QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate romana

Mihai Eminescu








1850-1856 Mihai isi petrece copilaria la Botosani si, desigur, calatoreste in trasura parintilor la mosia Durnesti, spre Prut, luata in arenda, la Agafton, Bucecea, Catamaresti, Cucorani etc. 1856-1858 Copilarie de farmec la Ipotesti, alaturi de droaia de plozi. Familia Eminovici, care cumparase mosia cu 4000 de galbeni, darama casa batraneasca si ridica un conac nou. Mihaita era inconjurat prin, "natala mea valcioara" de patru frati: Serban, Niculae, Iorgu si Ilie (acesta era prietenul de nazdravanii). Surorile Ruxandra si Maria au murit de copile. Dar, "dulcea mama" mai naste patru prunci, dupa Mihai: Aglae, Harieta, Matei si Vasile, ultimul incetand din viata la varsta frageda. 1858-1860 Dupa ce invatase doua clase acasa, severul caminar Gheorghies il duce peste hotar, in Bucovina stapanita atunci de Imperiul austro-ungar, la Cernauti. In pasaport, tatal declara ca Mihai de 8 ani are "parul negru, ochii negri, nasul potrivit, fata smolita".




Clasele a III-a si a IV-a le urmeaza la Scoala primara greco-orientala numita "National-Hauptschule".

Locuieste la Aron Pumnul (profesor si revolutionar pasoptist ardelean), prieten cu tatal sau. Ceilalti frati sunt la gimnaziu. Mihai invata binisor, dar programul militaresc si dorul de casa il determina sa fuga singur, pe jos, pana la Ipotesti. Biciul usturator al caminarului il obliga sa revina in capitala Bucovinei. 1860, in septembrie Tatal isi duce iarasi baietii, prin vama Mihaileni, la Cernauti. Mihai e inscris la "K.K. ober-Gymnasium" 1860-1863 Frecventeaza gimnaziul. Rezultate bune in prima clasa ("excelent" la romana, "foarte bine" la istorie), dar in clasa a II-a merge ca racul si, neglijand matematica si latina, ramane repetent. Fuge iarasi la Ipotesti, peste granita, mai simte o data biciul tatalui, care-l duce legat la Cernauti. Repeta clasa a II-a gimnaziala, dar dupa Pasti (1863) nu mai e inscris in cataloage. 1864 Atras de teatru, insoteste trupa Fanny Tardini-Vladicescu care soseste la Hotel Moldova din Cernauti. Este angajat ca sufleur si pleaca in turneu cu trupa la Brasov. Era fascinat de frumusetea actritei Fanny Tardini. Toamna e copist in administratia judetului Botosani, pana in martie 1865. 1865-1866 Mihai mai are o sansa: sa-si continue la Cernauti studiile liceale in particular. Are grija de biblioteca lui Aron Pumnul. Dar in ianuarie, cand numara 16 ani, e zguduit de moartea, tocmai langa el, a profesorului. Plange in hohote, fiindca se stie, spiritual vorbind, fiul adoptiv al ardeleanului. Seara, ii citeste colegului Stefanelii poema La moartea lui Aron Pumnul, compusa in acea zi. E prima creatie, publicata in brosura omagiala Lacramioarele invataceilor gimnazisti din Cernauti la moartea preaiubitului lor profesor Aron Pumnul, tiparita cu aceasta ocazie. Semna: M. Eminoviciu, privatist. La Ipotesti, adolescentul Mihai e coplesit de prima iubire. Se zice ca o chema Casandra Elena si era fiica lui Gheorghe Alupului. Arata ca floarea alba de cires. Se plimba prin lunci, prin codru, pana la lacul fermecat. Ea e mai mare decat junele amorezat. Mai apoi, fiind departe, Mihai afla ca fata de 19 ani a fost luata de zburatorul, rapusa de dropica (hidropizie) si e inmormantata in tintirim. Trist, o evoca in: De-as avea, Din strainatate, Mortua est (intitulata la inceput Elena), Aveam o muza ori Floare albastra. Trimite poezia De-as avea revistei Familia, condusa de Iosif Vulcan, care o publica imediat (martie 1866), schimbandu-i numele din Eminovici in Eminescu. Calatoreste mai mult pe jos la Blaj ("mica Roma", despre care-i vorbise Pumnul). Cu ghetele rupte si o traista in spinare (cu niste carti si caiete in care adunase folclor), Mihai coboara de pe dealul Hula in "vatra romanismului" - Blaj, incearca sa-si dea examenele, dar nu le ia, neavand conditii de invatatura. Fara parale, doarme intr-un pod de fan, imbuca din piata prune cu paine neagra si se scalda in Tarnava (fiind un bun inotator). Citeste cu nesat cartile de la gimnaziu, scrie versuri prin parcuri. Banii de la Ipotesti nu-i vin la timp si pleaca la Sibiu, in cautarea fratelui sau Neculai, dar acesta plecase la Timisoara. La vremea strugurilor, este in mizerie, cu picioarele goale. Un teolog ii da niste ghete. Pasaportul fiind expirat, este ajutat de Popa Bratu din Rasinari (bunicul dinspre mama al poetului O. Goga) sa treaca clandestin granita austro-ungara spre tara sa, Romania, furisandu-se prin munti. Strabate Oltenia si Muntenia, atras de Bucuresti. 1867-1869 Il aflam la Giurgiu - hamal in port. Devine sufleur in trupa ambulanta a lui Iorgu Caragiale si, apoi, il cunoaste pe nepotul acestuia, Ion Luca Caragiale. Impreuna cu trupa teatrala a lui Mihai Pascaly face un turneu la Lugoj, Sibiu, Arad, Oravita, Buzias. Se angajeaza, cu ajutorul acestuia, ca "sufleur II si copist" la Teatrul National din Bucuresti. Intreprinde un nou turneu, cu trupa Pascaly, la Galati, Iasi, Cernauti si Botosani, unde e retinut de tatal sau Gheorghies si trimis, toamna, la studii in strainatate. In septembrie, purcede cu fratele cel mare Serban la Praga, incercand sa se inscrie la Universitatea Carolina. Isi face o fotografie, in atelierul pictorului-fotograf Jan Tomas, insa pleaca din acest oras. La 2 oct. il aflam la Viena. 1869-1872 In capitala Imperiului Habsburgic figureaza ca student la Universitate. Neavand diploma de bacalaureat, e inscris ca "audient extraordinar" si nu ca "student ordinar", precum ceilalti. Urmeaza cursuri de filosofie, drept, economie politica, limbi romanice, anatomie etc. Scrie mult. 1870 Colaboreaza la revista Convorbiri literare din Iasi cu poezia Venere si Madona. Vara, I. Negruzzi il gaseste la Viena, invitandu-l sa se stabileasca in Iasi. O cunoaste la Viena (martie 1872) pe frumoasa doamna Veronica Micle, venita la un tratament. 1871, 15 august Participa la sarbatorirea a 400 de ani de la sfintirea manastirii Putna, fiind unul dintre organizatori. 1872-1874 Paraseste Viena si vine, prin Botosani, la Iasi. La 1 septembrie citeste la sedinta Junimii poezia Egipetul si nuvela Sarmanul Dionis. Impresionati, membrii societatii decid sa-i acorde o importanta suma de bani pentru continuarea studiilor la Berlin. Titu Maiorescu il voia "doctor in filozofie" si urmas al sau la catedra din Iasi. Se inscrie la Universitatea Humboldt din Berlin si frecventeaza iarasi cursuri diverse. Maiorescu ii trimite 100 de galbeni, ca sa-si ia doctoratul, insa Eminescu paraseste brusc Berlinul, renuntand la examene. Calatoreste cu trenul tocmai la Marea Baltica, la Königsberg, orasul marelui filozof Kant, cautand documente din istoria romanilor. In plina vara 1874, descinde la Iasi, fara titlul de doctor in filozofie. Supararea lui Maiorescu va trece repede. Ii ofera postul de director al Bibliotecii Centrale, depunand juramantul in fata rectorului Stefan Micle, sotul Veronicai. Este poftit in salonasul literar al V. Micle, din casa rectorului. Preda germana la Institutul Academic. 1875 Numit de Maiorescu revizor scolar pentru judetele Iasi si Vaslui, viziteaza multe scoli si face rapoarte detaliate. Se imprieteneste cu Ion Creanga. Dragostea pentru Veronica se amplifica. 1876, 15 august Moare "dulcea mama" Raluca, inmormantand-o la Ipotesti. Revenit la Iasi e, pana in 1877, redactor la Curierul de Iasi (100 de lei lunar). 1876 Paraseste redactia, in urma unui conflict cu cei de la "foaia vitelor de pripas".





Totodata, pleaca din Iasi, unde statuse 4 ani si crease perlele din ciclul veronian: Fat-Frumos din tei, Calin, Lacul, Dorinta, Peste varfuri s.a. 1877-1883 Redactor al ziarului conservator Timpul. Munca epuizanta la articole si poezii, viata intima dezordonata, firea de boem - toate contribuie la daramarea sa psihica. Se declanseaza boala, are dureri de cap. 1875-1883 Timpul capodoperelor: Luceafarul, Scrisorile (5 la numar), Doina s.a. 1883 Vara, acasa la Maiorescu, Eminescu ii declara ca vrea sa invete albaneza si sa se calugareasca. Altadata, se duce la cafeneaua "Capsa", scoate revolverul si racneste ca regele trebuie impuscat, pentru ca-i tine pe liberali in brate. Apoi se baricadeaza intr-o baie publica, opt ore, lasand apa sa se reverse peste tot. Gardienii sparg usa si-i pun camasa de forta.


loading...



Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }