Proteine

Proteine

 Proteinele, numite si protide, sunt substante de baza, necesare oricarui organism viu. Structura acestor compusi este foarte complexa si diversa, asemanandu-se intre ei doar prin faptul ca sunt generati din aminoacizi.
 

1. Rolul proteinelor im organism

 Proteinele au un rol insemnat in corp, intrand in constitutia celulelor si fiind implicate in metabolism, fie direct (au valoare energetica,calorica) fie indirect (prin enzime). Ele contribuie la dezvoltarea organismului, avand un rol major si in alte functii (imunitate, respiratia celulelor. Proteinele, de asemenea, ajuta la refacerea celulelor, intra in constitutia majoritatii hormonilor, mentin echilibrul hidric, acido-bazic si electric al corpului,actioneaa ca pigmenti respiratori.  Proteinele prezinta specificitate, ceea ce inseamna ca fiecare specie, ba chiar  fiecare individ sau organ in parte, isi sintetizeaza, cu ajutorul propriului sau material genetic (ADN, ARN) proteine individuale. De aceea nu este asa de important ca sursele de hrana sa furnizeze anumite protide, caci ele oricum vor fi dezintegrate inainte de absortie, ci e esential ca in hrana sa gasim toti aminoacizii de care organismul are in mod obligatoriu nevoie

Proteinele exogene, adica cele introduse in organism din surse exterioare (alimente, suplimente nutritionalesuplimente), reprezinta materia prima de care organismul are nevoie pentru a-si construi propriile structuri proteice.
  Daca proteinele exterioare nu sunt suficiente, se instaleaza carenta proteica, care merge de la subnutritie pana la malnutritie .Ajunge ca din hrana sa lipseasca, pentru o perioada mai indelungata, un singur aminoacid esential, ca organismul sa resimta profund starea de carenta.
  Insuficienta proteinelor provoaca tulburari nervoase si hepatice (steatoza hepatica, ciroza), scade imunitatea, vlaguieste organismul, duce la impotenta sau frigiditate, opreste cresterea la copii, etc.
  Proteinele sunt daunatoare si in exces. In urma metabolismului lor, rezulta compusi cu azot toxici si iritanti pentru tesuturi (uree, acid uric, creatina). Totodata, aminoacizii neesentiali din unele surse bogate in proteine, acumulandu-se peste normal, pot provoca o serie de dereglaje, de la un simplu herpes, la guta sau litiaza urinara.
  Luand in considerare aceste motive, este bine sa se stabileasca chibzuit atat nivelul proteinelor care intra in organism, cat si raportul dintre ele si ceilalti nutrienti, indeosebi glucide si lipide .

2. Alimente bogate in proteine

Nu toate alimentele bogate in proteine au o compozitie armonica in ceea ce priveste compozitia lor in aminoacizi. Multe din ele fie ca nu contin toti aminoacizii esentiali la nivele optime, fie contin prea multi aminoacizi neesentiali.
  Prezentam mai jos, sub forma de tabel, continutul in proteine a unor surse de hrana .

*Aliment cu proteine semicomplete
  **Aliment cu proteine complete

Aminoacizi si proteine

Aminoacizii sunt substante organice esentiale, adevarate caramizi pe baza carora, in urma reactiilor metabolice se construiesc si se degradeaza proteinele din organismul tuturor vietuitoarelor, de la virusi la om. In lipsa aminoacizilor viata nu poate exista.
  Organismul omului, poate sa sintetizeze anumiti aminoacizi, in timp ce este incapabil de a-i 'fabrica' pe altii. Aminoacizii care nu pot fi sintetizati de catre om, dar care sunt de neinlocuit, se numesc,aminoacizi esentiali.
  Singura posibilitate naturala pentru om  de a-si procura aminoacizii esential ramane alimentatia .
  Exista opt aminoacizi esentiali (Fenilalanina , lizina, leucina, izoleucina, metionina, treonina, triptofanul si valina). Acestia se gasesc in totalitate si indestulator in alimente cu proteine complete .

Aminoacizii

Compusii organici care poarta denumirea de 'aminoacizi' au in componenta lor cel putin ogrupare aminica (aminata) - NH₂  (NH₃⁺  in forma ionica) si una carboxilica (de acid organic) -COOH (COO^- sub forma ionica ).

Deoarece contin atat grupari functionale (carboxilice), cat si bazice (aminice), aminoacizii se comporta ca amfoteri (ca baze in mediu acid si ca acizi in mediu bazic). Caracterul amfoter este o proprietate foarte importanta, pe care aminoacizii o imprima proteinelor in componenta carora se regasesc.
  In functie de alte grupari care se adauga structurii generale, aminoacizii pot fi:
  - diaminoacizi (au doua grupari - NH₂),
  - aminoacizi dicarboxilici (au doua grupari -COOH),
  - tioaminoacizi (au ogrupare tio -SH),
  - hidroxiaminoacizi (au una sau mai multe grupari hidroxid -OH).
  Unii aminoacizi prezinta resturi heterociclice (structuri aromatice)

4. Clasificarea aminoacizilor

Inafara clasificarii in functie de gruparile functionale, criteriu redat mai sus,  aminoacizii se clasifica dupa importanta lor exogena pentru organism.  Din acest unghi de vedere, exista doua mari grupe de aminoacizi; cei esentiali si cei neesentiali. Aminoacizii neesentiali nu sunt in mod obligatoriu mai putin importanti pentru om (unii dintre ei  chiar sunt vitali), decat  aminoacizii esentiali. Titulatura de 'neesential' semnifica faptul ca acestia nu trebuie sa ajunga neaparat in organism din sursele exterioare, deoarece corpul ii poate sintetiza pe baza altor substante. Histidina, spre exemplu, desi este un aminoacid neesential, joaca un rol de prima importanta in formarea hemoglobinei, proteina in lipsa careia omul nu poate supravietui. Cercetarile experimentale pe voluntari, precum si cele efectuate de nazisti pe prizonierii din lagarele de concentrare, au demonstrat ca globina se sintetizeaza in mod normal din histidina, chiar si in carentele in aminoacizi. Scaderea nivelului globinei apare doar in malnutritia avansata, si atunci, mai mult prin lipsa lizinei .
  Numarul de aminoacizi specifici omului, precum si categoria in care acestia se incadreaza inca mai aprinde dispute si azi. Inainte de 1980, clasificarile aminteau existenta a 22 de aminoacizi, dintre care 9 esentiali si 13 neesentiali.
  Din cei 9 aminoacizi esentiali, unul (histidina) era considerat neesential adultilor si copiilor de peste un an. Astfel, existau (cu exceptia copiilor foarte mici) 8 aminoacizi esentiali. 'Esentialitatea' celor 8 aminoacizi este unanim acceptata si astazi.
  Cercetarile efectuate dupa 1985 , au demonstrat ca arginina, compus considerat neesential, este alaturi de histidina, totusi indispensabil copiilor foarte mici.
  In randul aminoacizilor neesentiali, cele mai multe clasificari moderne, considera ca cisteina si cistina sunt forme ale aceluiasi aminoacid. Carnitina la randul ei, este exclusa de catre multi autori, din randul aminoacizilor. Din acest motiv, majoritatea clasificarilor recente, amintesc de existenta a 20 de aminoacizi, dintre care 8 sunt esentiali.
  Toate aceste date, sunt sintetizate in tabelul de mai jos:

Formula de structura a fenilalaninei

Histidina-formula de structura

5. Metabolismul aminoacizilor- generalitati

Pe baza aminoacizilor, se realizeaza sinteza protidelor protidelor in interiorul celulelor, in prezenta unor fractiuni speciale ale acidului ribonucleic (ARN) si ale sistemelor enzimatice enzimatice corespunzatoare.
  In mod natural, aminoacizii din hrana, dupa digestie si absortie, ajung in sange si de aici in celule, unde are loc metabolismul lor. S-a constat ca aminoacizii liberi, asa cum se gasesc in unele suplimente, provoaca tulburari in echilibrul acizilor aminati, deoarece se absorb inainte de eliberarea substantelor similare din hrana. Acest decalaj, poate conduce la fenomene toxice. Este mai degraba recomandat, sa se recurga la suplimente naturale, asa cum estepolenul, in care aminoacizii nu sunt liberi, dar sunt legati mai labil, eliberandu-se cu usurinta.
  Aminoacizii in corpul omului, trec printr-o serie de reactii chimice catalizate enzimatic, dintre care, cele mai importante sunt cele dedezaminare  , de transaminare si de decarboxilare .