g (aur) = 727 g (argint)

1 talant = 49.077 g (aur) = 43.62 g (argint)

1 lepta = .035 g (argint)


BIBLIOGRAFIE - Istoria descoperirilor stiintifice, Ed. Lider    (Orizonturi)

- Internet (referate)









Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }