QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate administratie

Sistemul organelor administratiei publice








SISTEMUL ORGANELOR ADMINISTRATIEI PUBLICE

1.1.CADRUL LEGAL

Sistemul organelor administratiei publice reprezinta totalitatea organelor care realizeaza  administratia publica, ca activitate de organizare a executarii si de executare a legii.

            Regimul juridic care caracterizeaza activitatea sistemului este un regim de drept public  (constitutional, administrativ) .




Cadrul legislativ general privind organele administratiei publice

­      Constitutia Romaniei, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003 (Titlul III - Autoritatile publice)

­      Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 164 din 2 aprilie 2001, cu modificarile si completarile ulterioare

­      Legea administratiei publice locale nr.215/2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001, cu modificarile si completarile ulterioare

­      Ordonanta de urgenta a Guvernului nr, 64/2003 pentru stabilirea unor masuri privind infiintarea, organizarea, reorganizarea sau functionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate   ale   administratiei   publice centrale si a unor institutii publice publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 464 din 29 iunie 2003, cu modificarile ulterioare

­      Hotararea Guvernului nr. 746/2003 privind organizarea si functionarea aparatului de lucru al Guvernului publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 493 din 8 iulie 2003, cu modificarile ulterioare

­      Hotararea Guvernului nr.1019/2003 privind organizarea si functionarea  prefecturilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 639 din 8 septembrie 2003

1.2. PRINCIPII

Organele administratiei publice se organizeaza si functioneaza numai prin lege sau potrivit legii (principiul  legalitatii).

Principiul deconcentrarii serviciilor publice reprezinta transferul de atributii care revin organelor centrale ale administratiei publice catre alte organe:

­      subordonate celor centrale

­      organizate in teritoriu

Principiul descentralizarii administrative reprezinta transferul de atributii  din  competenta  autoritatilor administratiei  publice centrale catre autoritatile administratiei publice locale

­      Deconcentrarea Descentralizare

­      Deconcentrarea, forma a administratiei publice centralizate

Principiul Autonomiei locale reprezinta dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, treburile publice, in conditiile legii.

­      Principiu constitutional de organizare si functionare a administratiei publice locale

Principiul subsidiaritatii presupune exercitarea competentelor si atributiilor stabilite prin lege  pentru autoritatile administratiei publice prin organele administratiei publice care se gasesc cel mai aproape de cetatean.

1.3. INSTITUTII

v    ADMINISTRATIA PUBLICA CENTRALA

    Guvernul - asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice

    Ministerele   -   conduc   si   coordoneaza   activitatea administratiei publice in diferite domenii si ramuri de activitate; realizeaza politica generala a Guvernului

    Aparatul de lucru al Guvernului - este structura tehnica de specialitate organizata in vederea exercitarii rolului si atributiilor care revin Guvernului

    Secretariatul   General   al   Guvernului   -   asigura derularea   operatiunilor   tehnice   aferente   actului   de guvernare, rezolva  problemele organizatorice, juridice, economice si tehnice ale activitatii Guvernului; reprezinta Guvernul in fata instantelor judecatoresti

    Institutii din subordinea Guvernului sau a ministerelor: agentii, oficii, departamente, autoritati,secretariate de stat etc.

    Autoritati administrative autonome: Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, Consiliul Economic si Social, Consiliul Concurentei, Curtea de Conturi, Curtea Constitutionala etc.


v    PREFECTUL SI SERVICIILE PUBLICE DECONCENTRATE ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile  administrati teritoriale

·       prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce serviciile publice deconcentrate

·       serviciile publice deconcentrate sunt structuri organizatorice, cu sau fara personalitate juridica, infiintate in teritoriu, conditiile legii, de catre ministere si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice, aflate in subordinea acestora

v    ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA cuprinde totalitatea autoritatilor si institutiilor publice prin care se aplica si se organizeaza aplicarea in concret a legii si a celorlalte acte bazate pe lege, in unitatile administrativ-teritoriale, in scopul de conduce si administra problemele colectivitatilor locale:

·       Consiliul local: are initiativa si hotaraste, cu respectarea legii, asupra problemelor de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege in competenta altor autoritati publice

·       Consiliul judetean: constituie autoritatea administratiei publice judetene pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean

·       Primarul: este seful administratiei publice locale si raspunde in fata consiliului local de buna functionare a acesteia

·       Presedintele consiliului judetean este seful administratiei publice judetene si raspunde in fata consiliului judetean de buna functionare a acesteia

1.4. RAPORTURI INTRE AUTORITATILE ADMINISTRATIEI PUBLICE

v    Raporturi de colaborare: raporturile in care doua sau mai multe subiecte conlucreaza la executarea unor activitati administrative, folosindu-si competenta cu care au fost investite

v    Raporturi de coordonare: in cadrul acestor categorii de raporturi, titularii diferitelor competente sau functii participa la indeplinirea unor atributii care revin, potrivit legii, organelor administratiei   publice;   pot   lua   nastere   intre   autoritatile administratiei publice centrale si cele ale administratiei locale descentralizate

v    Raporturi de subordonare: subiectele de drept participante nu se gasesc intr-o pozitie de egalitate, ci sunt plasate pe pozitii diferite care corespund unei ierarhii administrative ce permite subiectului activ sa-si exercite competenta ca o autoritate ierarhic superioara (dreptul de a conduce, de a indruma si controla activitatea subiectelor de drept subordonate);

·        In raporturile dintre Guvern si ministere, primul beneficiaza de o pozitie supraordonata

·        Intre prefect si serviciile publice deconcentrate, pe de o parte, si autoritatile administratiei publice locale, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare.

            Continutul raporturilor de autoritate ierarhica - coordonare/ subordonare - nu este definit in legislatia romana in vigoare; ar fi utila cuprinderea acestora in viitorul Codul administrativ.

·       continutul concret al raportului de coordonare/ subordonare trebuie examinat separat, pentru fiecare caz in parte, potrivit actului normativ de organizare si functionare al fiecarei institutii sau autoritati a administratiei publice.

1.5. SISTEMUL ORGANELOR ADMINISTRATIEI PUBLICE SUB REGIMUL CONSTITUTIEI REVIZUITE IN ANUL 2003

Noi principii constitutionale ale administratiei publice locale

v    Rolul prefectului

v    Reforma   altor   institutii   publice   prevazute   de   Constitutia revizuita

·        Avocatul Poporului

Constitutia revizuita

Prin Legea nr.429/2003

Republicata in Monitorul Oficial nr.767 din 31.10.2003

Constitutia

Publicata in Monitorul Oficial nr.233 din 21.11.1991

Observatii

CAP.V

Administratia publica

Sectiunea a 2-a

Administratia publica locala

CAP.V

Administratia publica

Sectiunea a 2-a

Administratia publica locala



Art.119 – Principii de baza

(1)Administratia publica din unitatile administrativ-teritoriale se intemeiaza pe principiile descentralizarii, autonomiei locale si deconcentrarii serviciilor publice

(2)In unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o pondere semnificativa se asigura folosirea limbii minoritatii nationale respective in scris si oral in relatiile cu autoritatile administratiei publice locale si cu serviciile publice deconcentrate, in conditiile prevazute de legea organica

Art.119 – Principii de baza

Administratia publica din unitatile administrativ-teritoriale se intemeiaza pe principiul autonomiei locale si pe cel al descentralizarii serviciilor publice

Se contureaza mai clar doua din principiile administratiei publice locale – descentralizarea administrativa si deconcentrarea serviciilor publice – pe langa cel al autonomiei locale

Principiul subsidiaritatii nu beneficiaza de consacrare constitutionala

Art.122 – Prefectul

(1)Guvernul numeste un prefect in fiecare judet si in municipiul Bucuresti

(2)Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale

(3)Atributiile prefectului se stabilesc prin lege organica

(3.1) Intre prefecti, pe de o parte, consiliile locale si primari, precum si consiliile judetene si presedintii acestora, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare

(4) Prefectul poate ataca, in fata instantei de contencios administrativ, un act al consiliului judetean, al celui local sau al primarului, in cazul in care considera actul ilegal . Actul este suspendat de drept.

Art.122 – Prefectul

(1)Guvernul numeste cate un prefect in fiecare judet si in municipiul Bucuresti

(2)Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale din unitatile administrativ-teritoriale

(3)Atributiile prefectului se stabilesc potrivit legii

 (4) Prefectul poate ataca, in fata instantei de contencios administrativ, un act al consiliului judetean, al celui local sau al primarului, in cazul in care considera actul ilegal . Actul este suspendat de drept.

(2)Se rectifica expresia servicii publice descentralizate referitor la relatia dintre ministere,prefect si structurile subordonate ministerelor

(3)Se creaza temeiul constitutional pentru reorganizarea acestei institutii administrative

(3.1)Se precizeaza la rang de principiu constitutional reglementarea prevazuta deja de Legea administratiei publice locale

1.6. PROCESELE DESCENTRALIZARII SI DECONCENTRARII IN CADRUL REFORMEI ADMINISTRATIEI PUBLICE DIN ROMANIA

            Problema transferului de atributii de la nivel central catre autoritatile locale, la un nivel cat mai apropiat de locul in care se aplica decizia, respectiv de cetateanul contribuabil, a fost si va ramane o problema deosebit de importanta pentru administratia locala din Romania.

Aceasta, in conditiile in care in intreaga Europa procesul descentralizarii si al deconcetrarii a patruns extrem de adanc in constiinta colectivitatilor, dornice din ce in ce mai mult sa-si asume responsabilitati sporite in gestiunea propriilor probleme.

Existenta la Strasbourg a ”Congresului Puterilor Locale si Regionale” iar la Bruxelles a ”Comitetului Regiunilor', existenta ”Adunarii Regiunilor din Europa', o multitudine de alte formule de intalnire si asociere, releva dimensiunea acestui proces la nivel european.

Convinsi ca ”ati lua soarta in propriile maini” este poate cea mai buna solutie in atingerea intereselor si obiectivelor comunitatilor, ca cele mai multe probleme se cunosc mult mai bine la nivel local decat la nivel central, tendinta descentralizarii este din ce in ce mai evidenta la toti actorii locali.

Din aceasta perspectiva, statul, sesizand pe de o parte dorinta comunitatilor de a se autoguverna iar pe de alta parte dornic la randul sau sa “    scape” de anumite griji ale guvernarii care are o diversitate si o specificitate locala deosebita, a introdus incet, incet o serie intreaga de masuri ce au conturat si in Romania procesul descentralizarii si al deconcentrarii in ansamblul sau.

            Astfel, in Constitutia Romaniei la sectiunea 2 “Administratia publica locala” in cadrul principiilor de baza articolul 120 prevede:

'Administratia publica din unitatile administrativ-teritoriale se intemeiaza pe principiile descentralizarii, autonomiei locale si deconcentrarii serviciilor publice

iar Legea 215/2001 a administratiei publice locale prevede la art.2:

'Administratia publica din unitatile administrativ-teritoriala se organizeaza si functioneaza in temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizarii serviciilor publice, eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale, legalitatii si al consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes deosebit',

definind si autonomia locala, la art.3, ca fiind:

'dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administrative publice locale de a solutiona si de a gestiona in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, treburile publice in conditiile legii'

si subliniind faptul ca:

'Autonomia locala este numai administrativa si financiara. Autonomia locala priveste organizarea, functionarea, competentele si atributiile, precum si gestionarea resurselor care, potrivit legii, apartin comunei, orasului sau judetului, dupa caz” (art.4).

            Constitutia si apoi Legea 215/2001 numesc autoritatile administratiei locale, carora li se transmit diferite atributii, ca fiind consiliile locale si consiliile judetene ca autoritati deliberative, primarii si presedintii consiliilor judetene ca autoritati executive la nivelul comunitatilor respective.

            De asemenea, cele doua acte normative precizeaza rolul prefectului in teritoriu ca ”reprezentant al Guvernului pe plan local ce conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale” (art.123 alin.2 din Constitutie).

            Existenta, prin Legea 215/2001, a Comisiei Consultative Judetene la care participa atat reprezentantii administratiei locale (primari, presedintele Consiliului Judetean) cat si conducatorii institutiile deconcentrate din teritoriu reprezinta un forum de coordonare la nivelul judetului a activitatilor ce se desfasoara in toate domeniile.

            Programul de guvernare 2005-2008 prevede ”consolidarea procesului de descentralizare administrativa si financiara” precum si ”intarirea capacitatii institutionale ale structurilor din administratia publica centrala si locala'. De asemenea, programul prevede ”continuarea procesului de descentralizare a serviciilor publice de baza: educatie, sanatate, asistenta sociala si ordine publica” si ”realizarea unor departajari administrativa si financiare intre serviciile publice aflate in managementul primariilor si cele aflate la consiliile judetene'.

            In acest context, procesul de descentralizare va avea in vedere limitarea sferei de interventie a guvernului la nivel local numai pentru cazurile in care anumite servicii publice, programe sau proiecte nu pot fi realizate cu resurse locale si de catre autoritatile locale, in conformitate cu principiile Cartei Europene a autoguvernarii locale.

            Astfel, procesul de descentralizare este prevazut a se desfasura dupa principiul eficacitatii, eficientei si economicitatii, cuantificarea rezultatelor facandu-se pe trei directii:

-        intarirea autonomiei locale;

-        descentralizarea administrativa;

-        descentralizarea fiscala.

Intregul proces se va derula pe baza unui plan de actiune aplicat in mai multe

etape pentru a permite evaluarea eficientei masurilor de descentralizare astfel introduse.

            De remarcat, de asemenea, ca autoritatile locale au reusit, dupa lungi dezbateri, sa introduca in cadrul Legii 215/2001 un articol care recunoaste administratia locala ca partener de dialog in elaborarea unor acte normative:

'autoritatile administratiei publice centrale  vor consulta inainte de adoptarea oricarei decizii structurile asociative ale autoritatilor administratiei publice locale, in toate problemele care ii privesc in mod direct, potrivit legii'.

            In aceste conditii si, sub presiunea indeplinirii unor criterii ale  integrarii in UE, indeosebi cel legat de administratia publica si capitolul privind dezvoltarea regionala (unul din principiile care stau la baza elaborarii si aplicarii politicilor de dezvoltare regionala este ”descentralizarea procesului de luare a deciziilor de la nivelul central/guvernamental spre cel al comunitatilor regionale” prin HGR 1623/2003 a fost adoptata strategia de descentralizare iar in iulie 2004 a fost adoptata Legea 339, 'Legea cadru privind descentralizarea'.

Aceasta defineste la art.2 descentralizarea ca fiind ”procesul transferului de autoritate si responsabilitate administrativa si financiara de la nivel central la nivel local'.

Programul de guvernare pentru perioada 2005-2008 prevede reanalizarea legii cadru privind descentralizarea pentru a se realiza corelatiile necesare cu legile in vigoare, armonizarea legii administratiei publice locale cu legea finantelor publice privind mecanismele decizionale care implica suport financiar. De asemenea, sunt o serie de prevederi ”revolutionare” cum sunt cele privitoare la delimitarea functiilor decizionale politice (presedinte si vicepresedinte consiliul judetean, primar, viceprimar) de cele de decizie tehnic executiva prin introducerea functiei de manager al judetului, respectiv a localitatii sau cea privitoare la clarificarea statutului juridic al primariei ca persoana juridica de drept politic, precum si a patrimoniului acesteia, reglementarea statutului juridic al Municipiului Bucuresti printr-o lege distincta etc.

De remarcat ca, in domeniul descentralizarii fiscale, programul de guvernare are prevederi privind virarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale direct catre localitati prin eliminarea consiliilor judetene ca verigi intermediare, recunoasterea prin lege a dreptului autoritatilor administratiei publice locale de a-si fixa nivelul de impunere in sistemul impozitelor si taxelor locale intr-o limita de +50% pornind de la baza de impunere reglementata legal, obligativitatea publicarii executiei bugetelor locale cel putin o data la 6 luni etc.

Programul prevede, in mod expres, necesitatea evaluarii costurilor transferurilor unor noi responsabilitati catre administratia publica locala astfel incat sa se poata identifica cu precizie sursele de finantare a acestora.

Apreciem, demn de semnalat, faptul ca si in cazul deconcentrarii avem un transfer de responsabilitate de la nivel central catre nivelul local. Numai ca, in cazul deconcentrarii, institutia careia i se transmite respectiva autoritate este subordonata unei institutii centrale pe cand in cazul descentralizarii, intreaga autoritate si responsabilitate ramane la nivel local.

De exemplu:

  • Pana in anul scolar 2001-2002, plata salariilor personalului didactic si nedidactic din scoli a fost in sarcina Ministerului Educatiei (sub diversele sale denumiri). Sumele erau transferate de la nivelul central catre inspectoratele scolare judetene, de la acestea catre centrele bugetare din scoli care faceau platile.   Descentralizarea activitatii a insemnat transferul de autoritate si responsabilitate la nivel local, primarii fiind ordonatorii principali de credite si asigurand sumele necesare platii salariilor. Chiar daca nivelul salariilor ramane o decizie de nivel national iar sumele au, cel putin pentru inca o perioada de timp, forma unor sume speciale, este clar ca autoritatea publica locala poarta toata raspunderea pentru plata salariilor cadrelor didactice si a personalului auxiliar.
  • Realizarea diferitelor forme de examen national in cadrul unitatilor scolare reprezinta un moment de varf si de mare raspundere in viata scolii in general si a elevilor in special. Rezultatele obtinute definesc elevii si profesorii, munca desfasurata de acestia pe durata a unuia sau mai multi ani si se reflecta pentru o perioada importanta de timp in modul de apreciere a scolii respective.

In aceste conditii, la nivel central se stabilesc elementele definitorii ale procesului (datele de desfasurare, obiectele de examen, conditii obligatorii etc.)

Inspectoratul Scolar Judetean, ca institutie deconcentrata in teritoriu, are autoritatea si responsabilitatea de a organiza, in conditiile impuse de minister, desfasurarea in bune conditii a examenului national in fiecare judet (stabilirea scolilor ce vor gazdui examenul, asigurarea conditiilor tehnice necesare –copiator, televizor, hartie de scris, cadrele didactice necesare pentru supraveghere si pentru corectare etc).

Pentru toate acestea, Inspectoratul Scolar Judetean raspunde in fata ministerului, ca institutie careia i se subordoneaza si de la care a primit anumite atributii.

           

Analiza prevederilor Legii 339/2004 ne arata ca prin acest act normativ s-au legiferat principiile fundamentale, regulile generale si cadrul institutional de desfasurare a procesului de descentralizare administrativa si financiara in Romania formulandu-se:

1.     Principiile procesului de descentralizare in Romania:

a.     principiul subsidiaritatii;

b.     egalitatea cetatenilor in fata autoritatilor publice locale;

c.      garantarea calitatii serviciilor publice oferite cetatenilor de catre autoritatile administratiei publice, independent de locul de rezidenta al acestora;

d.     stimularea competentei ca mijloc de crestere a eficientei serviciilor publice;

e.     exercitarea competentelor de catre autoritatile administratiei publice locale situate pe nivelul administrativ cel mai apropiat de cetatean;

f.       asigurarea unui echilibru intre descentralizarea administrativa si descentralizarea financiara la nivelul fiecarei unitati administrativ teritoriale;

g.     transparenta actului decizional bazat pe accesul cetatenilor la informatia publica si participarea acestora la luarea deciziei;

h.     asigurarea descentralizarii financiare bazate pe reguli, transparenta cu privire la calculul resurselor financiare alocate unitatilor administrativ-teritoriale.

2.     Reguli generale impuse in derularea procesului descentralizarii administrative si financiare:

a.     administrarea unitatilor administrativ teritoriale se efectueaza in mod autonom de catre consiliile locale, consiliile judetene sau Consiliul General al Municipiului Bucuresti, care dispun de autoritate deliberativa si de catre presedintii consiliilor judetene si primari, care dispun de autoritate executiva pentru exercitarea competentelor lor;

b.     autoritatile administratiei publice locale beneficiaza de dreptul la experiment (centre pilot pentru implementarea deciziilor cu privire la descentralizarea anumitor competente de la nivel central la nivel local;

c.      nu exista relatii de subordonare intre autoritatile administratiei publice centrale si locale;

d.     cetatenii cu drept de vot, locuitori ai unei unitati administrativ-teritoriale, pot solicita inscrierea unei probleme ce intra in competenta de aprobare a consiliilor locale, consiliilor judetene sau a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, pe ordinea de zi a sedintelor acestora;

e.     locuitorii unei comunitati pot fi consultati, prin referendum local, pentru probleme de interes deosebit pentru unitatea administrativ-teritoriala.

3.     Competentele unitatilor administrativ-teritoriale in procesul descentralizarii:

Comune si orase

a.     consiliul local are initiative si hotaraste, conform legii, in problemele de interes local;

b.     primarul este seful administratiei publice locale

§       indeplineste functia de autoritate publica;

§       reprezinta comuna sau orasul in relatiile cu alte autoritati   publice, cu persoane fizice si juridice romane sau straine precum si in justitie;

§       asigura respectarea actelor normative la nivel local;

§       aplica hotararile consiliului local si indeplineste atributiile ce ii revin potrivit legii;

§       asigura ordinea publica si siguranta locuitorilor, prin intermediul politiei,  jandarmeriei, pompierilor si unitatilor de protectie civila, care au obligatia sa raspunda solicitarilor sale;

Judete

a.      consiliul judetean are initiativa si hotaraste, in conditiile legii, in probleme de interes judetean;



b.     presedintele consiliului judetean asigura ducerea la indeplinire a hotararilor consiliului judetean si indeplineste atributiile stabilite prin lege.

Municipiul Bucuresti

a.      Consiliul General al Municipiului Bucuresti si consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti au initiativa si hotarasc, in conditiile legii, in problemele de interes pentru municipiul Bucuresti, respectiv pentru sectoarele acestuia;

b.     primarul general asigura ducerea la indeplinire a hotararilor Consiliului General al Municipiului Bucuresti;

c.      primarii sectoarelor municipiului Bucuresti asigura ducerea la indeplinire a hotararilor consiliilor locale de sector.

4.     Cadrul legal general al cooperarii intre unitati administrativ-teritoriale:

a.     pot decide in mod liber, constituirea unor organisme de cooperare intre unitatile administrativ-teritoriale si sa le incredinteze o parte din competentele lor;

b.     comunele, orasele si judetele pot angaja actiuni de cooperare descentralizata in cadrul relatiilor lor internationale.

5.     Reguli privind desfasurarea procesului de descentralizare:

a.     etapizarea descentralizarii competentelor de la nivel central la nivel local;

b.     crearea unor structuri tehnice specifice pentru realizarea si monitorizarea fiecarei etape a descentralizarii;

c.      stabilirea masurilor fiecarei etape a procesului descentralizarii, dupa analiza rezultatelor etapei anterioare;

d.     organizarea unor faze pilot pentru implementarea deciziilor cu privire la descentralizarea anumitor competente de la nivel central la nivel local;

e.     monitorizarea rezultatelor fiecarei masuri luate in procesul descentralizarii, pe baza unor indicatori de performanta.

In conformitate cu prevederile Legii 339/2004 privind descentralizarea, Guvernul Romaniei a elaborat HGR 2201/2004 privind functionarea si atributiile Comitetului tehnic interministerial si a grupurilor de lucru organizate potrivit cerintelor legii.

            Dintre atributiile Comitetului tehnic interministerial, stabilite in aceasta hotarare de guvern amintim:

  • coordoneaza activitatea grupurilor de lucru in descentralizarea sectoriala;
  • asigura un forum de dezvoltare si consultare asupra solutiilor de descentralizare prezentate in Cartea verde (documentul, supus dezbaterii publice, prin care se formuleaza o serie de solutii cu privire la procesul descentralizarii);
  • informeaza trimestrial Consiliul Superior pentru Reforma Administratiei Publice, Coordonarea Politicilor Publice si Ajustare Structurala, asupra progresului implementarii strategiei de descentralizare in conformitate cu prevederile HGR 1623/2003;
  • elaboreaza Raportul anual pe care Guvernul il prezinta in fata Parlamentului privind stadiul descentralizarii;
  • asista Ministerul Administratiei si Internelor in organizarea forumului anual pe tema descentralizarii.

Activitatea Comitetului tehnic interministerial este sprijinita de grupurile de lucru care au, in principiu, urmatoarele atributii:

  • efectueaza analiza de impact si formuleaza propuneri cu privire la descentralizarea anumitor competente, cu sprijinul comitetelor tehnice judetene;
  • elaboreaza sistemul de monitorizare a implementarii strategiilor sectoriale cu privire la descentralizare;
  • formuleaza propuneri de acte normative si coordoneaza procesul de actualizare a legislatiei pe care o inainteaza Comitetului tehnic interministerial;
  • identifica surse de finantare externe sau interne pentru studiile necesare in procesul de descentralizare si intreprinde demersurile necesare pentru atragerea acestor fonduri;
  • elaboreaza rapoarte periodice referitoare la stadiul descentralizarii si la activitatea proprie pe care le inainteaza Unitatii Centrale pentru Reforma Administratiei Publice.

Comitetul tehnic interministerial este compus din:

  • Ministrul Administratiei si Internelor in calitate de presedinte;
  • Seful cancelariei primului ministru in calitate de vicepresedinte;
  • Cate un secretar de stat din partea MAI, MFP si a celorlalte ministere implicate in procesul descentralizarii;
  • Conducatorii ministerelor care gestioneaza domenii supuse procesului descentralizarii, la nivelul carora s-au constituit grupuri de lucru;
  • Presedintele Federatiei Autoritatilor Locale din Romania;
  • Presedintele Uniunii Nationale a Consiliilor Judetene din Romania;
  • Conducatorul Unitatii Centrale pentru reforma Administratiei Publice;
  • Conducatorul Unitatii pentru Politici Publice din cadrul Secretariatului General al Guvernului.

 

De remarcat faptul ca, prezenta reprezentantilor autoritatilor locale in cadrul Comitetului tehnic interministerial, reflecta, pe de o parte, respectarea prevederilor art.8 din Legea 215/2001 privind consultarea autoritatilor locale dar si intelegerea de facto a rolului si locului pe care il vor avea autoritatile locale in procesul descentralizarii, a raspunderii ce le revin odata cu transferul unor activitati si responsabilitati la nivel local.

            Trebuie semnalat faptul ca, de la nivel central s-a sesizat deosebita importanta a suportului financiar ce trebuie acordat autoritatilor locale in procesul descentralizarii cu toata complexitatea si specificitatea lui. Astfel incat, HGR 2201/2004 are o prevedere expresa privind grupul de lucru care isi desfasoara activitatea la nivelul Ministerului Finantelor Publice si care lucreaza in domeniul descentralizarii financiare, avand urmatoarele atributii:

  • exercita un rol intersectorial si asista grupurile de lucru in ceea ce priveste fundamentarea solutiilor de descentralizare din punct de vedere financiar;
  • elaboreaza analize si optiuni de politici publice privind aspecte ale descentralizarii financiare si fiscale;
  • avizeaza, din punct de vedere financiar, propunerile prevazute in Cartea verde elaborate de grupurile de lucru, inaintate, ca acestea sa fie transmise Comitetului tehnic interministerial;
  • propune modificari legislative in domeniul financiar care sa sprijine procesul de descentralizare.

Grupul de lucru are in componenta cate trei reprezentanti ai MAI, MFP, cate un reprezentant al Federatiei Autoritatilor Locale din Romania, al Uniunii Nationale a Consiliilor Judetene din Romania si al Asociatiei Directorilor Economici.

Se observa si aici prezenta reprezentantilor autoritatilor locale si, mai mult, a asociatiei profesionale a directorilor economici de la nivelul autoritatilor locale ca semnal deosebit de important pentru dimensiunea si rolul fundamental al schimbarilor.

Asa cum se observa, procesul va fi unul anevoios si de durata. Este insa deosebit de important ca el sa se realizeze cat mai bine cu putinta, inca de la inceput, pentru ca astfel se va da incredere autoritatilor locale, ca exista intradevar dorinta de a se face descentralizare si comunitatilor locale ca exista incredere in propria lor capacitate de a-si solutiona problemele.    

SPRIJIN INTERNATIONAL PENTRU DESCENTRALIZAREA FINANCIARA IN ROMANIA

In cadrul activitatilor de pre-aderare la Uniunea Europeana in 2007 Romania beneficiaza de o sustinere importanta in materie de twinning-uri din fonduri PHARE.

Pentru exemplificare o scurta prezentare  a  Twinning-ului  PHARE RO02/IB/OT-01-Intarirea capacitatii institutionale a administratiei publice locale romanesti in vederea realizarii descentralizarii financiare

Intre Ministerul Administratiei si Internelor  si Ministerul Finantelor Publice din Romania si Ministerul Internelor, Securitatii Interne  si Libertatilor Locale si Ministerul Economiei,Finantelor si Industriei din Franta.

In acest proiect se beneficiaza si de experienta germana asigurata de Academia Federala de Administratie Publica a Ministerului Internelor din Germania .

Rezultatele preconizate ale  proiectului  au fost grupate in cinci capitole:

­      Un cadru institutional eficace pentru conducerea procesului de descentralizare fiscala;

­      Elemente de decizie privind optiunile politice in materie de finante publice locale;

­      Intarirea  capacitatii bugetare si financiare a autoritatilor administratiei publice locale(alesi si functionari);

­      Cadrul legal cu imbunatatirea noii legi privind finantele publice locale si redactarea normelor metodologice de aplicare;

­      Decidentii de la nivel local  mai bine formati in domeniul analizei de impact economic si social al cheltuielilor publice;

Pentru obtinerea rezultatelor preconizate,proiectul isi desfasoara activitatile grupate in 6 componente:

        1.        Elemente de alegere decizionala si cadrul institutional pentru conducerea procesului de descentralizare fiscala;

        2.        Elaborarea de recomandari pentru imbunatatirea colectarii resurselor financiare ale colectivitatilor locale.Realizarea  unui proiect pilot la nivelul unui judet.

        3.        Sprijin pentru redactarea normelor de aplicare a noii legi privind finantele locale si a textelor ce decurg din propuneri .

        4.        Sprijin pentru introducerea unor noi documente bugetare si contabile ale autoritatilor administratiei publice locale,in vederea asigurarii transparentei si eficacitatii cheltuielilor locale.

        5.        Formarea autoritatilor locale(alesi si functionari)pentru luarea deciziilor in materie de alegeri bugetare,pentru pregatirea si executia bugetelor locale,precum si pentru gasirea de noi resurse locale.

        6.        Analiza impactului cheltuielilor publice locale  asupra dezvoltarii economice si sociale,inclusiv a impactului investitiilor publice cofinantate datorita fondurilor de pre-aderare sau sprijinite prin Fondul de Modernizare  Administratiei Publice Locale. 

CONSIDERATII GENERALE DESPRE DESCENTRALIZAREA RESPONSABILITATILOR SOCIALE

Analizand dinamica in perioada 1990-2004 a cheltuielilor privind asistenta sociala in totalul cheltuielilor din bugetele locale  se constata o crestere a acestora de la 0,96% in anul 1990 la 14,3% in anul 2004.

In anii 1997,1999 si 2001 s-a inregistrat o usoara descrestere fata de anii precedenti, deoarece prin legile bugetare anuale nu au fost asigurate sumele necesare, iar consiliile locale nu au avut forta financiara de a acoperi integral nevoia.

Din anul 2002,in baza Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat s-au alocat din bugetul de stat,prin legile bugetare anuale,fonduri cu destinatie speciala pentru acesta actiune, cu optiunea consiliilor locale de a completa prevederile bugetare din venituri proprii.

Evidentierea unor masuri pe care autoritatile locale le pot lua pentru diminuarea efortului financiar cu destinatie sociala(crearea de locuri de munca,constructii de locuinte sociale etc.)

Care sunt avantajele descentralizarii acestei activitati?

­      identificarea si solutionarea operativa a nevoilor sociale din comunitate;

­      identificarea unor solutii alternative de rezolvare a problemelor sociale;

­      asigurarea transparentei in rezolvarea cazurilor sociale, prin posibilitatea implicarii societatii civile in stabilirea cazurilor sociale;

­      asigurarea protectiei sociale de catre nivelul administrativ cel mai apropiat beneficiarului, cu posibilitatea implicarii financiare a societatii civile (fundatii umanitare, biserici, agenti economici, cetateni);

Care sunt dezavantajele descentralizarii acestei activitati?

­      cresterea necesarului de mijloace financiare si logistice pentru  finantarea asistentei sociale;

­      aparitia unor stari conflictuale intre autoritatile locale si beneficiarii serviciilor de asistenta sociala, datorate multiplelor institutii publice implicate in implementarea acestor activitati;

In cadrul reformei administratiei publice, o mare parte din serviciile de asistenta sociala au fost descentralizate,dupa cum urmeaza:

Sistemul de protectei al copilului aflat in dificultate;

In ultimii ani au fost adoptate o serie de acte normative in vederea imbunatatirii acestei activitati:

­      Ordin al secretarului de stat al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptiei nr 89/2004 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind centrul de primire in regim de urgenta pentru copilul abuzat,neglijat si exploatat;

­      Ordin al secretarului de stat al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptiei nr 87/2004 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii pentru centru maternal;

­      Ordin al secretarului de stat al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptiei nr 88/2004 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind centrul de consiliere si sprijin pentru parinti si copii;

­      Ordin al secretarului de stat al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptiei nr 64/2004 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind centrul de pregatire si sprijinire a reintegrarii sau integrarii copilului in familie;

­      Ordin al secretarului de stat al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptiei nr 69/2004 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind managementul de caz in domeniul protectiei copilului;

­      Ordin al secretarului de stat al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptiei nr 48/2004 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta;

­      Ordin al secretarului de stat al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptiei nr 48/2004 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind procedura adoptiei interne;

­      Ordin al secretarului de stat al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptiei nr 25/2004 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind centrele de zi pentru copii cu dizabilitati;



­      Ordin al secretarului de stat al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptiei nr 24/2004 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind centrele de zi;

­      surselor de finantare.

Toate aceste standarde obligatorii sunt impuse a fi  aplicate de institutiile specializate incepand cu anul financiar 2005,iar responsabilitatile de finantare apartin consiliilor judetene .

Efortul financiar al implementarii acestei legislatii nu a fost cuantificat pentru respectarea celei mai importante dintre conditiile descentralizarii,respectiv asigurarea surselor de finantare.

Sistemul de protectie al persoanelor cu handicap

­      institutionalizarea in unitatile de asistenta sociala a persoanelor cu handicap pentru care se asigura gazduire,ingrijire,tratament,activitati de recuperare si reintegrare

­      salarizarea asistentilor personali pentru persoanele cu handicap

­      plata ajutoarelor speciale

­      plata alocatiilor de stat pentru copii cu handicap

­      plata altor drepturi si facilitate(transport,telefon,taxe postale)

Cadrul legislativ

­      OUG nr.102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap,aprobata prin Legea nr.519/2002;

­      OUG nr.14/2003 privind organizarea Autoritatii Nationale pentru Protectia Persoanelor cu Handicap;

Sistemul de protectie al persoanelor defavorizate social

­      acordarea ajutoarelor socialein completarea veniturilor nete lunare pentru asigurarea venitului minim garantat lunar

­      acordarea ajutoarelor de urgenta

­      acordarea ajutoarelor pentru incalzirea locuintei

­      asistenta sociala a persoanelor varstnice

­      cantine de ajutor  social

Cadrul legislativ

­      Legea nr.208/1997 privind cantinele de ajutor social;

­      Legea nr.17/2000 privind asistenta sociala a persoanelor varstnice;

­      Legea 416/2001 privind venitul minim garantat;

­      HG nr.1099/2001 pentru aprobarea Normelor metodologoce de aplicare a prevederilor Legii 416/2001 privind plata ajutoarelor sociale, ajutoarelor de urgenta,ajutoarelor pentru incalzirea locuintei;

­      OUG 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru incalzirea locuintei, precum si unele facilitati acordate populatiei pentru plata energiei  termice;

­      OUG nr.81/2003 pentru modificarea unor reglementari privind acordarea de ajutoare pentru incalzirea locuintei;

           

DESCENTRALIZAREA PARTIALA A UNITATILOR DE SANATATE PUBLICA SI A UNITATILOR MEDICO-SOCIALE

In perioada 1993-1997 o parte din cheltuielile privind intretinerea dispensarelor medicale si a spitalelor de interes local  au fost finantate din bugetele locale.

Incepand cu anul financiar 1998 finantarea cheltuielilor privind sanatatea publica a devenit o responsabilitate exclusiva a bugetului de stat prin Ministerul Sanatatii si Familiei.

Necesitatea descentralizarii administrative si financiare si in acest domeniu a devenit o prioritate,prin urmare, se creaza cadrul legal adecvat inceperii acestui proces prin OG70/2002 privind administrarea unitatilor sanitare publice de interes judetean si local.

Acest act normativ a legiferat urmatoarele:

-        terenurile si cladirile, in care isi desfasoara activitatea unitatile sanitare publice de interes judetean sau local,parte integranta a domeniului public judetelor,comunelor,oraselor si municipiilor, se afla in administrarea consiliilor judetene sau consiliilor locale ale comunelor,oraselor,municipiilor si sectoarelor municipiului Bucuresti;

-        indrumarea,coordonarea si monitorizarea activitatii desfasurate in unitatile sanitare publice se exercita de Ministerul Sanatatii si Familiei ca autoritate centrala in domeniul asistentei de sanatate publica si de directiile de sanatate publica teritoriale;

-        consiliile judetene si consiliile locale pot infiinta, cu avizul Ministerului Sanatatii si Familiei si al Ministerului Administratiei Publice, unitati de asistenta medico-sociale,prin reorganizarea unor unitati sanitare publice, a caror finantare se asigura din bugetul fondului de asigurari sociale de sanatate pentru pachetul de servicii medicale de baza si din bugetele locale pentru cheltuieli de intretinere si gospodarire,reparatii,consolidari,dotari independente;

Politicile publice in domeniul descentralizarii sanatatii in Romania au fost continuate prin acte normative(Legea 99/2004 pentru aprobarea OG 70/2002 privind administrarea unitatilor sanitare publice de interes judetean si local), care au detaliat procedurile de implementare a acestui proces.

O serie de unitati administrativ teritoriale au procedat la infiintarea unor unitati medico-sociale,prin reorganizarea unor unitati de sanatate publica.

DESCENTRALIZAREA INVATAMANTULUI PREUNIVERSITAR DE STAT

Finantarea invatamantului preuniversitar de stat, in totalitatea lui, s-a constituit in sarcina expresa a bugetului de stat pana in anul 1998,cand prin Legea bugetului de stat nr.109/1998  bugetele locale ale unitatilor administrativ -teritoriale preiau in finantare cheltuielile pentru intretinere si gospodarire,reparatii curente si capitale,cheltuieli pe mijloace de transport pentru personalul didactic din mediul rural si unele cheltuieli de investitii pentru racordarea la reteaua de gaze naturale.

Prin OUG 206/2000 pentru modificarea  si completarea Legii invatamantului nr.84/1995,terenurile si cladirile, in care isi  desfasoara activitatea unitatile de invatamant preuniversitar de stat trec in domeniul public al unitatilor administrativ –teritoriale.

Incepand cu anul 2001, urmare HGR 538/2001 privind aprobarea Normelor metodologicepentru finantarea invatamantului preuniversitar de stat,bugetele locale preiau  si finantarea cheltuielilor de personal pentru aceasta activitate.

Descentralizarea responsabilitatii privind plata salariilor cadrelor didactice s-a efectuat fara descentralizarea decizie (politica de personal o asigura Ministerul Educatiei si Cercetarii prin inspectoratele scolare) si cu asigurarea sumelor din bugetul de stat, prin lege bugetara anuala, cu destinatie speciala pentru aceasta activitate.

Obiectivul principal al descentralizarii acestei activitati este acela al asiguraii unui sistem educational cat mai performant de catre fiecare unitate de invatamant preuniversitar de stat cetatenilor de varsta scolara din comunitate.

Pentru indeplinirea acestui obiectiv s-a creat si cadrul legal adecvat.

Prin HG 1942/2004 privind nominalizarea judetelor-pilot care vor aplica noul sistem de finantare si administrare a unitatilor de invatamant preuniversitar de stat un numar de opt judete:Braila,Cluj, Dolj, Harghita, Iasi, Neamt,Satu Mare, si Sibiu vor implementa experimental, incepand cu 01.01.2005 noile Norme metodologice pentru finantarea si administrarea unitatilor de invatamant preuniversitar de stat.

In conformitate cu aceste norme in aceste judete trebuie sa fie luate urmatoarele masuri:

  *fiecare unitate de invatamant preuniversitar de stat este organizata ca persoana juridica,daca  intr-un an de invatamant au inscrisi:

            -un numar minim de 200 de elevi din invatamantul obligatoriu sau minim 100 de prescolari;

            -in mod exceptional,acestea vor functiona si in comunele si orasele in care numarul de elevi/prescolari scolarizati este mai mic de 200.

  *unitatea de invatamant este condusa de consiliul de administratie, iar directorul este presedintele consiliului de administratie .

  *activitatea manageriala curenta este asigurata de un cadru didactic coordonator desemnat de directorul unitatii de invatamant.

Pentru desfasurarea acestor actiuni s-a emis OMEC Nr.5271/11.11.2004 privind aprobarea Regulamentului de organizare  si functionare a consiliului de administrare al unitatii de invatamant din judetele –pilot nominalizate prin HG nr.1942/2004.

  *unitatile de invatamant au conturi deschise in trezoreria statului si propria activitate financiar-contabila.

  *directorul are calitatea de ordonator tertiar de credite si are urmatoarele atributii:

­      prezideaza sedintele consiliului de administratie;

­      reprezinta unitatea de invatamant in relatiile cu terte persoane fizice si juridice;

­      asigura conditiile de protejare si gestionare corecta a patrimoniului unitatii de invatamant;

­      elaboreaza proiectul programului de dezvoltare a unitatii de invatamant pe o perioada de 4-6 ani;

­      elaboreaza proiectele de plan anual de scolarizare si proiectul de buget ale unitatii de invatamant;

­      elaboreaza statele de functii pentru personalul nedidactic si didactic auxiliar al unitatii;

­      propune consiliului de administratie corectiile bugetare, care se impun in timpul anului,ca urmare a cresterii sau diminuarii veniturilor si/sau cheltuielilor aferente finantarii proportionale globale si finantarii complementare;

­      face parte din comisia de selectie si promovare a personalului necesar unitatii de invatamant;

­      stabileste atributiile personalului din subordine;

­      negociaza si semneaza contractele individuale  de munca si fisele individuale ale posturilor pentru personalul din unitate;

­      propune nivelul indemnizatiei de conducere a directorului adjunct;

­      atribuie orele ramase neocupate dupa derularea etapelor miscarii personalului didactic;

­      asigura realizarea evaluarii personalului  incadrat si propune consiliului de administratie calificativele anuale rezultate in urma evaluarii;

­      raspunde in fata ordonatorului principal de credite in ce priveste managementul financiar;

­      raspunde in fata consiliului de administratie pentru problemele de natura administrativa;

  *statul de functii pentru personalul didactic si didactic auxiliar din unitatile de invatamant se intocmeste de catre directorul adjunct,este insusit de directorul unitatii de invatamant, este avizat de consiliul de administratie si de ordonatorul principal de credite si este aprobat de inspectorul scolar general al inspectoratului scolar judetean,respectiv al Municipiului Bucuresti.

  *finantarea unitatilor de invatamant preuniversitar de stat se asigura din bugetele locale,bugetul de stat si alte surse,potrivit legii;

  *consiliile judetene finanteaza cheltuielile curente si de capital ale unitatilor de invatamant special si asigura fonduri pentru organizarea si desfasurarea olimpiadelor scolare/judetene /ale Municipiului Bucuresti.

  *consiliile judetene aloca,prin hotarari proprii,sume din cotele defalcate din impozitul pe venit la dispozitia acestora pe baza urmatorilor indicatori:

­      pentru invatamantul liceal-costul standard pe elev si numarul de elevi din alte localitati scolarizati de unitatile liceale finantate de respectivul consiliu local;

­      pentru localitatile defavorizate social si economic –cuantumul de venit al bugetului local pe elev scolarizat si costul standard pe elev stabilit  de Consiliul National de Finantare a Invatamantului Preuniversitar pe trepte de invatamant si medii-rural si urban.

  *alocarea fondurilor unitatilor de invatamant preuniversitar se efectueaza pe urmatoarele destinatii:

       -finantarea de baza, proportionala cu numarul de prescolari/elevi pentru urmatoarele categorii de cheltuieli:

­      cheltuieli de personal

­      cheltuieli materiale si servicii

­      cheltuieli cu perfectionare profesionala,cu exceptia celor care se suporta de la bugetul de stat

       -finantarea complementara,aferenta urmatoarelor categorii de cheltuieli:

­      consolidari,investitii si reparatii capitale

­      subventii pentru internatele si cantinele scolare

­      cheltuieli pentru organizarea evaluarilor,simularilor si examenelor nationale ale elevilor,cu  exceptia cheltuielilor care se suporta de la bugetul de stat

­      cheltuieli cu bursele elevilor

­      cheltuieli pentru transportul elevilor

­      cheltuieli pentru naveta,cele sase calatorii cu reducere pe calea ferata prevazute de lege,pentru cadrele didactice si didactice auxiliare

­      cheltuieli pentru efectuarea examinarii medicale obligatorii a salariatilor din invatamantul preuniversitar de stat,cu exceptia celor care potrivit legii se efectueaza gratuit

­      cheltuieli pentru concursuri scolare si activitati educative, cultural artistice,sportive,turistice

  

DESCENTRALIZAREA ACTIVITATII DE EVIDENTA A POPULATIEI

Cadrul  legal in baza caruia se deruleaza acest process este asigurat de urmatoarele acte normative:

­      O.G.84/2001 privind infiintarea, organizarea si functionarea  serviciilor publice comunitare de evidenta a persoanelor,aprobata prin Legea nr.372/2002,cu completarile si modificarile ulterioare;

­      H.G.2104/2004 pentru aprobarea  Metodologiei privind criteriile de dimensionare a numarului de functii  din aparatul serviciilor publice comunitare de evidenta a persoanelor, constituirea patrimoniului si managementul resurselor umane, financiare si materiale .



loading...



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







loading...


Cauta referat