QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate romana

George Cosbuc - balada Pasa Hassan








Poetul a folosit ca sursa de documentare opera lui N. Balcescu Romanii sub Mihai-voievod Viteazul, capitolul Calugarenii, referindu-se doar la momentul in care Mihai se avanta pe campul de batalie, provocandu-l pe Hassan la lupta deschisa.



Este o balada deoarece ilustreaza faptele de eroism ale unui personaj istoric cu insusiri exceptionale.

Balada evoca batalia de la Calugareni din anul 1595, elogiaza eroismul ostasilor romani sub conducerea lui Mihai Viteazul si satirizeaza lasitatea turcilor si a conducatorilor acestora.

Titlul este numele unui conducator al armatei otomane; prin intermediul starilor lui sufletesti se incheaga tabloul bataliei si mai ales imaginea neinfricatului domn muntean.




La inceputul poeziei se infatiseaza figura impunatoare a lui Mihai care patrunde vijelios printre dusmani urmat de vitejii sai. Maretia eroului este evidentiata prin constructia metaforica cu fulgeru-n mana, iar tumultul luptei se releva prin imagini vizuale, auditive si motorii. Un rol important in cadrul elementelor auditive il au verbele la gerunziu trecand, facand, curgand asezate la sfarsitul versurilor, pozitie care impune accentuarea lor, sugerand o muzica grava ca un glas de pierzanie. Aceasta secventa emotioneaza prin arta cu care Cosbuc da viata tabloului bataliei si prin subtilitatea cu care imagineaza perspectiva victoriei romanilor:

Pe voda-l zareste calare trecand

Prin siruri cu fulgeru-n mana

In laturi s-azvarle ostirea pagana,

Caci voda o-mparte carare facand,

Si-n urma-i se-ndeasa cu vuiet curgand,

Ostirea romana.

Avantul eroic al romanilor contrasteaza cu spaima si dezordinea din ostirea turcilor. Aglomerarile verbale, epitetul adverbial deolalta si repetitia un val dupa val surprind starea jalnica a armatelor dusmane. Imbulzindu-se sa treaca podul de peste Neajlov, cea mai mare parte a turcilor si-a gasit moartea in apele raului unde cazuse insusi Sinan-pasa-salvat cu greu de un ostas de-al sau. Metafora fulgerul Sinan si verbul se-nchina releva situatia ridicola in care se afla cunoscutul comandant al armatei otomane: Cu tropote roibii de spaima pe mal

Rup fraiele-n zbucium si salta;

Turcimea-nvrajbita se rupe deolalta

Si cade-n mocirla, un val dupa val,

Iar fulgerul Sinan, izbit de pe cal

Se-nchina prin balta.

Antiteza sugereaza doua planuri: al inaltarii romanilor in perspectiva istoriei si al prabusirii paganilor.

O alta secventa a inclestarii dramatice de la Calugareni o constituie intrarea in lupta a ienicerilor condusi de Mihnea Turcitul impotriva muntenilor pe care ii tradase. Prin intermediul acestui personaj, Cosbuc condamna pe vanzatorii de tara din toate timpurile.



Iuresul luptei este surprins prin verbele urland, s-arunca si prin substantivele flinte si fum. In aceasta parte a baladei este infatisat Pasa Hassan caracterizat de la inceput prin lasitate, element negativ subliniat de verbul ramane si adverbele departe si alaturi:

Hassan de sub poala padurii acum

Lui Mihnea-i trimite-o porunca;

In spatele-ostirii muntene s-arunca

Urland ianicerii prin flinte si fum, -

Dar pasa ramane alaturi de drum

Departe de lunca.

In contrast cu pasa care se multumeste sa dea porunci, ramanand departe de primejdii, domnitorul romanilo se avanta asupra paganilor, incurajandu-si ostasii prin fapte. Comparatiile ca volbura toamnei, ca lupu-ntre oi, verbele frange, bate, vantura, adverbele degraba, inapoi pun in lumina vitejia legendarului Mihai:

Ca volbura toamnei se-nvarte el roata

Si intra-n urdie ca lupu-ntre oi,

Si-o frange degraba si-o bate-napoi

Si-o vantura toata.

Antiteza se adanceste in versurile Hassan de mirare e negru-pamant, Bogdan e suflet de vant; metafora inedita- suflet de vant scoate in evidenta faptul ca voievodul apare in batalie infricosator ca si stihiile care matura totul in calea lor. Groaza pasei se subliniaza prin acumulari verbale, prin imagini vizuale si motorii, prin exclamatii retorice, cu ajutorul epitetului nebuna, determinant al substantivului groaza si prin interjectia vai:

Dar iata-l! E voda ghiaurul Mihai!

Alearga navala nebuna,

Imprastie singur pe cati ii aduna,

Cutreiera campul taind de pe cai-

El vine spre pasa; e groaza si vai,

Ca vine furtuna.




Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }