QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate romana

Referat Marii poeti-dragostea







Doctor in filozofie nu va deveni insa,desi prietenii lui de la Junimea l-ar fi dorit,ca sa poata fi apoi numit profesor universitar in tara.Din 1870 incepuse colaborarea la ,,Convorbiri literare ",se apropiase de Titu Maiorescu si de Costache Negruzzi si va fi socotit el insusi un junimist important.Intors de la studii,va tine ,,prelec-tiuni populare ",ca toti junimistii.El este interesat de istorie (in 1871,impreuna cu I.Slavici,viitorul prozator,luase parte la orga-nizarea sarbatorilor lui Stefan cel Mare de la Putna,prilej pentru romani de a-si afirma istoria proprie intr-o Bucovina aflata sub ocupatie austriaca)si de filozofie(incearca sa traduca din marii filozofi).E un timp redactor la,,Curierul din Iasi ",apoi redactor la ,,Timpul ",revizor scolar si bibliotecar la Iasi;in toate aceste functii pune suflet si consuma multa energie.Rapoartele scolare ale revizorului sunt precise si bogate.Ca redactor si colabora-tor,el scrie articole politice fiind unul din cei mai de seama ziari-sti romani.Ca si Caragiale sau Slavici,contemporani si prieteni cu el,Eminescu ridica gazetaria la nivelul unei veritabile arte.



De altfel,anii cei mai rodnici ai gazetarului, cei de la,,Timpul " (1877-1883),coincid cu anii cei mai buni ai poetului,care-si scrie si publica in acest interval aproape toate marile creatiile lirice.In 1883 poetul se imbolnaveste grav.



In timp ce se afla la Viena, intr-un sanatoriu, unde il trimisera junimistii,in tara,Maiorescu ii publica un volum de Poezii,singurul aparut in timpul vietii poe-tului,desi nu el l-a alcatuit. Cei sase ani care despart boala de moartea lui Eminescu sunt ani de suferinta pentru poet,a carui minte e tot mai des intunecata.El moare la 15 iunie 1889,urmat la citeva luni de Ion Creanga,pe care l-a cunoscut la Iasi si care a fost toata viata marele lui prieten .G. Calinescu,autorul unei extraordinare ,,Vieti a lui Mihai Eminescu(1932) ",va evoca aceasta mare prietenie dintre doi din scrii-tori nostrii cei mai mari si va scrieaceste emotionale cuvinte despre moartea poetu-lui:,,Astfel se stinse in al optulea lustru de viata cel mai mare poet,pe care l-a ivit si-l va ivi vreodata,poate,pamantul roma-nesc.Ape vor seca in albie si peste locul ingroparii sale va rasari padure sau cetate,si cate o stea va vesteji pe cer in departari,pana cand acest pamant sa-si stranga tote sevele si sa le ridice in tea-va subtire a unui crin de taria parfumurilor sale ".



Trei ani atrag in mod deosebit atentia in bibliografia poetica a lui Mihai Eminescu:1866,anul debutului in ,,Familia " lui Iosif Vulcan;1870,anul cand incepe colaborarea la,,Convorbiri literare " plina de mari consecinte pentru tanarul de 20 de ani;si 1883,anul ultimelor capodopere[,,Oda(in metrul antic) ", ,,Glosa ",,,Lucea-farul ",,,Mai am un singur dor "etc. ]si totodata al mortii spirituale poetului .







Intre 1866 si 1870,multi comentatori,printre care si G. Ibralianu,au vazut o prima perioada a creatiei lui Eminescu,aceea a inceputurilor sub influenta lui Alecsandri si Bolintineanu,din ca-re poetul iese triumfator cu ,,Venere si Madona "si,,Epigonii ", po-ezii ce deschid epoca maturitatii lui artistice,atat de bogata in rea-lizari,desi se intinde pe ceva mai putin timp de un deceniu si ju- matate.

Prima poezie,care l-a facut cunoscut unui public restrans, este o elegie fara titlu,semnata M.Eminovici si tiparita alaturi de alte sase poezii intr-o brosura intitulata,,Laecrimioarele invaetae-ceilor de 'n Cernaeuti la mormantul prea iubitului lor profesoriu Arune Pumnul . "Adevaratul sau debut literar se face insa la revi-sta ,,Familia ",in acelasi an(1866),cu poezia ,,De-as avea . "In per-ioada debutului,Eminescu a incredintat tiparului versuri relativ cuminti,parca spre a nu soca gustul literar al timpului,pastrand pentru sine altele mult mai indraznete in idei si limbaj.Este posibil si motivul pentru care Iosiv Vulcan,poet el insusi,educat in spiri-tul literaturii pasoptiste,s-a aratat entuziasmat de la inceput de ta-lentul tanarului poet.





Ne vom da seama mai bine de idealurile si de limbajul liri-cii lui Eminescu in aceasta perioada,citind cunoscuta poezie ,,Ce-ti doresc eu tie dulce Romanie ",publicata in ,,Familia ".

Cum se poate observa,poezia are aspectul unei invocatii si al unei stari: poetul se adreseaza direct tarii lui,intr-o maniera raspandita la poetii generatiei pasoptiste(Gr.Alexandrescu,Andrei Muresa-nu,Vasile Alecsandri au folosit si ei invocatia ocazionala).



Tanarul Eminescu vibreaza de o emotie puternica atunci cand vorbeste de ,,tara mea de glorii,tara mea de dor ".

In spiritul marilor sai pre-cursori,al,,Introductiei "lui Kogalniceanu la ,,Dacia literara ",el u-reaza Romaniei sa fie la inaltimea trecutului glorios,catre care pri-veste cu mandrie patriotica si careia ii doreste un viitor pe masura. Trecutul si viitorul apar ingemanate in spontana,tinereasca invo-catie:,,La trecutu-ti mare,mare viitor! "Motivele principale sunt: sentimentul ca patria este la fel de durabila ,in mijlocul vicistu-dinilor istoriei,ca stanca peste care valul trece fara a o clinti(strofa intai),convingerea in capacitatea natiunilor noastre de a razbuna umilintele si de a fi unita in fata primejdiilor sub simbolul tricolo-rului(strofa a doua);incredintarea ca romanii au dorit din totdea-una pacea si n-au ales razboiul decat ca sa se apere de agresiunea altora(strofa a treia);in sfarsit,speranta viitor in care fiii tarii sa ,,traiasca numai in fratie "si sufletul romanesc sa se poata bucura de unitate si pace(strofa a patra).





Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }