QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente transporturi

Procedee de determinare a pozitiei navei



Procedee de determinare a pozitiei navei


Determinarea pozitiei navei cu relevmente



Liniile de pozitie se obtin prin masurarea cu alidada montata pe repetitorul giro (Rg) sau compasul magnetic (Rc), situatie in care se foloseste o alidada dintr-un material amagnetic.



Procedeul ofera expeditivitate si o buna precizie, masurarea relevmentelor fiind comoda si sigura. Pentru o buna precizie este important sa se urmareasca eliminarea posibilelor erori si sa se acorde o  atentie deosebita la alegerea reperelor si masurarea relevmentelor. Astfel trebuie avute in vedere urmatoarele criterii:

  • obiectele sa fie vizibile de la alidada si sa fie trecute cu precizie in harta;
  • relevarea cu prioritate a obiectelor situate la o inaltime cat mai mica fata de orizont, pentru eliminarea erorii date de inclinarea alidadei. Aceasta regula trebuie respectata in primul rand atunci cand marea este montata;
  • relevarea cu prioritate a reperelor mai apropiate de nava;
  • alegerea reperelor astfel incat sa ofere o intersectie favorabila a liniilor de pozitie; unghiul optim de intersectie este 900 pentru determinarea cu doua relevmente, 60o sau 120o cand se folosesc trei repere;
  • sa se identifice cu atentie reperele;
  • sa se masoare relevmentele la timp cat mai scurt unul dupa altul, incepand cu cel mai apropiat de axa longitudinala a navei si terminand cu cel mai apropiat de travers; justificarea acestei reguli consta in faptul ca relevmentele prova apropiate de 090o variaza mult mai rapid decat cele apropiate de 000o sau 1800.
  • pe timpul noptii, relevarea  mai intai a farurilor cu semnalul luminos mai scurt si apoi a celui cu semnal luminos mai lung;
  • mentinerea alidadei in planul vertical al obiectului observat pe timpul masurarii.

Determinarea pozitiei cu trei relevemente simultane


Algoritm:

  • se identifica reperele si se masoara relevementele la timp cat mai scurt unul dupa altul tinand cont de ordinea recomandata; simultan se citesc ora si lochul; Pentru o precizie mai buna se recomanda sa se evite relevarea reperelor de la coasta care se vad sub unghiuri mai mici de 30s sau mai mari de 150s (dreptele de relevment sa se intersecteze sub un unghi cuprins in intervalul 30s - 150 s);
  • efectuarea observatiilor la cele doua repere de la coasta. Pentru a se elimina eroarea cauzata de nesimultaneitatea observatiilor la cele doua repere trebuie efectuate intr-un timp foarte scurt, 5 - 8 secunde;
  • se convertesc relevmentele (din relevment giro sau compas in relevment adevarat) si se traseaza pe harta;
  • se determina pozitia navei ca fiind:
    • punctul de intersectie al celor trei drepte de relevment (caz ideal foarte rar intalnit)
    • centrul de greutate al triunghiului erorilor (obtinut prin intersectia doua cate doua a celor trei drepte de relevment dupa trei puncte), atunci cand acesta are laturile mai mici de o mila marina;
  • prin eliminarea erorii sistemetice ce afecteaza masuratorile cu una din metodele:
    • Procedeul triunghiurilor asemenea: se reduce sau se mareste valoarea celor trei relevmente cu 20-50, obtinandu-se un nou triunghi, asemenea cu primul. Punctul se afla la intersectia dreptelor ce unesc varfurile de acelasi nume.
    • Procedeul locurilor de egala diferenta de relevment: se calculeaza unghiurile a = RB - RA  si b = RC  - RB ca diferente intre relevmentele la primul si al doilea reper si, respectiv, al doilea si al treilea. Punctul se obtine la intersectia arcelor capabile de unghiurile a si b

Fig. 1



Determinarea punctului navei cu doua relevmente succesive la doua obiecte



Algoritm :

  • Se releveaza obiectul A in relevmentul RA si, simultan, se citesc ora bordului si lochul (cl1). Se traseaza relevmentul adevarat RA prin reperul A ; intersectia acestuia cu drumul navei este punctul Z1 ;
  • in momentul cand apare in vedere obliectul B, se ia relevmentul RB la acesta. Simultan se citesc ora bordului si lochul (cl2), Se traseaza relevmentul adevarat RB prin reperul B ;
  • se calculeaza distanta parcursa de nava in intervalul de timp dintre observati : m = f (cl2 - cl1) ;
  • cu o deschizatura de compas egala cu m  si cu originea in Z1, se intersecteaza drumul navei in Z2, care reprezinta punctul estimat al navei in raport cu Z1 ;
  • se traseaza relevmentul RA prin Z2 si la intersectia dreptei de relevment transportata R'A cu relevmentul RB se obtine punctul estimat-observat al navei Z (Fig. 2).



Fig. 2



Determinarea punctului navei cu doua relevmente succesive la un singur obiect


Presupunand ca avem in vedere un singur reper A (Fig. 3), punctul navei se determina cu doua relevmente succesive la acesta, prima dreapta de relevment R1 fiind transportata pentru momentul ultimului relevment R2, functie de drumul D urmat de nava si distanta m  parcursa in intervalul de timp dintre observatii (astfel incat sa existe o variatie a relevmentului de minim 30

Rezolvarea grafica pe harta este similara cu cea prezentata pentru cazul determinarii punctului navei cu doua relevmente succesive la doua obiecte.




Fig. 3



Determinarea punctului navei cu doua unghiuri orizontale


Consideram ca avem in vedere trei repere A, B si C la care se masoara unghiurile orizontale α intre A si B respectiv β intre B si C.

Pentru a determina punctul navei cu cele doua unghiuri orizontale se folosesc frecvent urmatoarele doua procedee :

  • Procedeul arcelor de cerc capabile de unghiurile α si β;
  • Procedeul segmentelor.

Prezentam in continuare aceste doua procedee.


Procedeul arcelor de cerc capabile de unghiurile α si β

Presupunand ca observatiile sunt simultane, punctul navei se obtine prin trasarea arcelor de cerc capabile de unghiurile α si β (fig. 4), care se construiesc pe harta. La intersectia celor doua arce de cerc se afla punctul observat al navei Z.



Fig. 4


Reguli pentru masurarea unghiurilor orizontale cu sextantul

se identifica reperele (eventual se utilizeaza binoclul);

se verifica daca reperele sunt trecute cu precizie pe harta ;

se aleg repere pe cat posibil apropiate de nava ;

se aleg linii de baza mari (repere cat mai departe unul de celalalt);

se aleg repere in acelasi plan (diferente de nivel minime);

se aleg repere cu inaltimi mici;

noaptea se prefera masurarea de relevmente si transformarea acestora in unghiuri orizontale (cu reducerea corespunzatoare a preciziei);

se recomanda ca masurarea unghiurilor orizontale simultane sa se execute de doi observatori, pentru a evita eroarea de nesimultaneitate.


Determinarea punctului navei cu distante


Cazul distantelor simultane


Distanta masurata la un reper de navigatie determina o linie de pozitie de forma unui cerc, care are centrul in reperul observat si raza egala cu distanta masurata.

Consideram ca s-a masurat distanta d1 la reperul A si distanta d2 la reperul B (fig. 5). Pentru determinarea pozitiei navei se traseaza cele doua cercuri de egala distanta, de raza d1 si respectiv d2, avand centrele in A si B; la intersectia lor se obtine punctul navei Z.



Fig. 5



Cazul distantelor succesive


Sa presupunem ca nava merge in drumul D si se masoara sucesiv distanta d1 la obiectul A si apoi d2 la reperul B (fig. 6). Spatiul parcurs de nava intre observatii este m.


Algoritm :

  • Se traseaza cercul de pozitie de raza d2 cu centrul in B ;
  • Se transporta reperul A in A1, in drumul D si distanta m parcursa de nava in intervalul de timp dintre observatii ;
  • Se traseaza cercul de pozitie de raza d1 cu centrul in A1. La intersectia acestui cerc de pozitie transportat, de raza d1, cu cercul de  egala distanta d2, se afla punctul observat-estimat al navei Z.


Fig. 6


3.4. Erori in navigatia costiera


Erorile ce afecteaza observatiile in navigatie pot fi:

  • erori proprii observatorului, datorate imperfectiunii ochiului, oboselii, lipsei de antrenament;
  • conditiile de observatie , starea marii, vizibilitate, balansul navei etc.;
  • erori ale instrumentelor de navigatie;
  • erori ale procedeului de observatie folosit.

Dupa caracterul lor putem imparti erorile in

  • erori sistematice, ce sunt constante intr-o serie de observatii daca masuratorile se efectueaza in aceleasi conditii. In cazul acestora, se pot determina cauzele si valoarea erorii, fiind eliminate apoi pe baza de corectii;
  • erori accidentale, acele erori ce apar din cauze neprevazute, neregulate.

Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }