QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.

AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate constructii

Aparate care intra in componenta tablouri de distributie




loading...

APARATE CARE INTRA IN COMPONENTA TABLOURI DE DISTRIBUTIE

1.1  Generalitati

Instalatiile electrice sant caracterizate , printre altele ,prin tensiunea si curentul nominal , in situatii normale Cele mai periculoase abateri sant cresterile curentului peste valoarea nominala provocate de supra sarcini sau de functionarea anormala a consumatorilor din retea .

Supracurentii pot fi

   supracurenti de foarte scurta durata

       sunt provocati ,in general , de aparitia unor defecte trecatoare , de comutari si de alte schimbari bruste din circuit

       nu sunt periculosi

   Supracurentii de scurta durata

       sunt produsi de scurtcircuite

       urmarile lor sant grave , ei cauzand aparatelor solicitari termice si mecanice foarte mari

   supracurenti de lunga durata

       apar datorita incarcarilor prea mari ale motoarelor electrice ,datorita functionarii lor in doua faze

       sunt periculosi prin solicitarile termice pe care le produc , de aceea trebuie asigurata protectia impotriva lor prin intreruperea dupa un timp a circuitului

1.2 Sigurante fuzibile

       Definitie :

sunt aparate cu intrerupere automata ,care protejeaza circuitele de iluminat si de forta impotriva efectelor termice si dinamice produse de curentii de suprasarcina foarte mari si scurtcircuit.

   Descriere :au un fir au o lame conductoare , montat in serie cu obiectul protejat

   Mod de functionare

       Pana la o anumita valoare a curentului ,elementul fuzibil este astfel calibrat incat nu produce intreruperea continuitati circuitului

       In cazul curentilor de scurtcircuit sau la suprasarcini mari ,materialul din care este confectionat fuzibilul se topeste si intrerupe curentul , realizand astfel protectia

       Dupa fiecare actionare ,elementul fuzibil topit trebuie inlocuit , conectarea sigurantei (restabilirea curentului ) facandu-se neautomat

1.2.1 Tipuri de sigurante

- dupa mediul in care se realizeaza intreruperea si dupa solutia constructiva avem:

              Sigurante cu intrerupere in aer , care pot fi

     deschise

      cu maner

      tubulare

              sigurante cu intrerupere in nisip , care pot fi :

     sigurante de instalatii cu filet

     sigurante cu mare putere rupere

vom prezenta in continuare doar pe cele cu intrerupere in nisip

1.2.2 Sigurantele cu filet

   sant cele mai folosite in instalatiile pentru protectia circuitelor de lumina si forta de intensitati mijlocii (6-100)

   sant formate din ( figura 16)

     Soclu 1 din portelan ,prevazut cu borne de legare la circuitul exterior

     Elementul de inlocuire ( patronul fuzibil ) 2 , alcatuit dintr-un tub de portelan de o anumita forma , umplut cu nisip si inchis la capete cu un capac de contact .Firile fuzibile sunt inchise in masa de nisip (intre capacele de contact)

     Piesa de contact 4 , cu diametrul interior calibrat , avand rolul de a permite introducerea numai a patroanelor pana la o anumita intensitate corespunzatoare circuitului protejat si de a impiedica introducerea unor patroane de intensitate nominala mai mare (care nu ar putea asigura o protectie corecta)

     Capacul filetat 3 , cu rolul de a inchide patronul , realizand totodata presiunea necesara de contact si circuitul electric de la capacul superior al patronului la una din bornele soclului

Figura 16

   La montarea sigurantelor cu patron fuzibil , trebuie ca firul legat la retea sa fie racordat la contactul de fund , iar cel de la receptor la teaca filetata .Aceasta se face in scopul de a se ingreuna atingerea partilor aflate sub tensiune atunci cand siguranta este demontata si receptorul deconectat si de a permite identificarea sigurantelor arse cu indicatorul (creionul) de tensiunea sau cu lampa de control

Figura 17

1.2.3 Siguranta de joasa tensiune cu mare putere de rupere

         Au o constructie speciala , putand intrerupe curentii de scurtcircuit de ordinul kiloamperi.

         Se folosesc in majoritatea instalatiilor industriale

         Sant formate dintr-un tub ceramic foarte rezistent , umplut cu nisip de la un capac la celalalt si sudate de acestea ,

1.2.4 Caracteristici

         Curentul de rupere ( capacitatea de rupere ) al sigurantei , indica valoarea maxima a curentului de scurtcircuit pe care il poate intrerupe siguranta , aceasta ramanand deteriorata .

         Caracteristica timp-curent (de protectie ) t=f(I) , reprezinta variatia timpului de functionare al sigurantelor fuzibile in functie de supracurent

1.3 Relee de protectie

  1.3.1 Definitie

 

Relee de protectie sant aparate electrice care au rolul de a opri functionarea instalatiei electrice pe care o protejeaza in momentul aparitiei unui regim anormal de functionare

  1.3.2 Clasificare

         Dupa marimea electrica de actionare

  relee de curent

  relee de tensiune

  relee de putere etc.

         Dupa principiul constructiv

  Relee termice

  Relee electromagnetice

  Relee de inductie

         Dupa timpul de functionare

  Relee instantanee

  Relee de timp

          Relee cu caracteristica independenta :au practic acelasi timp de functionare indiferent de valoarea curentului

          Relee cu caracteristica dependenta:au timpul de functionare legat de valoarea curentilor de actionare

    

  1.3.3 Relee termice

         Descriere: contin o lamela bimetalica , care este incalzita in functie de curentul motorului si care provoaca deschiderea deindata ce releul a atins temperatura de functionare

         Mod de functionare : datorita incalzirii , bimetalul se curbeaza si ,ca urmare prezinta o sageata variabila cu temperatura sa , precum si o forta capabila sa execute un lucru mecanic

         Deoarece cea mai frecventa defectiuni contra careia trebuie protejate motoarele electrice trifazate , este ramanerea in doua faze , constructia releelor bimetalice moderne asigura acestora declansarea in cazul intreruperii unei faze chiar daca celelalte doua faze nu se supraincarca , aceste relee sunt denumite relee cu protectie diferentiala

  1.3.4 Relee electromagnetice

         Asigura la curentii de scurtcircuit sau la scaderea tensiunii

1.3.5 Relee de curent

         Mod de functionare : ele contin un electromagnet ai carui parte mobila este atrasa atunci cand in bobina curentul depaseste o anumita valoare

         Pentru reglajul la beneficiar , releul est prevazut cu un buton de reglare si cu o scara gradata in amperi sau in multipli ai curentului nominal

1.3.6   Relee de tensiune minima

         Actioneaza pentru o anumita valoare a tensiunii aplicate la bornele bobinei

         In unele cazuri releul este prevazut cu posibilitatea de reglare a tensiunii de declansare , precum si cu un dispozitiv de temporizare , care face ca deschiderea releului sa se produca dupa un timp prereglat , de obicei cuprins intre 0 si 5 s , reinchiderea se produce instantaneu .

         Dispozitivul de temporizare poate fi un mecanism de ceasornic , sau pentru curent continuu , un dispozitiv de temporizare cu condensator

         Releele de tensiune minima apartinand intreruptoarelor automate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de functionare

  sa anclanseze la tensiunea de minim 0,85 Un

  sa retina armatura mobila la 0,7 Un

  sa se deschida ,comandand declansarea intreruptorului automat atunci cand tensiunea bobinei ajunge la minimum 0,35 Un pentru curent alternativ si la 0,15 Un pentru curent continuu

  releul de tensiune minima este conectat intre doua faze sau intre faza si nul

  releul de tensiune minima protejeaza numai la scaderea tensiunii

    

    

  1.3.7 Relee de timp

         Se folosesc in cazul cand sant necesare temporizari mari si independente de valoarea curentului

         Temporizarea acestor relee este obtinuta cu ajutorul unui mecanism cu balansier

1.4  Intreruptoare automate

         Intreruptorul automat este un aparat mecanic de conectare capabil sa inchida , sa suporte pe o durata specifica si sa intrerupa curenti in conditii anormale (suprasarcina , scurtcircuit etc.)

         Se utilizeaza pentru protectia motoarelor si a retelelor de distributie

         Sunt mentinute in pozitia anclansata cu ajutorul unei mecanism de zavorare (broasca),mecanic sau electromecanic

         Pot fi anclansate sau declansate in doua moduri

  fie manual prin intermediul unei manete de actionare de pe aparat

  fie de la distanta , comanda fiind realizata prin electromagnet de anclansare , servomotor sau dispozitiv pneumatic

         intreruptorul automat de joasa tensiune trebuie sa indeplineasca doua functii principale in schemele electrice

  Sa asigure continuitatea circuitului ,exercitand un control asupra valorii curentilor nominali din exploatare

  Sa intrerupa continuitatea circuitului in instalatie , in punctul unde este montat intreruptorul , a unor curenti care depasesc valorile normale (suprasarcini, scurtcircuit etc.)

1.4.1 Intreruptoare automate mici (intreruptoare monopolare )

         Sunt destinate protectiei conductoarelor din instalatiile casnice si industriale , precum si protectiei aparatajului din aceste instalatii

         Asigura protectia circuitelor atat impotriva curentilor de suprasarcina , cat si impotriva curentilor de scurtcircuit

         Se executa de obicei in constructie monopolara

         Indiferent de varianta constructiva , intreruptorul se compune din urmatoarele elemente

  Soclu din material izolant termic si electric

  Mecanisme de zavorare

  Contacte fixe si mobile

  borne de racordare ale conductoarelor

  Camere de stingere

  releu termic si electromagnetic

  Capac

  Buton sau maneta de actionare

1.4.2 Intreruptoare automate de putere

           Intreruptoarele automate de putere pentru curent alternativ si continuu se folosesc pentru protectia motoarelor electrice , a retelelor de distributie sau a transformatoarelor

           Aceste intreruptoare asigura protectia in cazul aparitiei curentilor de suprasarcina si scurtcircuit si in cazul scaderii tensiunii din circuit sub anumite limite

           Caracteristicile de protectie depind de tipurile de relee sau declansatoare cu care sunt echipate intreruptoarele automate

           Intreruptoarele se compun din urmatoarele elemente principale:

       Cadrul de sustinere

       Mecanismul de zavorare

       Poli principali cu contactele principale

       Bornele de racord ale conductoarelor

       Camerele de stingere

       Polii auxiliari cu contactele auxiliare

       Dispozitivele de protectie (relee si declansatoare )

       Organul motor

       Carcasa

           Polii sant executati intr-o constructie compacta , ca unitati unipolare independente

           Caile de curent fixate sant pe un soclu din material izolant avand o mare rezistenta mecanica si o higroscopicitate redusa

           Contactele fixe si mobile sant realizate fiecare din doua elemente de contact diferite ,care au functiile

       Contactele principale asigura trecerea curentului electric in timpul functionarii in regim permanent a intreruptorului

       Contactele de rupere suporta actiunea arcului electric care se produce la intreruperea circuitului

           Contactele principale se executa din profile de cupru sau aliaje speciale din argint

           Contactele de rupere se executa din aliaje rezistente la actiunea arcului electric

           Contactele de rupere se inchid inaintea contactelor principale si se deschid in urma lor ,tocmai in scopul de a le proteja de actiunea arcului electric

           Tinandu-se seama de functiile pe care trebuie sa le indeplineasca in instalatiile electrice si de performantele necesare, se deosebesc 2 constructii distincte de intreruptoare de putere

       Intreruptoare in executie deschisa

       Intreruptoare capsulate

In figura 18 este reprezentata schema electrica de principiu a intreruptor de putere

Figura 18

Intreruptoare fixe

         Se fixeaza pe traverse din otel profilat , cu suruburi

         Traversele (suporti) trebuie sa fie rigide si perfect coplanare , pentru a nu produce deformari in intreruptor care sa impiedice buna lui functionare

         Bornele se executa in doua variante :pentru legaturi in fata si pentru legaturi in spate

Intreruptoare debrosabile

         Sant prevazute cu un sasiu care poate aluneca pe doua traverse

         Bornele au o constructie bazata pe principiul priza-fisa care le permite realizarea cu usurinta a conexiunilor

         Fiecare intreruptor de acest tip trebuie sa fie prevazut cu un blocaj mecanic care sa impiedice introducerea sau scoaterea lui din montaj in pozitie anclansat (cu contactele principale inchise )


loading...
Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2017 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:





loading...


Cauta referat