QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate cosmetica

Retete utilizate in terapia cosmetica








RETETE UTILIZATE IN TERAPIA COSMETICA

            Datorita compozitiei chimice atat de complexe, numeroase plante medicinale sunt utilizate si in cosmetica, fie ca atare, fie in combinatie cu alte produse naturale, sub forma de lotiuni, creme, sampoane etc. Sub aceasta forma se folosesc in cosmetica fetei, ochilor, mainilor sau pentru mentinerea tonusului capilar.

Modul de preparare si aplicare al plantelor in scopuri terapeutice si cosmetice s-ar putea rezuma la urmatoarele :

      -infuzii sau decocturi, care se aplica fie ca lotiuni, fie sub forma de comprese pe unele zone, timp de 10-15 minute;



      -bai de aburi cu preparate din plante care se prepara prin infuzarea plantelor fie intr-un lighean, fie intr-un vas mai mare. Se acopera capul si fata cu un prosop, astfel incat vaporii care au antrenat unele uleiuri volatile din plante sa vina in contact direct cu tegumentele sau mucoasele;  .

      -masti din plante fin pulverizate, amestecate cu amidon, cu miere sau cu galbenus de ou.

Chiar daca sunt administrate extern, plantele folosite in cosmetica trebuie sa fie de aceiasi buna calitate cu cele folosite in administrarea interna.

Cosmetica fetei

In cosmetica fetei, pentru tenurile uscate se recomanda plante activatoare ale circulatiei periferice sau cu actiune emolienta.

Dintre acestea mentiouam urmatoarele :

   
            Arnica (Arnica montana)
  • Infuzie pentru curatarea pielii: 100 g tarate de grau; 1-1/2 apa calda; o sticluta cu tinctura de podbal de munte. Se umple un lighean cu apa calda si se adauga o mana de tarate de grau, apoi se picura o lingurita de tinctura de podbal. Lotiunea se intrebuinteaza pentru ten uscat, aspru si sensibil. Are proparietati rubefiante. Prin adaugarea apei, acestea formeaza substante mucilaginoase naturale.[41, 56, 66]

  • Masca pentru fata: 2 linguri  de extract uleios de podbal-de-munte; un galbenus de ou; o picatura de zeama de lamaie. Uleiul, la temperatura camerei, se amesteca incet cu galbenusul de ou, pana cand rezulta un amestec omogen, apoi se adauga zeama de lamaie. Cu o pensula mare se aplica crema pe fata bine curatata. Dupa o jumatate de ora, timp de actionare, se spala masca, sau impachetarea, cu multa apa calduta. Masca este folosita pentru ten uscat si obosit.[66]

  • Apa de fata: apa de trandafiri                                          50 g

                               apa din petale de portocal                           50 g

                                miere de albine (1/2 lingurita)                     5 g

                                tinctura de podbal-de-munte                       2 lingurite

Amestecul de apa de trandafir si apa din petalele de portocal se incalzeste incet intr-un vas de portelan termorezistent, dupa care se adauga mierea de albine. Se lasa sa se incalzeasca si se adauga tinctura de podbal-de-munte. Lichidul se pastreaza intr-o sticla de culoare inchisa. Se umezeste un tampon de vata in aceasta apa si se sterg usor fata si gatul. Apa de fata este recomandata pentru ten uscat, obosit si sensibil.[19, 66]

  • Crema nutritiva: lanolina anhidrida (o lingurita cu virf)  10 g

                                 ceara alba                                                 7 g

                                 spermantet                                               7 g

                                 extract uleios de podbal-de-munte        20 g

                                 ulei dulce de migdale                            20 g

                                 apa de trandafiri                                    40 g

                                 ulei de trandafiri                                     2 picaturi

      Primele trei ingrediente se topesc intr-un vas de plastic inalt, la bain marie. Deindata ce amestecul s-a limpezit, se adauga extractul uleios de podbal-de-munte si uleiul de migdale, apoi se incalzeste pana la temperatura de 60°C; se incalzeste si apa de trandafiri intr-un vas de portelan pana la temperatura de 60°C. Se ia amestecul uleios si se adauga apa de trandafiri, amestecandu-se cu mixerul. Cand crema s-a racit putin se pune si uleiul parfumat si se amesteca la rece. Crema obtinuta se toarna in cutie, se lasa un timp sa stea descoperita si inainte de a inchide capacul se mai amesteca o data, pentru a elimina aerul ramas in crema. Aplicata in strat subtire, aceasta crema poate fi folosita pentru ten uscat si aspru sau pentru ten imbatranit.[66]

          Florile de Galbenele (Flores Calendulae).

  • Ele activeaza circulatia periferica, daca se folosesc sub forma de lotiuni sau sub forma de comprese cu un tifon dublu. Se prepara o infuzie concentrata din 4 linguri flori la o cana cu apa. Dupa 15 minute se filtreaza si se aplica pe fata.[17, 31, 55, 56, 66]

  • Ulei purificator: extract de galbenele;

                                      Tween 80 (1 1/2 lingurita);

                                      ulei germeni de grau;

                                      ulei parfumat.

          Acest ulei hidrofil se prepara foarte usor: se toarna toate ingredientele intr-o sticla si se agita bine, apoi se poate adauga, dupa preferinte, uleiul parfumat si

anume: 2 picaturi de ulei de menta, sau 3 picaturi de ulei de roinita. Uleiul parfumat se pune in cantitate foarte mica. Se recomanda pentru ten uscat si sensibil.[66]

Florile de Musetel (Flores Charnomillae)

  • Infuzie  concentrata, preparata din 3 linguri flori la o cana cu apa. Se aplica pe fata, sub forma de comprese caldute.[10, 14, 19, 27, 52, 56, 68, 75]

     

Radacini de Nalba Mare (Radix Altheae)

  • Extract apos, preparat la rece, din 3 linguri de radacini (taiate in fragmente de cca 1 cm) peste care se pune o cana de apa fiarta si racita. Dupa 6 ore de extractie la temperatura camerei, se filtreaza. Se poate adauga si o lingurita

          de miere. Se aplica sub forma de comprese.[14, 56, 66, 71]

Flori de Nalba de cultura (Flores Malvae glabrae)

  • Sub forma de infuzie, preparata din 3 linguri flori la o cana cu apa. Se aplica sub forma de comprese.

       Pentru tenurile uscate, fitoterapia recomanda si urmatoarea formula :

 Rp/.  Flori de Musetel (Flores Chamomillae)                          30 g

          Flori de Levantica (Flores Lavandulae)                          10 g

          Flori de Nalba de cultura (Flores Malvae glabrae)         20 g

          Flori de Salcam (Flores Acaciae)                                    20 g

          Flori de Iasomie (Flores Jasmini)                                   20 g

                 M.f. pulvis

Se macina, preferabil cu un mecanism electric, amestecul de flori in cantitatile indicate, pana se obtine o pulbere fina. Din trei linguri pulbere, o lingura amidon (preferabil din orez sau din grau) sau un galbenus de ou si 1/4 pahar apa fiarta si racita, se prepara o pasta care se aplica pe fata; dupa 15 minute se spala fata cu infuzie de musetel. Inainte de aplicarea acestei masti cosmetice se spala fata cu apa calduta si putin sapun. Se aplica apoi o crema, pe baza de lanolina hidratanta (recomandata pentru tenurile uscate). Dupa 7 zile de tratament (o singura aplicatie pe zi, seara) tenul isi recapata aspectul fin.[10]

      Capsuna (Fragaria moschata),

  • Se poate aplica ca atare (zdrobita) sau in amestec cu caimac sau smantana. Cu 3-4 capsuni se maseaza obrazul, gatul si decolteul, se lasa 15 minute apoi se spala. Din 2 capsuni se prepara o masca cu o lingurita de caimac sau smantana.[2, 11, 14, 56]

Morcovul (Daucus carota)

  • Da prospetime pielii si atenueaza petele ce apar cu varsta.Catifeleaza si vitaminizeaza pielea uscata din cauza intemperiilor. Se foloseste ras - sucul

ca atare - sub forma de masca : la un galbenus de ou se adauga 1lingurita de suc proaspat de morcovi si 20 de picaturi de ulei de masline. Dupa 30 de minute se indeparteaza cu apa calduta.[2, 56]

Pojarnita

  • Comprese cu frunze de pojarnita - au actiune stimulatoare in regenerarea tenurilor uscate si imbatranite timpuriu.[66]

Struguri albi

  • Masca sub forma de fructe zdrobite bine si amestecate cu 3 lingurite de suc de lamaie.[56]

Lamai (Citrus limon)

  • Masca in amestec cu miere de albine si uleiuri vegetale. Da luminozitate si stralucire pielii, mai ales in cazul tenurilor cu tendinta de ridare.[27, 56, 71]

Castravete  (Cucumis sativus)

Pentru catifelarea tenului uscat:

      a) se aplica pe fata suc de castravete in amestec cu ulei de migdale;

      b) se aplica pe fata lapte crud (nefiert) in care se macereaza felii de castraveti.

[56, 72]

       Pentru tenurile grase, seboreice, se recomanda plante care contin saponine, taninuri si uleiuri volatile cu actiune antiseptica si calmanta. Dintre acestea, mai indicate sunt urmatoarele :

Frunze de Nuc (Folium Juglandis)

  • Infuzie, preparata din 4 linguri frunze la o cana cu apa. Se aplica sub forma de comprese.[10, 14, 17, 56, 57, 71]

Florile de Podbal (Flores Farfarae)

  • Infuzie, din doua linguri flori la un pahar cu apa (200 ml). Se aplica pe fata, sub forma de comprese caldute.[10, 42, 66]

Frunze de Salvie (Folium Salviae).

  • Infuzie preparata dintr-o lingura frunze la 100 ml apa. Se aplica pe fata comprese, de doua ori pe zi.[10, 42, 66, 71, 72]

Cimbrisor sau Cimbru de cultura (Herba Serpylli vel Herba Thymi).

  • Infuzie, dintr-o lingura planta maruntita la 100 ml apa.  Se aplica sub forma de comprese pe fata, din doua in doua zile, alternativ cu comprese cu celelalte plante recomandate.[14]

Radacina de Brusture (Radix Bardanae).

  • Decoct, din 2 linguri radacini maruntite la o cana cu apa. Se aplica pe fata sub forma de comprese.[10, 14, 56]

Radacina de Sapunarita (Radix Saponariae)

  • Decoct, preparat dintr-o lingura radacini la o cana cu apa. Se aplica pe fata sub forma de comprese, dimineata si seara.[10, 14, 56]                   

Conuri de Hamei (Strobuli Lupuli)

  • Infuzie, preparata din doua linguri la o cana cu apa. Dupa 15 minute de la infuzare se filtreaza si se aplica pe fata sub forma de comprese, o singura data pe zi, preferabil seara.[11, 14, 66]

Izma buna (Mentha piperita)

  • Infuzie, din 2 lingurite frunze maruntite (pulbere) la o cana (200 ml) cu apa fierbinte. Se lasa acoperita 15-20 minute. Se strecoara. Se aplica lotionari ale tenului.[11, 14, 66]

Lamai (Citrus limon)

  • Masca din suc de lamaie la care se adauga un albus batut. Strange porii dilatati si elimina punctele negre.[7, 10, 11, 14, 56]

Patlagele rosii (Lycopersicon esculentum)



      a) Pentru curatarea tenurilor grase: masca, cu fructe zdrobite. Se spala fata cu apa calda. Se aplica pe ten fructe zdrobite pentru 20 minute. Se spala din nou cu apa calduta.

      b) Pentru revitalizarea tenului: frectii cu suc proaspat, seara se spala fata cu apa calda, apoi se freaca cu o rosie taiata in doua. Se lasa asa pana dimineata. Se spala cu apa calda. Procedura se aplica de mai multe ori.[14, 56]

De asemenea, pentru tenurile seboreice, cu acnee bogata, se recomanda si urmatoarea formula :

Rp/. Flori de Musetel (Flores Chamomillae)                           20g

        Flori de Levantica (Flores Lavandulae)                           10g

        Frunze de Salvie (Folium Saluiae)                                   10g

        Coada racului (Herba Anserinae)                                     30g

        Rachitan (Herba Salicariae)                                             30g

                M.f. pulvis

Modul de preparare este acelasi cu cel descris la „masca” pentru tenurile uscate, cu deosebirea ca nu se intrebuinteaza si galbenus de ou. Dupa indepartarea  mastii cosmetice si spalarea fetei cu apa calduta, se recomanda tamponari locale cu o solutie compusa din acid tartric si acid salicilic, cate 5 g si 100 ml alcool camforat.[10, 47]

Rozmarin (Rosmarinus officinalis)

            Crema nutritiva:

  Rp/. Spermantet                                                                          2g

          Ceara de albine                                                                    5g

          Lanolina anhidrida                                                             10g

          Alcool cetilic                                                                       3g
         Ulei din germeni de grau                                                    35g
         Apa de trandafiri                                                                 40g

         Ulei rozmarin                                                                       3 picaturi

Primele patru substante grase se topesc la bain marie. Se adauga uleiul din germeni de grau si se incalzeste amestecul pana la temperatura de 60sC. Intr-un vas de portelan termorezistent, se incalzeste si apa de trandafiri, la aceeasi temperatura. Se ia amestecul uleios de pe foc si se adauga apa de trandafiri, amestecand incet cu mixerul. De indata ce crema s-a racit, se adauga uleiul de rozmarin si se amesteca mai departe pana cand crema s-a racit de tot. Se pune in borcanase pentru crema si se mai amesteca inca o data inainte de a pune capacul.

Datorita continutului de vitamina E din uleiul de germeni de grau si datorita uleiului de rozmarin ce stimuleaza circulatia sangvina, aceasta crema nutritiva si venotonica poate fi utilizata pentru tenul gras, cu pori dilatati sau obosit. Aplicata in strat subtire, se foloseste atat ziua cat si noaptea.[66]

      Pentru tenurile iritate, inrosite, se recomanda plante cu actiune vasocostrictorie, emolienta si calmanta.

  • Flori de Musetel (Flores Chamomillae) sau de Coada soricelului (Flores Millefolii) Infuzie, din 1-2 linguri flori la 100 ml apa. Se aplica pe fata comprese cu infuzie tinuta la temperatura camerei, de doua ori pe zi.[10, 11, 14, 27, 56, 66, 75]

Papadia (Herba Taraxaci)

  • Decoct, din 2 linguri parti aeriene de planta, maruntite la o cana (200 ml) cu apa. Se fierbe 30 minute. Se strecoara. Se aplica comprese sau lotionari cu solutia obtinuta.[10, 17, 37, 56, 68]

Muguri de Pin (Turiones Pini)

  • Infuzie, preparata din 2-3 linguri muguri la o cana cu apa; se aplica pe fata sub forma de comprese sau de lotiune.[56]

      Pentru tenurile palide se utilizeaza plante ale caror substante active stimuleaza circulatia periferica.            

Florile de Arnica (Flores Arnicae).

  • Un remediu traditional romanesc recomanda utilizarea plantei sub forma de infuzie, dintr-o lingura flori la o cana cu apa. Se aplica comprese locale pe obraji, evitand ochii (irita conjunctivele).[14, 41, 56, 66, 71]

Crinul (Iris germanica)

  • Petale si radacina din care se prepara infuzie; la 250 ml infuzie se adauga 6 ml tinctura benzoe, obtinandu-se o apa de fata indicata in ingrijirea tenului gras.[52, 56]

       O alta varianta pentru tratarea acestui tip de ten este:

Rp/. Drojdie de bere                                                                10g

        Suc de lamaie                                                                   10g

        Apa                                                                                   30g

        Talc                                                                                    5g

Se lasa pe fata, gat, timp de 15 minute, dupa care se indeparteaza cu infuzie de musetel sau apa calduta.[11] 

Castraveti – bine copti, curatati de coaja, se taie si se dau prin masina de tocat. Lichidul se strecoara prin tifon. La 1 litru zeama de castraveti se adauga 250 ml alcool. Se lasa la macerat 48 de ore, apoi se filtreaza si se toarna in vase bine inchise. Se pastreaza la loc uscat si racoros.[72]

      Pentru tenul ridat se recomanda :

   .

Flori de Musetel (Flores Chamomillaes

  • Infuzie preparata din 3 linguri flori la o cana cu apa, cu care se aplica comprese locale.[10, 14, 66]

Flori de Podbal (Flores Farfarae)

  • Infuzie, preparata dintr-o lingura flori la o cana cu apa. Se aplica sub forma de comprese, de doua ori pe zi.[10, 56, 66, 71]

Radacina de Nalba mare (Radix Althaeae)

  • Extract apos la rece (preparat conform procedeului descris la tratamentul tenurilor uscate) sau de infuzie de flori de Nalba de cultura (Flores Malvae glabrae).[56, 66]

Maslin (Olea europaea)

  • Masca formata din 2 linguri faina de secara, frecate cu ulei de masline si o fiola laptisor de matca.[5, 10, 56]

Portocal (Citrus aurantium)

  • Pentru intretinerea tenului, se aplica pe fata felii de portocala, timp de 15-20 minute. Previne formarea ridurilor, tonifica si catifeleaza pielea. Se pot aplica si pe gat, umeri. Tratarea tenului se face dupa demachiaj.[11, 14, 56]

Cartof (Solanum tuberosum)

  • Cataplasme, cu cartof proaspat ras. Se tin 15 minute. Se inlatura si apoi se spala fata.[56, 71]

Castravete (Cucumis sativus)

  • Se aplica pe fata felii de castravete proaspat.[56, 71]

  

                                         Cosmetica si igiena oculara

      Plantele medicinale cu actiuni antiseptica, emolienta, antiinflamatoare, sunt indicate atat in conjunctivite si blefarite, cat si in tratamentul „pleoapelor ridate'. Plantele se folosesc sub forma de infuzie, cu care se aplica comprese, spalaturi sau instilatii locale, in acest din urma caz adaugand infuziei cateva cristale de sare (pentru izotonizarea solutiei). Subliniem importanta faptului.ca plantele folosite in tratamentul afectiunilor oculare trebuie sa fie de cea mai buna calitate, recoltate preferabil din zone nepoluate, sau chiar din culturi. Apa cu care se prepara infuziile si decocturile se va fierbe in prealabil timp de 30 minute; la fel se va proceda si cu vesela in care se prepara solutiile sau extractele apoase de uz oftalmic. Infuziile si decocturile se vor pastra in flacoane (sterilizate in prealabil) nu mai mult de 6-8 ore de la preparare.

      Dintre plantele medicinale recomandate  in igiena si cosmetica oculara, retin in mod deosebit atentie urmatoarele :

      Silurul (Euphrasia rostkoviana) numita popular si Floare de ochi, in special varietatea de munte, este mult folosita, atat in medicina traditionala cat si in cea moderna, in tratamentul afectiunilor oculare si cu deosebire in conjunctivite si in blefarite. In cosmetica oculara se utilizeaza pentru indepartarea ridurilor, cearcanelor sau edemelor.

Sub aspectul compozitiei chimice, in partile aeriene superioare ale  plantei recoltate in timpul infloririi, s-au identificat pana in prezent taninuri, substante amare, un ulei volatil, rezine, aucubina sau rhinantina (o substanta de natura glicozidica), alte glicoze (catalpol, ixorozid) si o substanta coloranta de culoare albastra.

Este interesanta constatarea ca multe dintre recomandarile empirice ale acestei plante in terapia afectiunilor oculare au fost confirmate stiintific.

  

   Silurul, este recomandat de fitoterapeuti sub forma de infuzie, preparata din 2 lingurite planta taiata marunt, la o cana cu apa; se lasa la fiert dupa infuzare inca doua minute, dupa care se adauga cateva cristale de sare (pentru izotonizare cu secretia lacrimala) si se filtreaza prin tifon dublu, steril. Se  utilizeaza atat pentru spalaturi oculare cat si pentru aplicare de comprese oculare. In paralel cu tratamentul extern, se  recomanda si administrarea interna a 1-2 cani de infuzie, preparata din aceiasi planta, care se iau in timpul zilei.[10]

Tot pe baza de Silur se recomanda si urmatoarea formula :

Rp/.   Silur (Herba Euphrasiae)                                             45 g

          Fructe de Fenicul (Fructus Foeniculi)                          10 g

                                    M.f. species

Infuzie, preparata dintr-o lingura amestec de plante la o cana cu apa. Inainte de racire se adauga cateva cristale de sare. Se foloseste pentru spalaturi oculare si pentru aplicarea de comprese oculare, atat in conjunctivite cat si in asa numitul „urcior” (Ulcus serpens corneae).[10]                           

Tot in cosmetica si igiena oculara se recomanda urmatoarele specii medicinale:

 

FIorile de Albastrele (Flores Cyani)

  • Infuzie, preparata din 2 lingurite flori la o cana cu apa. Se utilizeaza sub forma, de comprese in tratamentul „pleoapelor ridate”, iar pentru proprietatile sale antiseptice si in blefarite sau in conjunctivite.[10, 12, 56, 57]

Florile de Musetel (Flores Chamomillae) au proprietati calmante, dezinfectante si antiinflamatoare, datorita azulenelor si flavonelor pe care le contin, substante care determina tesuturile histaminoformatoare sa elibereze histamina in cantitati extrem de mici si care produse in mod repetat, inlatura si starire alergice (la praf, polen) actionand ca o desensibilizare specifica la un factor recunoscut alergizant.

  • Infuzie din 2 linguri la o cana cu apa; dupa 15 minute de la infuzare se filtreaza. Se foloseste pentru spalaturi si pentru comprese oculare.[6, 10, 14, 56, 71]

Crin alb (Lilium candidum)

  • Pentru tratarea durerilor de ochi: extractie, pregatita din tepale proaspete si apa. Tepalele se pun intr-o sticla, peste care se toarna apa rece. Se acopera bine si se lasa la macerat 8-10 zile. Se strecoara. Se aplica spalaturi locale folosindu-se un tampon cu vata.[10, 56]

Florile de Galbenele (Flores Calendulae)

  • Se folosesc sub forma de tinctura, preparata prin macerarea a 20 g flori, timp de 8 zile, in 100 ml alcool de 60°; la 100 ml apa fiarta si racita se adauga 5-10 g de tinctura, cu care se aplica comprese locale. Au efecte calmante si antiseptice.[6, 10, 14, 17, 56]




Petalele de Trandafir (Flores Rosarium)

  • Indicate in special in starea denumita „ochi obositi'. Se prepara o infuzie din 1-2 lingurite petale la 100 ml apa, cu care se fac spalaturi oculare sau se aplica comprese locale.[10, 56, 66, 71]

Flori de Tei (Flores Tiliae)

  • Indicate in special pentru diminuarea cearcanelor, administrate sub forma de infuzie, preparata din 4 lingurite flori (fara bratee) la o cana cu apa. Se aplica de 2-3 ori pe zi comprese locale.[6, 10, 14, 56, 71, 72]

            Frunze de Patlagina (Folium Plantaginis) asociate in parti egale cu frunze de Nuc (Folium Juglandis).

·       Se prepara o infuzie din 2 linguri frunze la o cana cu apa. Se aplica sub forma de comprese, de 2-3 ori pe zi, in blefarite si in conjunctivite.[10, 14, 56, 66]

Patlagina mare (Plantago major)

  • Recomandata pentru igiena oculara: infuzie, din 2 linguri pulbere frunze sau frunze uscate maruntite peste care se toarna o cana (200 ml) cu apa clocotita. Se lasa acoperita 15-20 minute. Se strecoara. Se fac bai locale, folosind un tampon de vata.[66]

       In aceleasi afectiuni se mai recomanda urmatoarea formula :

Rp/. Turita mare (Herba Agrimoniae)                                    40 g

         Sulfina (Heiba Meliloti)                                                 20 g

         Flori de Coada soricelului (Flores Millefolii)                20 g

         Flori de Galbenele (Flores Calendulae)                        20 g

                                M.f. species

Infuzie, preparata din 2 linguri amestec de plante la o cana cu apa ; dupa racire, se aplica sub forma de spalaturi oculare sau de comprese.[10]

      In conjunctivitele muco-purulente se recomanda urmatoarea formula:       

Rp/. Flori de Musetel (Flores Chamomillae)                         20 g

        Flori de Coada soricelului (Flores Millefolii)                 30 g

        Flori de Galbenele (Flores Calendulae)                         20 g

        Flori de Albastrele (Flores Cyani)                                  10 g

      

 Isop (Herba Hyssopi)                                                      20 g

                       M.f. speiecs           

Se prepara o infuzie dintr-o lingura amestec de plante la o cana cu apa; se fac spalaturi oculare de doua ori pe zi, alternativ cu aplicarea de comprese oculare.[10]

Cosmetica mainilor

      Cand strangi mana cuiva in semn de salut, obicei frecvent in  ,,lumea civilizata”, placerea este de a intalni o mana fina, catifelata. Ori, in zona noastra geografica, dar mai ales in zonele temperate, datorita circulatiei sanguine defectuoase datorita variatiilor temperaturii ambiante, mainile se inrosesc si devin aspre. Pentru imbunatatirea circulatiei, in astfel de cazuri, ca si in altele, se recomanda bai alternative, calde si reci, repetate de mai multe ori pe zi, cu faina de Mustar negru (Farina Sinapis) 250 g,  la o cada cu apa.[10]

Tot pentru „catifelarea mainilor', fitoterapia recomanda urmatoarea formula:

Rp/. Rizomi de Stanjenel (Rhizoma Iridis) (fin pulverizati)   10 g

        Faina de In (Farina Lini)                                                 15 g

                                    la care se adauga

         Miere                                                                               20 g

         Talc                                                                                 15 g

         Sapun de toaleta (uscat si pulverizat)                             40 g

         Glicerina                                                                         20 g

                                   

 M.f. unguentum

Amestecul de plante cu celelalte ingrediente din formula se intinde pe maini si se tine timp de 30-60 minute, dupa care se spala cu apa calduta.[10, 71]

Cartof (Solanum tuberosum)

  • Pentru albirea mainilor: pasta, obtinuta prin fierberea a doi cartofi sanatosi, dupa care se sfarama foarte bine sau se dau prin masina de tocat. Se adauga o lingura de glicerina  (glicerol) si sucul de la o lamaie. Cu pasta obtinuta se ung mainile.[14, 56, 71]

Lamai (Citrus limon)

  • Pentru albirea pielii mainilor si intarirea unghiilor casante: se freaca cu felii de lamaie.[10, 14, 52, 56]

Maslin (Olea europaea)

  • Pentru vindecarea crapaturilor de pe maini, buze, fata : unguent, preparat din glicerina si ulei de masline in parti egale. Se unge locul afectat.[5, 10, 56]

Patlagele rosii (Lycopersicon esculentum)

  • Pentru ingrijirea mainilor: lapte nutritiv pregatit din 50 ml suc rosii, o lingurita glicerina, un varf de cutit sare. Se aplica pe maini cu o usoara masare. Se lasa cat mai mult. Procedura se poate face zilnic.[10, 56]

                                           Tonice capilare (ale firului de par)

      Pentru accelerarea cresterii parului se recomanda perierea de 3-4 ori pe zi cu o perie aspra din par natural (este contraindicata o perie din material plastic). Intre perieri se recomanda aplicatii locale de 2-3 ori pe zi cu o lotiune preparata din : nitrat de potasiu 0,50 g ; tinctura de Jaborandi 30 ml si alcool rectificat, pana la 300 ml.[10]

      Dar fitoterapia dispune si de numeroase alte retete pentru cresterea parului. Utilizarea lor trebuie facuta cu multa rabdare, pe o perioada mai indelungata. Extractele din plante au rol de tonificare a „radacinii firului de par” si de activare a circulatiei .periferice in zona respectiva, prin aceasta contribuind la regenerarea firului de par, evident fara a se astepta rezultate spectaculoase, mai ales in cazul alopeciei extinse, sau in cazurile ereditare.

      Ca in multe alte afectiuni interne cat si externe, si in aceste cazuri masurile preventive sunt de mare importanta.

      In ceea ce priveste fitoterapia se recomanda urmatoarele:

Radacina de Brusture (Radix Bardanae) sub forma de:

  • Decoct, preparat din 3 linguri radacini la 1/2 litru apa, care se fierbe timp de 30 minute. Se fac frictiuni locale de 2 ori pe zi, dimineata si seara; se usuca parul fara sa se clateasca cu apa.[10, 14, 33, 52, 56, 66, 71]

      Impachetare pentru par degradat:

     -1 lingura ulei din radacina de brusture;

     -1 galbenus;

     -zeama de la ½ lamaie.

Se amesteca incet uleiul cu galbenusul, ca la maioneza. La sfarsit se adauga zeama de lamaie.Se aplica aceasta crema pe parul spalat, inca ud si se maseaza bine pielea capului. Se acopera cu un prosop din bumbac, pentru a mentine caldura constanta, care va contribui la efectul impachetarii. Dupa cca. 30 de minute, se spala si se clateste cu un amestec de 1:1 otet din fructe si apa. Se recomanda parului degradat, cu varfuri aspre si pielii capului uscate, cu matreata sau sensibila si iritata.[66]

  • Lotionari (frictionari) cu tinctura din radacina de Brusture, preparata din 20 g planta la 100 ml  alcool de 60°, macerata timp de 15 zile. Dupa filtrare se frictioneaza pielea capului iar dupa aceea se face o frectie mai puternica

cu un prosop aspru. Trebuie insa atentionat bolnavul ca in toate aceste operatii (periaj, frictionari, masaje) nu cade decat  parul bolnav, nu si cel sanatos.[52, 56, 66]

Apa de par:

40g tinctura de radacina de brusture;

20g tinctura de urzici;

40g apa de hamamelis;

3 picaturi ulei de rozmarin.

      Se amesteca tincturile si se dizolva in ele uleiul de rozmarin. Se adauga apa de hamamelis si se toarna intr-o sticla de culoare inchisa, dupa care se agita bine. Se foloseste zilnic in cazul parului cu matreata, gras sau sensibil. Se maseaza incet pielea capului cu aceasta apa, picurand-o pe portiuni. Aceasta apa de par are efect revigorant, curativ, regenerant, dezinfectant si elimina secretiile excesive ale glandelor sebacee.[56, 66]

  • Extract uleios: 15 g radacina de brusture; 100 g ulei de masline sau ulei din samburi de struguri. Bucatile de radacina de brusture se pun intr-o sticla de culoare inchisa si se toarna uleiul peste ele. Sticla inchisa bine, se pastreaza la caldura, timp de trei saptamani. Se agita din cand in cand, apoi se filtreaza uleiul si se pastreaza intr-o sticla de culoare inchisa. Se maseaza pielea capului, inainte de spalare, cu uleiul de brusture.[66]

   Se mai recomanda :

Frunzele de Mesteacan (Folium Betulae)

  • Infuzie, preparata din 2-3 linguri frunze la 1/2 1 apa; cu cca 50 ml infuzie calduta se frictioneaza radacina parului, de 2-3 ori pe zi.[10, 14, 66]

 Frunze de dafin (Laurus nobilis)

  • Decoct aplicat seara timp de 2-3 luni.[10]

Hamei (Humulus lupulus)

  • Pentru combaterea seboreei, matretii si tonifierea parului: infuzie, din 10 grame conuri maruntite la o cana (250 ml) cu apa clocotita. Se lasa acoperita 15 minute, se strecoara, se spala parul, masand totodata pielea capului.[71, 73]

Lamai (Citrus limon)

  • Pentru intretinerea supletei si stralucirii parului: se adauga suc de lamaie la ultima apa de limpezit.[10, 14, 75]

Rozmarin (Rosmarinus officinalis)

  • Infuzie, din 50 g frunze la 1/2 1 de apa clocotita. Se lasa acoperita 15-20 minute. Se spala parul, fara sapun.[56, 66]

Ricin (Ricinus communis)

  • Pentru combaterea seboreii: pomada sau lotiune cu ulei de R. 20-50% in apa de colonie. Se poate asocia si cu alte ingrediente. Ricina din tegumentul semintelor este toxica. Pentru om doza letala este 0,02 g.[10, 14, 56, 66]

Strugure

·       Pentru camuflarea incaruntirii: solutie, pregatita din 4 g sulfat de fier la 250 ml vin rosu. Se fierbe 15 minute. Se lasa la racit. Se inmoaie pieptenul in solutie si se piaptana parul cateva minute. Procedeul se va aplica cu regularitate 15-20 zile.[20, 24, 56]

Urzica (Urtica dioica)

      Pentru tonifierea parului, combaterea matretii si a seboreii:

      a)infuzie, din 40-50 g frunze maruntite la 1 l de apa clocotita. Se lasa 30 de minute acoperita, se strecoara, apoi se  spala parul;



      b)decoct din 250 g radacini spalate, tulpini si frunze la 5 l de apa. Se lasa la fiert 30 de minute, se strecoara, se lasa la racit pana la caldut. Se clateste bine parul, spalat in prealabil cu apa si sapun, cu decoctul obtinut, masand usor pielea capului;[10, 14, 41, 48, 56, 66]

            Lotiune pentru par din:

Rp:Pulbere de frunze de urzica (Folium urticae)

     

      Radacina de brusture (Radix bardanae)                                   

      Frunze de mesteacan (Folium betulae)

      Flori de lavanda ( Flores lavandulae)

      Conuri de hamei (Strobuli lupuli)

                                    in parti egale

      Din acest amestec se pun la infuzat 6 linguri la 1 l de apa clocotita. Se mai clocoteste 1-2 minute. Se lasa la racit, se strecoara. Caldut, se spala pe cap, masand bine pielea capului.[66]

 

CONCLUZII

Pe plan mondial afectiunile dermatologice se numara printre cele mai frecvente maladii, situandu-se in primele 12 locuri.

            Din studiul analizei si prelucrarii a numeroase surse bibliografice reiese ca remediile fitoterapeutice sunt folosite cu succes in dermatocosmetologie.

            In momentul de fata, exista programe de cercetare stimulate de O.M.S. care releva ca studii chimice si farmacologice intreprinse in ultimul deceniu, au contribuit substantial la fundamentarea stiintifica a multora dintre utilizarile cunoscute din medicina traditionala si fitoterapie pentru diferite plante.

            Rezultate favorabile in terapia dermatocosmetica au fost obtinute atat prin asocierea extractelor din plante cat si a plantelor ca atare, neprelucrate prin procedee chimice. Datorita actiunii cicatrizante, antiseptice, analgezice, regene-rative, remineralizante, tonifiante generale si activitatii terapeutice specifice, plantele medicinale utilizate au fost valorificate in fitoterapie sub forma de uleiuri volatile sau extracte vegetale in preparate dermatofarmaceutice si cosmetice.

            In lucrarea de fata sunt definite si farmacognostic 42 specii de plante atat din flora spontana cat si din cea cultivata, utilizate in tratamentul diferitelor afectiuni dermatocosmetice. De asemenea sunt selectate un numar de 187 de preparate si retete de produse medicinale folosite cu succes in afectiunile studiate.

            S-a efectuat o analiza a literaturii de specialitate si s-a studiat compozitia chimica a plantelor conform datelor bibliografice, repartitia principiilor active in diferite organe ale plantei, pentru a preciza partile ce pot fi utilizate la prepararea formelor fitoterapeutice. Au fost selectate plantele care poseda actiune biologica in directia cautata.

Desi multe substante obtinute prin sinteza si folosite ca principii active in diverse preparate farmaceutice au dat rezultate satisfacatoare in tratarea afec-tiunilor dermatologice, prin lucrarea de fata s-a urmarit deci, a se prezenta o serie de produse vegetale eficace in fitoterapia bolilor de piele dar care sunt indicate mai ales pentru faptul ca sunt mai usor asimilabile si mai bine tolerate de organism, prezentand putine reactii adverse (chiar deloc) si care nu determina dependenta, comparativ cu produsele sintetice.

Date statistice confirma ca marea majoritate a populatiei prefera preparate de origine naturala, unor preparate sintetice.

Principiile active din extractele unor plante medicinale au o actiune adjuvanta in terapia dermatocosmetica.

„Farmacia verde a naturii” ofera prin actiunea terapeutica a plantelor medicinale, sanse spectaculoase in vindecarea unor boli dermatologice, dar si in prevenirea multora dintre ele.

BIBLIOGRAFIE

1. Akerele O., Medicinal plants and primary health care: an agenda for action,        Fitoterapia, 59 (5), 1988, p. 355-360.

2. Alexan M., Bojor O., Fructele si legumele, factori de terapie naturala, Editura Ceres, Buc., 1983, p. 27, 32, 50, 51.

3. Al Khawajac M.M., Isotretinoin for acne vulgaris, Int. J. Of Dermat., 35 (3),         Marth, 1996, p. 212-215.

4. Anne Marie – Roule, Secretele tamaduitoare ale plantelor, Editura Bogdana, 2001, p.78 – 80.

5.Anton S., Medicina naturista, Editura Polirom, Iasi, 2001, p. 207-209.

6.Beju A., Tratamentul bolilor de ochi cu ajutorul plantelor, Ed. Paco, 1995, p. 15, 18, 21,23.

7.Bojor O., Terapia naturala, Editura Ulpia Traiana, Buc, 1994, p.162 – 164.

8.Bojor O., Alexan M., Plantele medicinale de la A la Z, Editura Ulpia Traiana, Buc., 1997, p. 93,94, 97, 99,105, 110,112.

9.Bojor O., Alexan M., Plantele medicinale – izvor de sanatate, Editura Ceres, Buc., 1981, p. 150, 151, 152, 154.

10.Bojor O., Popescu O., Miracolele terapeutice ale plantelor – mica enciclopedie de fitoterapie, Ed. Edimpex-Speranta, Bucuresti, 1993, p. 147, 148, 204-206, 207, 209.

11.Braha S. L., Elemente de dermatologie si cosmetologie, Ed. Ceremi, Iasi, 1998, p.12-17, 157-163, 165-168, 253, 254.

12.Chirila P., Medicina naturista, Editura Medicala, Buc., 1987, p. 51 – 55.

13.Ciulei I., Grigorescu E., Stanescu U., Plante medicinale fitochimice si fitoterapie, vol. II,  Ed. Medicala, Bucuresti, 1993, p. 44, 46, 47, 67, 70, 115, 172, 183, 211,214.

14.Ciurolinov P., Fitoterapia v dermatologhi: cosmtiche, Edit. Meditsina: Fizculitura, Sofia, 1979, p. 24, 25, 39 – 42, 73, 79, 237 – 245.

15.Collier J.A.B., Longmore J.M., Hodgetts T.J., Manual de medicina clinica, specialitati, Editia a IV a, Editura Medicala, Buc., 1997, p. 664, 670.   

16.Coltoiu A., Tratat de dermato-venerologie, vol I., partea a II a, Ed. Medicala, p.396, 398.

17.Comsuta Maria, Tratamente naturale la indemana fiecaruia, Editia a II a, Editura Comleo Press, Cluj-Napoca, 2000, p. 14, 30.

18.Constantinescu Gr., Hatieganu Buruiana E., Sa ne cunoastem plantele medicinale, Editura Medicala, Buc., 1986, p. 47 –50, 55.

19.Cosmovici Ludmila., Cosmetica, Ed. Medicala, Bucuresti,1991, pg. 17, 66, 71, 73, 80.

20.Cosmovici L., Zisu L., Caleidoscop cosmetic, Ed. Medicala, Bucuresti, 1988, p.15, 22, 31.

21.Craciun F., Bojor O., Alexan M., Farmacia naturii, vol.II, Editura Ceres, Bucuresti, 1977, p.25,  44, 46, 67, 70, 93, 115, 120, 129, 172, 183, 240, 287-291, 294.  

22.Csedo K., plantele medicinale si condimentare din judetul Harghita, Editura Szerkesztette, Tg. Mures, 1980, pg. 93, 111, 116, 134, 142, 177, 183, 333, 358, 396, 413, 478, 602.

23.Dumitrescu A., Dermatologie, Editura National, Buc., 1997, p. 10 – 16, 321.

24.Dumitru R., Dumitru E., Terapia naturista – incursiune in farmacia naturii, Editura. Stiintifica, Buc., 1992, p. 102, 103, 106,107, 166, 230, 231, 235-237, 241.

25.Dumitru V., Hirjau A.M., Dumitrescu L., Dermo-cosmetologie, Editura Polirom, 1998, p.10 – 39.

26.Eady E. A., Cove J. H., Jones D. N., Cunliffe W., Topical antibiotics for the treatment of acne vulgaris: a critical evaluation of the literature on their clinical benefit and comparative efficacy. J.Dermatol. Treatment 1990, 1: 215-216.

27.Elnekane F. L., Bulletin  destetique dermatologique et de cosmetologie, nr.     76, aprilie 1992, pg. 29-33.

28.Feier V., Dermato-venerologie, Ed. Amarcord, Timisoara, 1998, p.12-15.

29. Forsea D., Popescu R., Popescu C.M., Compendiu de dermatologie si venerologie, Ed. Tehnica, Bucuresti 1997, p. 23, 25, 26-28, 122, 127, 134, 144, 273.

 

30. Geiculescu V.T., Bioterapie, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1986, p.112.

31. Gherman I., Medicina traditionala alternativa, Ed. Vestala, Bucuresti, 2001, p.17, 42.

32. Gogan Cirjeu A., Autovindecare prin tratamente naturiste, Editura Teora, Bucuresti, 1999, p. 36-39.

33. Grigorescu Em., Din ierburi s-au nascut medicamente, Ed. Albatros, Bucuresti, 1987, p. 51 – 69.

34.Grigorescu Em., Stramosii plantelor medicinale, Editura Cantes, Iasi, 1998, p.120-122.

35.Grigorescu E., Ciulei I., Stanescu U., Index fitoterapeutic, Editura. Medicala, Bucuresti, 1986, pg.20, 23.

36.Grigorescu E., Silva F., De la etnomedicina la fitoterapie – Tezaurul verde al medicinei, vol.I, Ed. Spiru Haret, Iasi 1997, pg.110.

37.Gunter Ernst, Hrana vie, Editura Venus, Buc., 1998, p.114.

38.Gupta M.A., Gupta A. K., Watteet G.N., Stress and alopecia areata: a psychodermatologic study. Acta Derm. Venereol. (Stockh); 77: 296-8.

39.Harjau V., Dumitrescu A.M., Lupuleasa D, Dermatologie, Ed. Polirom, Iasi, 1998, p. 10 – 15.

40.Ibrian Elena Nita, Terapia naturala, Ed. Solteris, 1997, pg. 354-364.

41.Kneipp S., Farmacia verde, Editura Edinter, 2001, p. 107 – 109.

42.Lapare Marie-Claire, Incursiune in aromoterapie, Editura Polirom, 2001, p. 23, 43.

43.Longhin S., Antonescu St., Popescu A., Dermatologie, Editura Medicala, Bucuresti, 1971, pg. 13-40.

44.Maier N., Patologie cutanata, Casa Cartii de Stiinta, 1998, p. 12-20, 25, 47.

45.Margarint M., Ardelean A., Terapia adjuvanta in medicina familiei, Editura Servo-Sat, 2000, pg. 100.

46.Micali I., La riparazione tessutale – aspetti biologici, clinici e terapeutici, Sinax s.p.a. Farmaceutici, Italia, 1988, pg 18-21.

47.Micut Ion C., Plante in medicina I, Ed. Bucuresti, 1985, p. 192-198, 227-235, 268-273.

48.Micut Ion C., Plante in medicina II, Ed. Litera, 1987, p. 141-149, 221-226.

49.Mocanu S., Raducanu D., Plante medicinale in terapeutica, Ed. Militara, Bucuresti, 1983, p. 41-55, 57, 60, 72, 91, 95, 115, 273.

50.Mohan Gh., Atlasul plantelor medicinale din Romania, Ed. Corint, Bucuresti, 2001, p. 28, 30, 34, 46, 52.

51.Mohan Gh., Mica enciclopedie de plante medicinale si fitoterapie, Editia a II-a, Ed. ALL, 2000, p.277-289.

52.Mohan Gh., Tratarea bolilor cu plante medicinale, Ed. Corint, Bucuresti, 2001, p.7, 106, 109, 115-119.

 

53.Montaque A., Touching: The Human Significance of Skin, New York, Harper and Row, 1990, p. 24-25.

54.Pascanu O.V., Medicina naturista preventiva, Ed. Polirom 2000, p.26.

55.Pascanu O.V., Tratament naturist integral, Ed. Moldova, Iasi 2000, p.128-138, 180-182.

56.Parvu C., Universul plantelor, Ed. Enciclopedica, Editia a II a, Bucuresti, 1997.

57.Parvu C., Piscan D., Simion P., Luncasu T., Frumusete si sanatate cu ajutorul plantelor, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1998, p. 9, 10, 14, 15, 34, 61.

58.Percek A., Terapeutica naturista, Ed. Bucuresti, 1997, p. 15, 18, 21.

59.Popescu C. D., Imbatranirea creierului si fitoterapia, Acta Phytotherapica Romanica, IV, 1, 1997, p. 19-20.

60.Popovici A., Dermatofarmacie si cosmetologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 1982, pg. 11, 14, 16, 17-19, 21, 24, 120-123, 125.

61.Ring J., Abeck D., Neuber K., Atopic eczema: role of microorganisms on the skin surface. Allergy 1992, 47: 265-9.

62.Schipor V. A., Plante medicinale la indemana tuturor, Ed. Polirom, Iasi, 2001, p. 60, 83, 107, 130, 135.

63.Stoenescu Gineta, Zece minute pentru frumusete, Ed.Ceres, Bucuresti, 1991, p.119-121.

64.Tamas M., Chiorean V., Matinca D., Actiunea antimicrobiana a unor extractive vegetale, Acta Phytotherapica Romanica, II, 1, 1995, p. 45-46.

65.Tisserand R., Arta aromaterapiei, Asociatia filantropica medicala crestina Christiana, Bucuresti, 1998, p. 173.

66.Tournier M., Cosmetica naturista, Ed. LVB, Bucuresti, 1999, p.31-32, 34, 38, 39, 45-46, 75-76, 80-86, 100-101, 107-108, 120-121, 177-178, 191-194, 202-206, 236-238.

67.Tolea I., Dermatologie clinica, Ed. Scrisul romanesc, Craiova 2000, pg.13, 18, 20, 21, 25, 27, 30-1, 34, 159, 169, 173-4, 312, 320.

68.Valnet J., Tratamentul bolilor prin legume, fructe si cereale, Ed. Garamond, Bucuresti, 2001, p. 205.

69.Wilson J.D., Foster D.W., Williams textbook of endocrinology, 8-th ed, W.B.Saunders Company, 1992, pg. 1505-6.

70.Xael de Sainte Breuves, Fructele si legumele izvor de sanatate,  Ed. Polirom, 2001, p. 52, 66, 108.

 

71.***Entsiklopedia Lecarstvennih Rastenii, Triada, 2000, Zabolevania Koji.

72.***Entsiklopedia Narodnai Meditsiny, VI, Ed. ANS, Moscva, 1999, p.67, 78, 93, 190, 201, 202, 217-219, 281, 298, 304.

73. .***Entsiklopedia Narodnai Meditsiny, VII, Ed. ANS, Moscva, 1999, p. 21, 177, 257, 353, 397, 399, 418, 419.

74.***Farmacopeea romana, Editia a X a, Ed. Medicala, 1993, p. 487-8.

75.***Index fitoterapeutic, Ed. Cantes, Iasi, 2001, p. 25, 87, 126-127, 492, 503-505.

76.***Institutul de cercetare , proiectare al Cooperatiei Mestesugaresti, Oficiul de Informare-Documentare, Tratamente cosmetice moderne, Bucuresti, 1985, p. 35-43, 45-49.

77.*** Plante medicinale si condimente, Ed. Aquila, 1993, p. 121.

78.***Pomicultura generala si speciala, Ed. Didactica si pedagogica, R.A., Bucuresti, 1992, p.32-49.

79.***Textbook of dermatology, III, Fourth edition, Blackwell Scientific Publications, Oxford, 1988, p.5, 6, 367, 407-8, 435-6, 508-9, 1099, 1101-6.




{ Politica de confidentialitate } Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







Cauta referat