QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate diverse

Turismul în Elveţia








Turismul in Elvetia

Elvetia ( o tara model )

De peste 700 de ani, Confederatia Elvetiana este poate locul cel mai sigur de pe batranul continent.
Spiritul de toleranta, neutralitatea si pacea par sa dainuie aici dintotdeauna si pentru totdeauna. Faptul ca tavalugul razboaielor a ocolit aceste locuri a fost benefic atat pentru arhitectura acestor orase, cat si pentru felul de a fi al oamenilor – mai linistiti si mai intelegatori decat oricare dintre europeni. O dovada ca elvetienii sunt democratii veritabili este si acceptarea a patru limbi oficiale in tara lor – franceza, germana, italiana si retroromana. Cat despre orase oricare din ele ar fi putut fi capitala Confederatiei.
Elvetia este membru al Fondului Monetar International si al Bancii Mondiale. Cele 26 de cantoane sunt importante centre financiare, cu banci renumite si companii de asigurarii de mare incredere. La acestea se adauga taxele si impozitele foarte mici, care aduc investitii apreciabile in ,,Tara cantoanelor”. Din acest mtiv, se spune ca Elvetia face parte dintre ,,paradisurile fiscale” ale lumii.

Pana in 1848 (anul de constituire a Confederatiei), capitala Elvetiei a fost Zürich. Asezat pe malurile Lacului Limat, cel mai mare oras helvet, dominat de siluetele gotice ale catedralelor Grossmünster, Fraumünster si Sf. Petru, este deopotriva centrul financiar si de afaceri al tarii. Atmosfera lui speciala este data insa de restaurantele vechi, foste sedii de comporatii, si de stradutele pline de magazine de tot felul, strabatute de tranvaie sau de pasii furnicarului de oameni.
Berna a fost aleasa ca centru administrativ al Elvetiei–un oras cu cladiri ridicate in Evul Mediu, cu fantani inconjurate de flori si cu un foarte cunoscut Turn de ceas. Orasul vechi de aici este cel mai mare centru comercial medieval acoperit din Europa si a fost desemnat UNESCO Patrimoniu Cultural Mondial.
In extermitatea sud-vestica a tarii, intre Muntii Alpi si Muntii Jura, se afla la Geneva, poate cel mai semnificativ simbol al neultralitatii elvetiene, locul unde se intalneste Lumea. Pe malul drept al Rhônului, la cativa pasi de oras, se afla marile centre de conferinte. Geneva este sediul european al Natiunilor Unite, al Crucii Rosii si al altor organizatii internationale, care fac din ea cel mai cosmopolit oras al planetei.
Orasul te intampina cu un maiestuos jet de apa, inalt de 140 de metri, tasnind parca din adancul lacului Leman–cel mai intins lac elvetian, dar si cel mai mare din vestul Europei. Malul stang este rezervat stradutelor care se aduna parca in jurul Catedralei Sf. Petru si al vechiului Forum Bourg-de-Four. Terase pline cu verdeata, anticariate in aer liber, hoteluri cu fatade elegante, galerii de arta, bistro–uri, Gradina Botanica si Castelul Chillon, construit pe malul lacului. Orasul Vechi isi are farmecullui, venit parca din vremea cand, din Franta, se refugiau aici familiile de hughenoti, aducand cu ei si viitoarea putere politica.

Suprafata: 41.293 km2
Vecini: Germania (N), Franta (V-SV), Italia (S-SE), Austria (E-NE), Principatul Lichtenstein (NE).
Populatia: 6,67 milioane locuitori.
Limbi oficiale: germana (vorbita de 64% dintre locuitori ca limba materna ), franceza (19%), italiana (8%), retroromana (1%), restul (8%) vorbesc alte limbi materne.
Clima: moderata (18-27˚C vara, (-1)-(+5)˚C, in ianuarie – februarie).
Ora locala: GMT+1 ora (ora Romaniei –1 ora).
Moneda: Francul elvetian (1 USD = 1,39 CHF), divizat in centime (fr.) sau rappen (germ.).
Costuri relative: Un buget de 50 – 75 USD/zi.
Orar servicii: Bancile sunt deschise luni-vineri de la 8:30 la 16:30, nu insa si in weekend-uri sau in timpul sarbatorilor. Oficiile postale sunt deschise de luni-vineri intre orele 8:30-12:00 si 13:30-18:30; sambata, au program redus, de la 7:30 la 11:00.
Orar magazine: Luni - vineri 8:00 - 12:15 si 13:30 - 18:30 , sambata
8:30-16:00. In orasele mari, magazinele sunt deschise chiar si la orele pranzului, dar luni dimineata intotdeauna inchise. In marile zone comerciale se pot face cumparaturi panala ora 22:00.

Pentru ca Dumnezeu le-a daruit peisaje superbe, dar nu si un subsol bogat, elvetienii au fost obligati sa creeze mereu si mereu cate ceva. Inzestrati cu fantezie, sarguinta si disciplina, ei au facut din motoare, ceasuri, medicamente, ciocolata si lapte praf, produse ce au cucerit lumea.
De fapt, cei care au adus cu ei cunostintele despre ceasuri au fost refugiatii hughenoti, la sfarsitul secolului al XVI-lea, iar Geneva a fost gazda primei corporatii de ceasornicari, infiintata la inceputul veacului urmator. In 1845, se realizeaza primele masini capabile sa produca piese pentru ceasuri. Din acest moment, ceasornicaria se transforma din mestesug in industrie, domeniu in care elvetienii nu au concurent pe plan international. In 1967, la Neuchatel a fost inventat ceasul cu cuart, care a facut posibil, printre altele, afisajul electronic. Anual, in Elvetia se fabrica 170 de milioane de ceasuri, dintre care aproape toate se exporta.
Istoria Elvetiei demonstreaza ca pe un spatiu extrem de restrans pot fi unite diverse aspiratii culturale si politice, fara ca autonomia intregii regiuni sa fie alterata. Prima declaratie de neutralitate este facuta o data cu Razboiul de 30 de ani (1618-1648), urmata de prinderea de Imperiul Habsburgic. In 1674, neutralitatea Confederatiei este declarata oficial, pentru ca, in 1815, la Congresul de la Viena, ea sa fie recunoscuta si pe plan international. Marile beneficii ale neutralitatii Elvetiei sunt siguranta si stabilitatea. Confederatia nu face parte nici din Uniunea Europeana, nici din ONU si nici din NATO. Din 1848, Elvetia este o republica democratica. Cele mai mici unitati administrative sunt comunele, unde democratia se exercita in mod direct: fiecare cetatean participa la adunarile comunale.
Cantoanele sunt niste ,, republici” mai mici, cu constitiutii proprii, guverne si parlamente locale, dar legile lor nu trebuie sa contravina legilor si Cosntititiei Confederatiei.
Pe plan federal, puterea legislativa este exercitata de Adunarea Federala (Parlament), formata din doua Camere–Consiliul National si Consiliul Statelor–care asigura in mod egal supravegherea administratiei si justitiei federale. Adunarea Federala alege, o data la patru ani, Consiliul Federal (Guvernul), format din sapte membri. Dintre acestia, in fiecare an, Adunarea numeste prin rotatie un presedinte, astfel ca, dupa patru ani, toate cele patru partide politice importante au condus guvernul. In rest, presedintele Cofederatiei este pe picior de egalitate cu ceilalti consilieri federali.
In Elvetia, nici un guvern nu poate fi rasturnat, chiar daca primeste vot de neincredere in Adunare Federala; guvernarea continua pana la noi alegeri. S-a eliminat astfel, prin Constitutie, posibilitatea unei instabilitati a tarii.




{ Politica de confidentialitate } Descarca referat



E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







Cauta referat