QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate romana

Revolutia MEIJI





Un tanar chipes si cu trasaturi energice, in varsta de numai 16 ani, imparatul Mutsuhito avea sa intre in istorie sub denumirea de Meiji(conducerere clara si luminoasa).Simbolul familiei imperiale este pasarea Phoenix aurita.In ziua de 26 noiembrie 1868 acesta s-a asezat pe scaunul imperial din Tokyo, simbolizand intrarea arhipelagului in ultima sa perioada istorica; era momentul care a deschis epoca noua de modernizare a Japoniei, moment ce reprezinta inceputul revolutiei democratice contemporane.In 1968 a fost sarbatorit cu fast un secol de la inceputul “revolutiei Meiji”.

Cauzele care au dus la revolutia Meiji, o revolutie cu caracter burghez evident, rezida, pe de o parte, in tendintele si conditiile istorice interne, rezultate din contradictiile puternice dintre clanurile societatii feudale in descompunere, si pe de alta parte, in cele externe, rezultate din presiunile puternice venite din parte SUA si a tarilor europene care urmareau ca Japonia sa-si deschida portile pentru a face negot cu ele, dar mai ales de a-si extinde dominatia asupra acesteia.






Fara sa se neglijeze influentele externe asupra intensificarii luptei dintre tabara sogunului si cea a imparatului, factorul intern al evolutiei societatii nipone, incadrata in limitele stranse si sufocante ale celui mai sever feudalism, a fost determinat in declansarea actului de la 1868.Izolarea de restul lumii a fost impuas de Tokugawa prin legi care interziceau oricarui locuitor al arhipelagului sa paraseasca insulele sau sa detina arme.Exceptie faceau numai samuraii, care formau clasa privilegiata si aveau dreptul sa ucida pe cei ce nu dovedeau supunere.Tokugawa a alungat pe spanioli din arhipelag in 1624 si pe portughezi in 1638.Numai olandezii si chinezii au mai pastrat permisiunea de a veni in insula Deshima din golful Nagasaki pentru a face un comert limitat si foarte drastic supravegheat.In 1637 sogunul a interzis oricarui locuitor sa paraseasca tara, si incalcarea acestei dispozitii insemna, fara nici un drept de apel, moartea imediata.In acest fel, atmosfera feudala nipona nu mai putea fi tulburata de nici o interventie straina, avand ea insasi o influenta extrem de puternica asupra locuitorilor tarii, carora le-a format simtamantul de supunere, inoculat metodic timp de 265 de ani de regim sogunist.



Familia Tokugawa, alcatuita din trei ramuri- Owari, Kii si Mitoce-, detinea aproape o patrime din tara si controla in mod absolut Edo, deci partea de nord a arhipelagului, Sakai-ul de langa Osaka, Kyoto unde se afla familia imperiala, si Nagasaki, singurul canal prin care se mai tinea o legatura sporadica cu chinezii si olandezii.Restul Japoniei era impartit intre daimio, dintre care 176 erau protejatii familiei Tokugawa pentru ca I s-au alaturat de la inceput, iar 86 care I se opusesera lui Yeyasu, erau considerati “tozoma’, cei care nu primes nici un fel de slujbe guvernamentale, dar carora li se dadea voie sa exercite o autonomie speciala in feudele lor.Acesti lorzi, controlati direct de Tokugawa, erau stapanii absoluti ai pamanturilor si ai oamenilor de pe acestea.



Tokugawa a reusit sa-si mentina dominatia in acest stat feudal centralizat pentru ca a intreprins o serie de masuri speciale.In primul rand, el a dus o politica de distribuire echilibrata de daimio in provincii, a introdus sistemul ostaticelor, tinand sub arest liber in Edo sotiile si fiicele feudalilor din provincie, pentru ca acestia sa nu se poata rascula.In perioada Tokugawa, politia secreta era pretutindeni si spiona totul,iar sogunul exercita un control sever asupra tuturor casatoriilor daimio si chiar asupra constituirii de noi palate si castele; impozitele asupra daimio erau extrem de mari si tuturor li se interziceau orice fel de legaturi cu familia imperiala. Aceste masuri extrem de drastice au creat o atmosfera de teama si suspiciune generala, aristocratii feudali sau daimio intesificandu-si exploatarea asupra feudelor proprii in asa masura, incat taranii, principala forta productiva a societatii, n-au mai putut suporta oprimarea si de aceea rascoalele lor se tineau lant.Ele erau insa limitate la o provincie sau alta, fara sa cuprinda concomitent intreaga tara.La inceputul secolului se inregistrau in fiecare an cate cinci rascoale in diferite provincii, iar in ajunul revolutiei Meiji cate 15 pe an.In 1833 au avut loc 30 de rascoale taranesti, iar in 1866, cand forta sogunului era evident epuizata, 40 de rascoale.Nu numai la sate, au avut loc 30 de rascole taranesti, iar in 1866 cand fodar si in orase incep sa se rascoale meseriasii si negustorii, reprezentanti ai noilor mladite ale relatiilor de productie capitaliste, care pana atunci fusesera distruse sistematic de Tokugawa. Au intrat in istorie prin dimensiunile si intensitatea lor rascoalele orasenilor din edo si Osaka din 1827, respectiv 1866.Aceasta societate rigida, cu o structura de clasa specifica- daimio, samuraii, taranii, meseriasii si negustorii-, s-a prabusit pentru totdeauna sub loviturile din ce in ce mai puternice venite din interior, ca si sub presiunile mari exercitate din afara.Din acest moment Japonia intra intr-o perioada de modernizare, care a facut din ea, in scurt timp, un stat capitalist dezvoltat. Unul din fenomenele caracteristice ale restaurarii Meiji si ale perioadei care I-a urmat este graba cu care s-a facut trecerea de la societatea feudala la cea moderna si industriala.







Evolutia ulterioara a evenimentelor a dovedit ca imperiul nipon a fost cladit in decursul a numai 35 de ani, perioada in care Japonia, abia iesita din feudalism, a ajuns un stat capitalist dezvoltat, care pe plan extern a inceput sa promoveze o politica expansionista, ce marca trecerea la imperialism.Intr-o perioada scurta (1894-1918) ea a purtat trei razboaie victorioase:intre 1894 si 1895 cu China, intre 1904 si 1905 cu Rusia tarista si intre 1914 si 1918 , in cursul primului razboi mondial, de partea Antantei, in urma carora a cucerit importante pozitii economice, politice si militare in Asia.Aproximativ la fel au decurs lucrurile si intre 1930 si 1933, cand Japonia a cucerit Manciuria in urma agresiunii savarsite impotriva Chinei.Pionerii restaurarii Meiji au avut, in actiunea lor de modernizare a tarii, mai putine alternative decat alte state feudale datorita izolarii indelungate si mostenirii unei societati feudalo- militariste, profund disciplinata si deci usor de orientat spre razboaie de cotropire.In acelasi timp, Japonia trebuia sa arhipelag parcurga cu viteza maxima o perioada indelungata pentru a ajunge din urma statele cele mai avansate ale lumii, asa cum isi propusesera imparatul Meiji si oamenii lui.zorul in toate a imprimat un dinamism neobisnuit pentru ochiul iscoditor al Occidentului, si a determinat pe ziaristii straini veniti in sa vorbeasca tot mai insistent despre “miracolul” japonez inca de la sfarsitul secolului.Ca atare, viteza in dezvoltarea fortelor de productie si a relatiilor capitaliste corespunzatoare lor, a bazei societatii noi a fost pre accelerata pentru a se putea modela concomitent si suprastructura, iar din aceasta in primul rand deprinderile etice ale japonezilor si conceptia lor despre societatea noua in care traiesc.

Foamea de modernizare a determinat pe diriguitorii din perioada meiji sa aduca din afara nu numai tehnica avansata a timpului, ci si institutiile social-politice si culturale pentru a fi implantate in arhipelag o data cu tehnica.Niciodata insa acestea nu au putut sa se intrepatrunda in intregime cu traditiile locale, ci ele s-au suprapus doar, au coexistat, tocmai datorita rapiditatii cu care se inainta pe linia industrializarii capitaliste pe baza unei rate ridicate a acumularii, largirii pietei interne, introducerii tehnicii noi, mentinerii unor salarii reduse si dirijarii directe a economiei de catre stat. Promotorii revolutiei Meiji au alcatuit un grup de oameni remarcabili si ambitiosi, ai caror urmasi conduc si astazi Japonia.Pentru ei tehnica si ideile Occidentului au avut o mare atractie.In majoritatea lor, tineri samurai, ei au intreprins calatorii in Occident pentru a lua contact direct cu realitatile lumii de afara, dar prin fiinta si educatia lor au ramas puternic implantati in societatea traditionala nipona.Ei au continuat sa-I priveasca pe straini cu suspiciune, ceea ce se intampla, si nu in mica masura, chiar si astazi.

Prima perioada a modernizarii Japoniei poate fi considerata perioada 1870-1905, cand au fost puse bazele unei industrii nationale construite pe fundamentul mestesugurilor traditionale din arhipelag, dar si pe importul din afara, in primul rand de tehnica.In numai 30 de ani japonia avea deja un sistem de invatamant general si obligatoriu prin care devenea prima tara asiatica cu o populatie stiutoare de carte, un sistem financiar si bancar evoluat si o industrie care o facea sa fie inclusa in sistemul economic mondial al lumii capitaliste. Infrangerea armatei Rusiei tariste in razboiul din 1904-1905, venita spre surprinderea intregii lumi, a consacrat Japonia ca forta militara de prim rang, cu mare putere imperialista.Samuraii au stiut sa imbine spiritul lor militar cu tehnica moderna.





Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }