QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate administratie

CERCETAREA CRIMINOLOGICA: Obiectul cercetarii criminologice; Modalitati de cunoastere, procedee, finalitate in cercetarea criminologica; Definirea criminologiei








CERCETAREA CRIMINOLOGICA: Obiectul cercetarii criminologice; Modalitati de cunoastere, procedee, finalitate in cercetarea criminologica; Definirea criminologiei

A) OBIECTUL CERCETARII CRIMINOLOGICE

A1) FENOMENUL CRIMINAL – un prim obiect al cercetarii criminologice

Sensurile expresiei “fenomen criminal” difera in raport de continutul mai restrans sau mai larg ce i se atribuie.



Uneori continutul expresiei este redus la cel al notiunii de infractiune.

Alteori se are in vedere doar aspectul macro-criminologic, prin utilizarea expresiei fenomen criminal intelegandu-se ansamblul infractiunilor.

Unii criminologi dau un sens foarte larg expresiei, considerand ca in continutul acesteia trebuie sa se regaseasca normele penale, violarea acestora precum si reactia sociala represiva.

Pentru a stabili ce intra in continutul fenomenului criminal trebuie sa pornim de la aspectul individual al fenomenului (notiunea de crima), fara a ignora factorul uman (criminalul) si sa avem in vedere si aspectul de masa al fenomenului (criminalitatea).

A1.1) Crima. Intelesurile posibile ale notiunii de crima:

a) sensul comun – in sens comun prin crima se desemneaza , de regula, o infractiune intentionata indreptata impotriva vietii persoanei, fie ca este vorba de omor, de omor calificat, pruncucidere; aceeasi denumire o regasim utilizata in cazul unor infractiuni care au un alt obiect juridic principal, dar care au ca rezultat moartea unei persoane.

TEME :

- Indicati obiectul juridic al infractiunilor de : omor, omor calificat, pruncucidere.

- Dati exemple de infractiuni care au un alt obiect juridic principal dar care au ca rezultat moartea victimei.

b) sensul penal – in sens penal crima desemneaza o infractiune grava, pentru care legiuitorul stabileste pedepse diferite si proceduri speciale, in raport cu celelalte infractiuni;

Acest sens este dat de impartirea tripartita a infractiunii in : crime, delicte si contraventii.

In doctrina penala notiunea de crima a fost si este utilizata si in sensul general de infractiune, de fapta penala.

 

 

TEME :

- Care a fost evolutia impartirii tripartite a infractiunii in legislatia statelor europene si  in special in cea a Romaniei.

- Care este conceptia actualului Cod penal roman cu privire la infractiune.

c) sensul criminologic – in sens criminologic notiunea de crima are o acceptiune larga, referindu-se la infractiune in general. Este insa inexact a pune semnul egalitatii intre infractiune si notiunea de crima utilizata in criminologie. Datorita oscilatiei in timp si spatiu a legii penale, cu putine exceptii, ceea ce ieri era considerat drept crima astazi nu mai este si invers, ceea ce un stat sanctioneaza ca infractiune altul nu o face si invers.

Nu se poate vorbi astazi de o definitie a crimei , completa si unanim acceptata de catre doctrina criminologica. In sens criminologic notiunea de crima trebuie sa porneasca de la conceptul de infractiune din dreptul penal, insa trebuie sa mearga dincolo de acesta.

Conform art. 17 alin. 1 din Codul penal, pentru ca o fapta sa fie considerata infractiune trebuie sa indeplineasca cumulativ trei conditii esentiale:

a)     sa fie prevazuta de legea penala ;

b)     sa prezinte pericol social ;

c)     sa fie comisa cu vinovatie.

 

In sens criminologic notiunea de crima desemneaza fapta penala sau fapta cu justificata aparenta penala . In preocuparile criminologiei intra si studierea comportamentelor deviante.

TEME :

-        Explicati ce intelegeti prin conditia ca o fapta sa fie prevazuta in legea penala pentru a putea fi considerata infractiune ;

-        Ce este vinovatia ? Care sunt formele vinovatiei ;

-        Deosebiti pericolul social abstract de pericolul social concret.

A1.2) Criminalul . Notiune.

In sens general, infractorul sau delincventul este persoana care a comis o infractiune. In sens penal, mai riguros, se adauga si conditia existentei unei hotarari definitive de condamnare.

Intra in categoria criminologica de criminal persoana care comite o “crima” in sensul de fapta penala sau cu justificata aparenta penala.

 

 

TEME :

- Dati exemple de situatii in care , fata de o  persoana  se poate utiliza termenul de   criminal , fara insa  a se putea utiliza termenul de infractor.

A1.3) Criminalitatea.

Notiune – desemneaza la modul general ansamblul faptelor penale comise intr-un spatiu si intr-o perioada de timp determinate.

Clasificarea subiectiva a criminalitatii

- in functie de interesul cercetarii criminologice si, prin urmare, de diferitele elemente de referinta cu care se opereaza putem avea: criminalitate nationala, regionala, zonala sau continentala; criminalitate violenta si criminalitate vicleana ; criminalitate adulta si criminalitate juvenila ; etc.

TEME :

- de ce numim acest tip de clasificare « subiectiva » ?

Clasificarea obiectiva  a criminalitatii:

- se refera la categorii de criminalitate general valabile, independente de orice criteriu de referinta impus arbitrar .

- are drept criteriu existenta obiectiva a unor grade diferite de cunoastere a faptelor penale de catre organele de justitie.

1)     Criminalitatea reala ;

- se refera la ansamblul faptelor penale comise efectiv, indiferent daca ele sunt sau nu sunt cunoscute de catre vreunul din organele justitiei penale.

      - o cunoastere riguros stiintifica a acestei categorii nu este posibila.

2)   Cifra neagra a criminalitatii ;

- reprezinta ansamblul faptelor penale care se comit efectiv dar care nu ajung la cunostinta organelor de justitie penala.

- factorii care genereaza cifra neagra a criminalitatii :

A)   abilitatea infractorilor ;

B)    ineficienta organelor de cercetare penala, care poate decurge din: I) organizarea deficitara a acestora; II) incompetenta profesionala; III) incorectitudinea unor functionari;

C)    pasivitatea victimelor.

      - posibilitatile de evaluare a cifrei negre a criminalitatii:

A) Anchetele de auto-confesiune;

                              B) Anchetele de victimizare.

3)     Criminalitatea aparenta (sau relevata) ;

- reprezinta totalitatea faptelor cu aparenta penala ajunse la cunostinta organelor de justitie.

4)     Criminalitatea legala (sau judecata).

       - cuprinde faptele penale pentru care s-a pronuntat o hotarare judecatoreasca de condamnare definitiva.

TEME :

-        Exprimati cifra neagra a criminalitatii intr-o ecuatie matematica.

-        Ce intelegeti prin abilitatea infractorilor ?

-        Explicati diferenta dintre ipoteza in care abilitatea infractorilor este o cauza care genereaza cifra neagra a criminalitatii si ipoteza in care abilitatea infractorilor determina infractiuni ajunse la cunostinta organelor judiciare dar ramase cu autorul neindentificat .



-        Care pot fi sursele unei organizari deficitare a organelor de cercetare penala ?

-        Ce se intelege prin pasivitatea victimelor, drept cauza care genereaza cifra neagra a criminalitatii ? Exemplificati.

-        Explicati ce reprezinta anchetele de auto-confesiune si anchetele de victimizare.

-        Care sunt modalitatile de sesizare a organelor de urmarire penala despre savarsirea unei infractiuni ?

-        Unde sunt inregistrate , de regula , mai intai, sesizarile privind savarsirea unei fapte penale ?

-        Care sunt cazurile in care punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale este impiedicata ?

INTREBARI / SUBIECTE :

 

-        Care sunt sensurile notiunii de crima ?

 

-        Notiunea de criminalitate-clasificarea obiectiva .

-        Cifra neagra a criminalitatii ; factorii care o genereaza , posibilitati de evaluare .

-        Criminalitatea aparenta .

-        Criminalitatea legala.  

A2) PRACTICA ANTICRIMINALA – Al doilea obiect al cercetarii criminologice

A2.1) Dublul caracter al cercetarii criminologice

Exista opinii care considera criminologia drept o stiinta fundamentala ori teoretica si opinii potrivit carora cadrul criminologiei se reduce la cercetarea aplicativa. Intre cele doua extreme exista si o cale de mijloc care subliniaza dubla finalitate a cercetarii criminologice.

Dublul caracter al criminologiei determina dublarea obiectului cercetarii criminologice.

A2.2) Practica anticriminala

Categoriile de mijloace folosite in lupta impotriva criminalitatii:

a)     mijloacele juridice – totalitatea normelor de drept ce contribuie direct sau indirect la combaterea fenomenului criminal.

b)     mijloacele empirice – ansamblul practicilor institutionale care au ca scop combaterea si prevenirea criminalitatii.

Domeniile  principale de lupta contra criminalitatii :

a)     domeniul dreptului penal si al aplicarilor lui concrete ;

b)     domeniul tratamentului delincventilor ;

c)     domeniul prevenirii criminalitatii.

TEME :

-        Care este finalitatea celor trei domenii principale de lupta impotriva criminalitatii ?

-        Ce se intelege prin stapanirea fenomenului criminal ?

-        Ce se intelege prin practica anticriminala ?

INTREBARI / SUBIECTE :

- Practica anticriminala : notiune ;  mijloacele si domeniile de lupta impotriva criminalitatii

B) Modalitati de cunoastere in cercetarea criminologica

B1) Cunoastrea descriptiva

Urmareste stabilirea caracteristicilor externe ( aparente ) ale fenomenului criminal.

Categorii utilizate de cunoasterea descriptiva :

a)     Volumul;

b)     Structura;

c)     Dinamica:

-        tendintele pe termen lung;

-        variatiile sezoniere;

-        miscarile accidentale.

TEME:

- Explicati notiunile de volum, structura si dinamica.

B2) Cunoasterea cauzala

Vizeaza aflarea cauzelor, conditiilor si factorilor care determina sau favorizeaza fenomenul criminal .

Explicatiile de natura cauzala se bazeaza pe concepte precum : cauze , conditii , factori etc.

TEME:

- Ce categorii de factori pot  actiona asupra fenomenului criminal?

B3) Cunoasterea dinamica

Urmareste intelegerea proceselor ce insotesc trecerea la actul criminal , mecanismele interne ale acestuia.

Explicatiile bazate pe cunoasterea dinamica folosesc categorii economice precum : eficienta , rationalitate , oportunitate , utilitate , finalitate etc.

TEME:

- Ce aspecte preocupa aceasta modalitate de cunoastere?

B4) Cunoasterea axiologica

Urmareste sa stabileasca , pe baza unor criterii stiintifice , valoarea mijloacelor aplicate in lupta impotriva fenomenului crirminal.

Criteriile stiintifice sunt legate de notiunea de eficacitate , respective de efectele mijloacelor utilizate impotriva fenomenului criminal .

TEME:

- Comentati in ce masura mijloacele utilizate in practica anticriminala au la baza rezultate ale unor cercetari stiintifice .

INTREBARI / SUBIECTE :

-     Explicati principalele categorii cu care opereaza cunoasterea

      descriptiva ( volum , structura , dinamica )

-        Aratati care sunt deosebirile dintre cunoasterea cauzala si cunoasterea dinamica;




-        Explicati in ce consta cunoasterea axiologica si precizati la care dintre obiectele cercetarii criminologice se refera .

C) Procedee in cercetarea criminologica

           

Procedeele utilizate in cercetarea criminologica pot fi grupate in doua categorii: metode si tehnici .

C1) Metode

Cuvantul metoda are origine greaca insemnand intr-o traducere libera calea ce trebuie urmata .

Notiunea de metoda stiintifica poate fi definita ca ansamblul procedeelor care conduc gandirea spre cunoastere.

a)     Metoda inductiva

- consta in ansamblul procedeelor prin care gandirea trece de la particular la general.

b)     Metoda deductiva

- reprezinta un ansamblu de procedee care consta in aplicarea unui principiu general la un caz particular.

c)     Metoda empirica

- aceasta metoda este proprie stiintelor empirice bazate pe observarea realitatii si pe experienta si este rezultatul combinarii primelor doua metode.

- in schema clasica a metodei empirice se disting trei etape :observarea faptelor, inductia ipotezei si verificarea experimentala

- particularitatile metodei empirice in cercetarea criminologica se manifesta in legatura cu :    1. Observarea faptelor ;

2. Verificarea experimentala.

d) Alte metode ; clasificari deverse.

1.     clasificarea bazata pe diferenta dintre cercetarea criminalitatii si cercetarea crimei

2.     clasificarea care porneste de la enumerarea activitatilor concrete de cercetare ( este si cazul lui Edwin Sutherland)

3.     clasificarea care distinge intre metoda cantitativa si metoda calitativa

TEME :

Care sunt particularitatile metodei empirice in cercetarea criminologica ?

C2) Tehnici

Prin tehnica de cercetare se desemneaza felul practic in care se utilizeaza o metoda, procedeul concret prin care se obtin date despre realitatea studiata.

C2.1) Tehnicile macrocriminologice

- sunt procedee care permit obtinerea de date cu privire la criminalitate, masurarea acesteia.

Principalele tehnici macrocriminologice :

a)         Statisticile criminale – procedee prin care se contabilizeaza si exprima numeric diferitele categorii de criminalitate.

Exista doua tipuri de statistici :

-statistici oficiale;

-statistic private.

Datele oferite de statisticile criminale sunt relative deoarece exista diferiti factori care le pot vicia si de aceea ele trebuie sa fie interpretate cu prudenta .

Factori obiectivi care concureaza la vicierea statisticilor:

-        modificari intervenite in legislatie ;

-        modificari intervenite in sistemele de inregistrare si prelucrare a datelor, eventualele erori materiale in inregistrare ;

-        fluctuatiile intervenite in activitatea organelor represive.

Factori subiectivi :

-        falsificarea datelor pur si simplu;

-        prezentarea trunchiata a datelor si punerea in lumina cu precadere a anumitor cifre ;

-        campaniile anti-x infractiune.

 

 

TEME:

- Explicati de unde provine  relativitatea statisticilor criminale.

- In ce fel pot fi influentate datele statistice , de campaniile impotriva anumitor infractiuni ?

b)     Tehnicile de evaluare a cifrei negre

reprezinta acele procedee prin care se stabileste cu aproximatie valoarea cifrei negre a criminalitatii ; ele sunt de doua feluri :

1.     Anchetele de auto-confesiune ;

2.     Anchetele de victimizare.

c)Estimarile privind costul crimei

 constau in evaluarea prejudiciilor materiale cauzate prin comiterea de infractiuni la    care se adauga si evaluarea cheltuielilor necesare intretinerii si functionarii aparatului represivo-preventiv.

C2.2) Tehnicile microcriminologice

- sunt procedeele care permit cunoasterea crimei ca fenomen individual.

Principalele tehnici microcriminologice

a) Examenul clinic

- presupune observarea delincventului condamnat la locul de detentie: studierea dosarului de personalitate, control medical, ancheta sociala completa.

- bazele examinarii clinice au fost puse de criminologul belgian Etienne de Greeff.

b) Biografiile criminale

- reprezinta procedee de investigare a trecutului delincventului prin : interviuri cu acesta, exploatarea surselor cu caracter biografic (fise medicale, cazier judiciar, acte civile etc.), autobiografiile spontane.

c) Studiile de urmarire (follow up studies)

- sunt procedee destinate a observa devenirea criminalului, evolutia acestuia pe o perioada lunga de timp (5-15 ani) dupa efectuarea pedepsei.

- cele mai cunoscute studii de acest gen au fost efectuate in SUA in anii 50-60.

d)     Studiile prin cohorte

- reprezinta procedee destinate a sesiza devenirea colectiva a unui ansamblu de subiecti, apartinand unei anumite categoriri.

Cohorta este ansamblu indivizilor care au trait in cursul aceleiasi perioade un eveniment fundamental din existenta lor, cum ar fi nasterea sau casatoria.

INTREBARI / SUBIECTE:

-     Metoda empirica si particularitatile ei in cercetarea criminologica ;

-        Tehnicile macrocriminologice;

-        Tehnicile microcriminologice.

D) Finalitatea cercetarii criminologice

D1) Scopul cercetarii criminologice

a)     Scopul imediat – cunoasterea fenomenului criminal in toata complexitatea lui, prin stabilirea cauzelor si conditiilor care il determina si respectiv favorizeaza, precum si a proceselor care il caracterizeaza.



b)     Scopul mediat – stabilirea celor mai eficiente mijloace utilizate in practica anticriminala, pentru limitarea fenomenului criminal si a consecintelor acestuia

D2) Functiile cercetarii criminologice

Intr-o delimitare cu caracter general avem: o functie teoretica si o functie practica.

Intr-o alta clasificare avem: functia teoretico-aplicativa pe de o parte si functiile  aplicativa si prospectiva pe de alta parte.,

Intr-o a treia clasificare avem :

a)     functia descriptiva ;

b)     functia explicativa ;

c)     functia predictiva ;

d)     functia profilactica.

INTREBARI / SUBIECTE:

- Scopul si functiile cercetarii criminologice

E) Definirea criminologiei

E1) Domeniul criminologiei

Problema domeniului criminologiei presupune delimitarea acesteia fata de celelalte preocupari stiintifice ori practice legate de fenomenul criminal

TEME:

- Evidentiati printr-o reprezentare grafica , dupa care explicati deosebirea dintre criminologia teoretica si criminologia aplicativa (a se vedea figura nr. 2 din manual).

E1.1) Dreptul penal si criminologia

Dreptul penal :   - ramura a sistemului de drept

                           - ramura a stiintelor juridice

Criminologia se afla intr-o relatie de interdependenta atat cu dreptul penal ca ramura a sistemului de drept cat si cu dreptul penal ca stiinta .

Pe de o parte , criminologia utilizeaza unele concepte din dreptul penal , pe de alta parte , rezultatele cercetarii criminologice pot fi utilizate in ameliorarea legislatiei penale si in doctrina penala .

Diferenta esentiala intre criminologie si dreptul penal  consta in aceea ca in timp ce prima este o stiinta empirica, ce utilizeaza cu prioritate rationamentele inductive, cea de a doua este o stiinta normativa , ce opereaza cu metoda deductiei.

E1.2) Politica anticriminala si criminologia

Politica anticriminala a fost definita ca analiza si intelegerea fenomenul criminal , pe de o parte , si punerea in aplicare a unei strategii pentru a raspunde situatiilor de delincventa sau devianta , pe de alta parte . Rezulta un dublu caracter al politicii anticriminale :

-        stiinta politicii anticriminale ;

-        practica anticriminala.

Din definitia data nu rezulta un element important : decizia de politica anticriminala. Aceasta exprima vointa politica si are un caracter statal. Luand in calcul si acest element se ajunge la urmatoarea definitie :

Politica anticriminala reprezinta  ansamblul teoriilor si strategiilor concepute in scopul stapanirii fenomenului criminal precum si sistemul mijloacelor aplicate efectiv, de  stat, in acelasi scop .

Inteleasa in sensul aratat anterior , politica anticriminala stabileste cu criminologia o prima relatie in plan teoretic , in sensul ca rezultatele cercetarii criminologice fundamentale trebuie sa fie valorificate de stiinta politicii anticriminale . O a doua relatie se stabileste in plan practic , criminologia aplicativa fiind cea care isi propune evaluarea practicii anticriminale , deci evaluarea unei ,, parti ’’a politicii anticriminale.

TEME:

- Explicati cum se stabileste la nivel teoretic si in plan practic legatura intre criminologie si politica anticriminala .

E1.3) Controlul fenomenului criminal

In notiunea de control se include atat cunoasterea fenomenului criminal cat si stapanirea acestuia.

Criminologia , dreptul penal si politica anticriminala au o contributie esentiala la asigurarea controlului asupra fenomenului criminal .

Intr-o varianta ideala sistemul de control al fenomenului criminal ar trebui sa aiba , in mare , urmatoarea dinamica : intr-un prim circuit , criminologia teoretica analizeaza fenomenul criminal iar datele obtinute sunt transmise stiintei politicii anticriminale care , pe baza datelor obtinute elaboreaza proiecte normative si strategii de combatere a fenomenului criminal ; proiectele se vor transforma in decizii de politica anticriminala  , iar punerea lor in aplicare se va face prin intermediul   mijloacelor  ( juridice ori empirice ) care actioneaza in zona practicii anticriminale ; intr-un al doilea circuit intervine criminologia aplicativa , care va evalua practica anticriminala si impactul acesteia asupra fenomenului criminal pentru a identifica solutiile cele mai utile in prevenirea si combaterea fenomenului criminal ; datele astfel obtinute vor fi retransmise in zona stiintei politicii anticriminale pentru corectarea masurilor initiale .

( a se vedea figura nr. 4 din manual ) .

E2) Definitia criminologiei

Definitia criminologiei – caracterul compex si dificil de abordat al obiectului criminologiei a impus existenta unor maniere diferite de abordare concretizate in diverse tipuri de definitii.

Tipuri de definitii

1. O prima diferentiere are ca sursa principala perceperea sau abordarea diferita a domeniului criminologiei. Au existat doua tendinte:

-        pe de o parte, tendinta de realizare a unor cercetari specializate, cu caracter etiologic ;

-        pe de alta parte, o tendinta integratoare, de reunire a tuturor cercetarilor specializate sub umbrela unei stiinte unice, complexe.

Au rezultat doua maniere de definire a criminologiei :

a)     definitiile de tip restrictiv – considerau criminologia drept o stiinta a cauzelor criminalitatii, straina de preocuparile profilactice ;

b)     definitiile de tip extensiv – care au prezentat criminologia drept o stiinta integratoare, preocupata atat de etiologia criminala, cat si de aspectele preventiv-represive.

2. A doua diferentiere rezulta din abordarea diferita a obiectului criminologiei

Exemple de diferite definitii

-        definitia data de E. Durkheim

-        definitia data de Enrico Ferri

In prezent doctrina criminologica este dominata de o viziune echilibrata in ceea ce priveste definitia criminologiei, retinandu-se atat preocuparile etiologice si dinamice in raport cu fenomenul criminal cat si preocuparile profilactice.

Posibila definitie : criminologia reprezinta ansamblul cercetarilor cu caracter stiintific ce se ocupa : pe de o parte cu studierea fenomenului criminal, urmarind cunoasterea complexa a acestuia, iar pe de alta parte cu evaluarea practicii anticriminale, in scopul optimizarii acesteia.

INTREBARI / SUBIECTE :

-        Dreptul penal si criminologia ;

-        Politica anticriminala si criminologia ;

-        Controlul fenomenului criminal ;

-        Definitia criminologiei.




{ Politica de confidentialitate } Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







Cauta referat