QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate marketing

Turismul rural, ecologic şi cultural în comuna Bran












Satul turistic Bran

Pe baza experientei internationale si a practicilor intalnite in ultimii ani, in RoŽmaŽnia sunt considerate ca favorabile dezvoltarii turismului zonele montane, liŽtoŽralul si Delta DuŽŽnarii, iar prin actiunile desfasurate de asociatiile ce au ca obiect de acŽtiŽviŽtaŽte turismul ruŽral si agroturismul, numarul zonelor si localitatilor rurale atrase in cirŽcuŽitul turistic a cresŽŽcut.
Dupa 1990, odata cu intelegerea importantei turismului rural si agrotuŽrisŽmuŽlui si coŽŽresŽpunŽzator cu elaborarea unor reglementari legate de dezvoltarea acestora, priŽŽmele gosŽŽŽpoŽdarii omoŽlogate au fost in zona Moeciu – Bran – Rucar. In acest conŽtext, stuŽdieŽrea experientei satului turistic Bran este in masura sa ofeŽre elemente de reŽŽferinta pentru dezŽŽvoltarea in aceasta directie a altor localitati si penŽtru proŽmoŽvaŽrea tuŽŽrismului rural pe piaŽŽta internationala.

I. Prezentarea generala a zonei Rucar - Bran
Branul este poarta naturala deschisa la trecerea din Transilvania in MunŽteŽnia si cuŽloarul dintre Muntii Bucegi si Piatra Craiului, invecinandu-se cu Tara Barsei in nord si noŽrd-est, la sud si sud-est cu Dambovita si Valea Prahovei. Din punct de veŽdeŽre al caŽdruŽlui natural, zona se prezinta ca o depresiune inalta intre 800 – 1.000 m cu oriŽenŽtaŽre NE-SV ce este delimitata de valea raului Barsa, Muntii Piatra Craiului (cu varfuri de pesŽte 2.000 m – Varful Omu 2239 m).
Depresiunea este o platforma cu structuri de conglomerate si calcar in noŽrd, forŽme carstice in sud, intinzandu-se catre bazine la Dragoslavele, desparŽtiŽte de paŽsul GiuŽlaŽva (1290 m). In zona In zona se remarca un contrast intre plaiurile preŽlungi si vaile puŽternic adancite de forme carstice: chei (Valea Rudaritei, Valea CheŽii), soŽhoŽdoale, laŽpieŽzuri (Giuvala, Fundatica), ponoare, izbucuri (Rudarita, FuŽnŽdatica), doŽliŽne (Fundata), polii (Obarsia vaii Izvorului), pesteri (pestera LiŽliŽeŽciŽlor), etc.
Localitatea Bran se afla in partea de SV a judetului Brasov, la intrarea in culoarul Rucar-Bran si are altitudini cuprinse intre 700-900 m. Branul se afla la o distanta de 27 km de Brasov pe DN 73; 109 km de Pitesti; 57 km de Campulung; 179 km de Bucuresti pe drumul european E60. Accesul pe cale ferata se face foŽloŽsiŽnd reŽteaŽua Bucuresti-Brasov (166 km) si Brasov-Zarnesti (cca. 30 km).
Comuna Bran, atestata pentru prima data in 1367, este specifica satului montan romanesc si este formata din 5 sate: Poarta, Predelut, Sohodol, Simon, avand centrul comunal in satul omonim.
Aceasta regiune are o clima temperata de depresiune intramontana cu veri raŽŽcoŽroaŽse si ierni reci. Temperatura medie anuala este de 5°C, iar in zonele veŽcine se inŽreŽgisŽtreaza valori cuprinse intre 4°C (Rucar), 7°C (Brasov), 8°C (CamŽpuŽlung). In luŽŽna iulie, care este cea mai calduroasa din an, temperatura ajunge la 25-27°C, iar in luna ianuarie temŽperatura variaza intre -10 si -15°C. Zona Bran esŽte bogata in preŽŽŽcipitatii, numarul meŽdiu al zilelor ploioase fiind de 120 zile/an. In sezonul rece, nuŽŽŽmarul mediu de zile cu ninŽsoare este de 60 zileŽ/ŽaŽn, iar grosimea stratului de zaŽpaŽŽda este de 40-50 cm (propice praŽcticarii sporŽtuŽriŽlor de iarna). Vanturile preŽdoŽmiŽnaŽnŽŽte in zona au o viteza de 3-5 m/s.
Din analiza acestor factori climatici reiese amplitudinea termica redusa, adaŽpoŽst de vanŽturi puternice, strat de zapada bogat si indelungat, ceea ce arata ca aceŽaŽsta zona are vaŽlente turistice deosebite.
Reteaua morfo-hidrografica din regiune este desfasurata conform oriŽenŽtaŽrii reŽlieŽfului catre bazinul Transilvaniei si spre Campia Romana. Exista ape de adanŽciŽme si de suprafata. Apele de adancime reprezentate de izvoarele aflate la conŽtactul dintre munti si culoarul Rucar-Bran, ele fiind slab mineralizate si cu o poŽtabilitate buŽna. In caŽdrul apelor de suprafata, culoarul Rucar-Bran-DragosŽlaŽveŽle, are rol de cumŽpaŽna de ape intre bazinul muntean si cel transilvan. Sunt doua rauri colectoare: BarŽsa – in sectorul nordic si Dambovita in sud
Din punct de vedere al florei si faunei perimetrul se afla in cadrul padurilor de fag ce se amesteca la limita inferioara cu gorunul si la cea superioara cu coŽniŽfeŽrele. PaŽduŽrile compacte de molid sau amestec de fag si brad apar in Muntii Piatra CraŽiului, LeŽaŽoŽta si Bucegi, in special la altitudini de 1400 – 1700 m, iar la altitudini inalŽte exista jneŽpeni, ienupari, flora subalpina si alpina. Izolat apar portiuni de larice, tiŽsa, amestecate cu moŽlid, fag, dar din cauza poluarii pajistile si fanetele inlocuiesc acum zona de padure. Sunt considerate monumente ale naturii: floarea de colt, gaŽroŽŽfita Pietrii CraŽiuŽlui, bulbucii de padure, sangele voinicului.
Fauna este reprezentata in special in Muntii Piatra Craiului si Bucegi de exŽemŽŽplare ca: lupul, capra neagra, ursul, mistretul, veverita, rasul, vulpea, etc. AviŽfaŽuŽna este reŽprezentata de: cocosul de munte, ierunca, acvila de munte, cioŽcaŽniŽtoaŽrea, cinŽteza, piŽtiŽgoiul etc. In apele de munte traiesc pastravi, scobari, clean, boistean.
Toate aceste elemente pot reprezenta moŽtivatii pentru practicarea diferitelor forŽŽme de turism: in rezervatii, speologic, stiŽinŽtiŽfic, etc.
Din punct de vedere al cadrului socio-economic, Branul se defineste ca fiŽinŽdŽ un sat agrar, cunoscuta fiind traditia locuitorilor in cresterea animalelor.
Pozitia si forma satelor sunt o dovada elocventa a adaptarii la formele de reŽliŽef. Pe platforme sunt amplasate satele Fundata, Sirnea si Magura, iar pe terase si coŽŽaste, feŽrite de inundatii, sunt asezate satele Moeciu, Sbarcioara, Simon, Bran PoŽarŽta. Aceste loŽcalitati fac parte din categoria satelor de tip risipit cu gospodariile cuŽnoŽŽscute sub forma arŽhaica de “casa cu curte” intalnite si in alte zone de munte ale RoŽŽŽŽmaniei, precum si in EuŽropa, unde poarta denumirea de “gospodarie cu ocol inŽtaŽrit”. Ocupatiile de baza ale locuitorilor din acest perimetru sunt cresterea aniŽmaŽleŽlor, lucrul la padure, atat in munti cat si prin pendularea intre munte si campie. PreŽdoŽŽminanta a fost cresterea vitelor in propria gospodarie cu “varatul” la munte, la staŽnele apartinand obstei satului si iernatul in gospodarie si la “hodai”.
Agricultura se practica pe scara mai redusa datorita terenului slab productiv si a cliŽmei reci, iar luŽcrul la padure a fost si ramane ocupatia de baza a celor din zoŽna. Un loc important in ecoŽnoŽmia acestui sat il ocupa mestesugurile si industriile taŽranesti leŽgaŽte mai ales de prelucrarea lanei. Tesutul este practicat in fiecare gosŽpoŽdaŽrie, iarna, la razŽboi, realizandu-se cunoscutele taluri “in vergi” in alternanta croŽmaŽtiŽca alb-negru, “saŽriŽcile” sau straiele din lana turcana cu firul lung, etc. In cadrul mesŽteŽsugurilor se mai remarca si prelucrarea lemnului pentru mobilier.
Alt aspect al vietii satelor din acest spatiu il constituie targurile de tara biŽanuŽaŽle (la 9 august Targul Pantelimonului, la 21 noiembrie Targul Arhanghelului), unde parŽtiŽciŽpa alaturi de braneni si locuitorii din zonele Muscel, Sibiu, Tara Oltului, Tara Barsei, etc.

II. Potentialul turistic al zonei Bran
Potentialul turistic-cultural la nivelul localitatii Bran este atractiv si variat, fiind reŽpreŽzentata de fondul etno-folcloric originar, manifestari folclorice si sarbatori traŽdiŽtiŽoŽnale, casŽtelul Bran, muzeul de arta medievala, Biserica de zid cu hramul “AdorŽmirea Maicii Domnului” sau cladirea vechii vami din secolul al XVIII-lea. In inŽcinŽta casŽtelului Bran se afla un important muzeu etnografic in aer liber ce include gosŽpoŽdaŽrii taranesti, instalatii tehnice, obiecte specifice satelor din zona.

II.1. Castelul Bran
Pasul Bran, cunoscut ca unul dintre cele mai importante trecatori din Carpatii Meridionali, este mentionat inca din antichitate in rapoartele geto-dacice. In urma tratatului de alianta anŽtiŽotŽoŽmaŽna incheiat la Brasov in 1395 intre Mircea cel Batran si Sigismund de Luxemburg, Bran a trecut in staŽpanirea Tarii Romanesti. Mircea cel Batran, bunicul de filiatie paterna a viitorului voievod Vlad Tepes, este primul din dinastia Basarabilor ce stapaneste Branul si tot el a fost cel ce a initiat acordarea de privilegii comerciale acestei cetati, privilegii care au dus la incurajarea comertului cu Muntenia.
Intentia de a construi o cetate in pasul Bran exista inca de la 1364. Actul eŽmiŽsŽ la 19 noŽiembrie 1377 de catre Ludovic I acorda brasovenilor apanajul de a riŽdiŽca un nou fort din piatra la Bran „cu propriile lor osteneli si cheltuieli” si sa niŽveŽleŽze teŽrenul in veŽderea construirii cetatii. In schimbul acestui serviciu, brasovenilor li s-au inŽtarit unŽeŽle privilegii asupra celor 13 targuri din Tara Barsei, precum au fost din veŽchiŽme”, acorŽdandu-li-se si altele noi, ca: dreptul de folosinta a „campului numit TurŽches” si reŽducerea impozitului regal. Promisiunea mutarii vamii de la Rucar la Bran se inŽcluŽdea tot in noile privilegii acordate Brasovului. Ludovic isi „rezerva” „totŽdeaŽuŽna” dreŽpŽtul de numire si destituire a judelui, comitelui si casŽteŽlaŽnului noii cetati, caŽroŽra le inŽterŽzice sa se amestece in „libertatile si obiceiurile vechi” ale supusilor din BraŽsoŽv.
Castelanul, numit direct de catre rege, pe langa misiunea lui de comandant miŽlitar, inŽdeplinea si atributiuni administrative si juridictionale, intrucat indata dupa riŽdiŽcare (pana la 1382) cetatea a fost inzestrata cu un domeniu, fapt pe care il aflam diŽntr-un act de la 1395, cand posesiunile cetatii Bran, Zarnesti si Tohan sunt daruite paŽrohului Thomas de la biŽseŽriŽca Sf. Maria din Brasov si fratilor sai.
In urma tratatului de alianta antiotomana semnat de Imparatul Sigismund de LuŽxŽemŽburg si Mircea cel Batran, la Brasov, in 1395, Bran trece sub conducerea vaŽlaŽŽhilor. Astfel, Mircea cel Batran – bunicul pe linie paterna a viitorului Print Dracula, cuŽŽnoscut in istorie si ca Vlad Tepes - devine primul print din dinastia basarabilor caŽre stapaneste Branul. Mircea cel Batran si descendentii sai Mihai I si Radu al II-lea PrazŽnaglava, au acordat comerŽcianŽtilor o serie de privilegii dar au si impus inŽterŽdicŽtii penŽtru a preintampina comiterea de abuŽzuri din partea vamesilor. Astfel, ei au inŽcuŽraŽjat dezvoltarea schimburilor comerciale prin druŽmul ce trecea prin pasul Bran si au asiŽgurat protectia militara a intregii zone.




{ Politica de confidentialitate } Descarca referat



E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







Cauta referat