QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate romana

Eminescu biografie





1850

Se naste in orasul Botosani Mihail, al saptelea copil din cei unsprezece ai lui Gheorghe Eminovici si Raluca, din familia Iurascu. Unele marturii fixeaza ca data a nasterii 14 decembrie 1849, iar forma Mihai se va impune mai tarziu. Familia cobora pe linie paterna din Transilvania de unde emigreaza in Bucovina din cauza exploatarii iobagesti, obligatiilor militare si a persecutiilor religioase. Bunicii sai, Vasile si Ioana, traiesc in Calinestii lui Cuparencu, nu departe de Suceava, comuna intemeiata de emigrantii transilvaneni. Mor din cauza epidemiei de holera din 1844, si poetul, nascut mult mai tarziu, nu-i cunoaste si nu-i evoca in scrierile sale. Gheorghe, primul baiat al lui Vasile, tatal poetului, trece din Bucovina in Moldova si indeplineste functia de administrator de mosie. Este ridicat la rangul de caminar si isi intemeiaza gospodaria sa la Ipotesti, in Tinutul Botosanilor. Familia sporeste repede si se nasc, inaintea poetului, Serban (1841), Nicolae (1843), Gheorghe (1844), Ruxandra (1845), Ilie (1846), Maria (1848), iar dupa el, Aglaia (1852), Harieta (1854), Matei (1856), Vasile (?). Mor inainte de a iesi din copilarie Ruxandra, Maria si Vasile. Caminarul, om cu dragoste de carte, isi trimite baietii si chiar o fata, Aglaia, sa faca studii la Cernauti, in Transilvania, iar Serban si poetul la universitatile germane. Astazi Ipotestiul este loc de pelerinaj pentru iubitorii scrisului eminescian.






1858-1860

Se inscrie in octombrie 1858 in clasa a III-a la Scoala primara National Hauptschule (Scoala primara ortodoxa orientala) din Cernauti. Frecventeaza aici si clasa a IV-a in anul scolar 1859
1860.Nu cunoastem unde face primele doua clase primare, probabil intr-un pension particular. Are ca invatatori pe Ioan Litviniuc si Ioan Zibacinschi, iar director pe Vasile Ilasievici. Cadre didactice cu experienta, invatatorii sai participa la viata culturala si intocmesc manuale scolare. Termina scoala primara cu rezultate bune la invatatura. Nu s-a simtit legat, afectiv, de invatatorii sai si nu-i evoca in scrierile sale.



1860-1863

Se inscrie in septembrie 1860 la Ober Gymnasium, liceul german din Cernauti, infiintat in 1808, singura institutie de invatamant liceal la acea data in Bucovina anexata de Imperiul habsburgic in 1775. Se impune in cursul anilor prin buna organizare administrativa si marea severitate in procesul de invatamant. Profesorii se recrutau, cu precadere, din Austria, intocmesc studii si colaboreaza la publicatiile vremii. Se infiinteaza si o catedra de romana, destul de tarziu, dupa 1848. Este ocupata de Aron Pumnul. Cunoscut prin Lepturariu romanesc, in patru tomuri, tiparit la Viena intre 1862 si 1865, cea dintai istorie a literaturii romane in texte. Frecventeaza cursurile la Ober Gymnasium si fratii sai, Serban, Nicolae, Gheorghe si Ilie. Termina clasa I cu rezultate bune la invatatura. Nu are nota la romana pe primul semestru si este clasificat de Miron Calinescu, erudit in istoria bisericii ortodoxe romane. Se inscrie in septembrie 1861 in clasa a II-a si are profesor de romana pe I. G. Sbiera, succesorul lui Aron Pumnul la catedra, culegator din creatie populara si autor de studii de Tinuta academica. Il califica, in amandoua semestrele, cu note maxime la romana. Obtine insuficient pe un semestru la Valentin Kermanner, latina si la Johann Haiduk, pe amandoua semestrele, la matematica. Mai tarziu va marturisi ca indepartarea sa de matematica se datora metodei rele de predare. Se inscrie in septembrie 1862 din nou in clasa a II-a, frecventeaza cursurile numai primul semestru si se retrage, cum se arata in catalog, ca "privatist " (elev-particular). Are note foarte bune la toate materiile. I. G. Sbiera ii da la romana calificativul "vorzüglich " (eminent). Este remarcat de Ernst Rudolf Neubauer, profesorul de istorie, ca un elev cu insusiri exceptionale. Poet, prozator si ziarist, Ernst Rudolf Neubauer va fi primul director al liceului german din Radauti infiintat in 1872. Inceteaza din viata Ilie, in 28 decembrie in Spitalul ostirii din Bucuresti. Face primele clase la Ober Gymnasium din Cernauti, clasa a IV-a la Liceul romano-catolic din Sibiu si se inscrie in septembrie 1861 la Scoala Nationala de Medicina si Farmacie din Bucuresti; pierde prin moartea lui Ilie pe cel mai aproape dintre fratii sai.



1864-1865

Demersuri la Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice sa obtina o bursa pentru continuarea studiilor; nu sunt incununate de succes. Se angajeaza in noiembrie 1864 la Consiliul Permanent Judetean Botosani "scriitor al cancelariei sale ".

Face corespondenta si intocmeste actele oficiale. Are coleg pe George Manea Foxaneanu, care il numeste Mihael Eminescu probabil pentru preocuparile literare. Isi da demisia in 5 martie 1865 si o motiveaza prin "dorinta de a urma studiile colegiale din Gimnaziul Plenariu din Bucovina ".

Destinul il va conduce pe alte drumuri.



1866

Inceteaza din viata la Cernauti in 12
24 ianuarie Aron Pumnul, carturar si mare personalitate a luptei nationale in Bucovina sub stapanirea austriaca. I. G. Sbiera, succesorul lui Aron Pumnul, intocmeste impreuna cu cativa elevi o brosura omagiala Lacramioarele invataceilor gimnasisti din Cernauti la mormantul prea iubitului lor profesor Aron Pumnul repausat intr-a 12
24 ianuarie 1866; este difuzata in timpul ceremonialului funebru. Brosura cuprinde sapte poezii, toate fara titlu, cinci semnate: M. Eminoviciu (privatist), St. Stefureac (cl. VI), I. Ieremievici (cl. V) iar E. Franzos si Ehrlih publica in germana. Poeziile nesemnate apartin, probabil, lui I. G. Sbiera. Aron Pumnul este in poezia de debut a lui Eminescu, La moartea lui Aron Pumnul, cum o intituleaza editorii "geniul mare al desteptarii " Bucovinei. Cadenta si fluiditatea unor versuri ne dau dreptul sa presupunem ca nu era la intaia poezie. Tot acum trimite Familiei din Pesta poezia "De-as avea ", care se publica in numarul din 25 februarie
19 martie 1866. Iosif Vulcan, redactorul revistei, o insoteste cu o nota redactionala. "Cu bucurie deschidem coloanele foaiei noastre acestui june de numai 16 ani, care cu primele incercari poetice ne-a surprins placut. " Poezia e semnata: M. Eminescu, cum va proceda de aici inainte. O familie cu numele Eminescu se afla in comuna Lupu, de langa Blaj si un elev cu acest nume frecventeaza cursurile la liceul din Blaj. Intreprinde in aprilie-octombrie prima calatorie in Transilvania pe urmele strabunilor sai. Il insoteste pe Ioan Neamtu din Feldru, elev la Scoala reala greco-ortodoxa din Cernauti. Intra in Transilvania prin pasul Tihuta, coboara pe Valea Somesului si ajunge la Dej de unde ii scrie lui Iosif Vulcan ca se afla in drum spre Blaj. La sfarsitul lui mai ajunge la Targu-Mures, ii cunoaste pe Ioan Cotta si Teodor Cojocaru, studenti la teologie si calatoresc impreuna pana la Blaj. Biografii sai sunt de parere ca dorea sa-si continue studiile in orasul de pe Tarnave.Avem in aceasta privinta numai marturii orale, nu si documente. Bogata activitate literara. Publica in Familia "O calarire in zori " (15


27 mai), "Din strainatate " (17
29 iulie), "La Bucovina " (16
26 august), "Speranta " (11
23 septembrie), "Misterele noptii " (16
28 octombrie), iar in "Umoristul " (29 septembrie
11 octombrie) cealalta revista a lui Iosif Vulcan "Asta vreau dragul meu ", sub forma de cuplet. Incepe publicarea "novelei svedice " a lui Onkel Adam (Karl Anton Wertterberg) "Lantul de aur ", pe care o traduce din germana. Tot acum strange material pentru romanul "Geniu pustiu ", pe care il elaboreaza in perioada preuniversitara si ramane in manuscris. Calatoria lui Eminescu in Transilvania marcheaza, remarca G. Calinescu, intrarea in alta varsta.



1867-1868

Este in trupa lui Iorgu Caragiale din octombrie 1867 si intocmeste memorii catre organele administrative pe care le semneaza "Iorgu Caragiale si asociatii sai ".

Din trupa lui Iorgu Caragiale trece in cea a lui Mihail Pascaly, care il angajeaza ca "sufleur II si copist ".

In manuscrise se pastreaza mai multe piese copiate de el, care se joaca pe scena. I se incredinteaza si interpretarea unor roluri mai mici. Insoteste trupa lui Mihail Pascaly in turneul pe care il intreprinde in Transilvania in mai-august 1868. Da reprezentatii la Brasov, Sibiu, Lugoj, Arad si Oravita si i se face, pretutindeni, o primire triumfala. Publica in Familia poezia "Ce-Ti doresc eu Tie, dulce Romanie " (2
14 aprilie 1867) una din cele mai cunoscute ode ale sale inchinate patriei, "La Heliade " (18
30 iunie 1867), evocare a personalitatii "batranului bard " care si trimite la "Ieremiada " lui Schiller. Viata in mediul teatral sta la baza poeziilor publicate tot in Familia, "La o artista " (18
30 august 1868) si "Amorul unei marmure " (19 septembrie
1 octombrie), cu imagini din Mira, piesa de teatru care apartine anilor 1868 - 1869. Traduce la initiativa lui Mihail Pascaly tratatul lui Heinrich Theodor Rötscher: "Die Kunst der drammatische Darstellung "; pregateste textul pentru tipar; ramane in manuscrise. Lucrare fundamentala, il familiarizeaza cu estetica teatrala si il introduce in literatura universala.



1869

Publica in Familia poeziile "Junii corupti " (31 ianuarie
11 februarie), inrudita cu "Geniu pustiu " prin evocarea atmosferei revolutionare si "Amicului F. I. " (30 martie
11 aprilie) inchinata lui Filimon Ilea, cu care se imprieteneste la Blaj in 1866, mai tarziu profesor de drept civil la Universitatea din Bucuresti. Se infiinteaza la Bucuresti, in 1 aprilie, Cercul Literar "Orientul ", cu Grigore Haralamb Grandea, presedinte si V. Gr. Pop si I. Badescu, secretari; editeaza revista "Albina Pindului ", orientata spre creatia populara si literatura franceza si germana.Face parte din colectivul insarcinat sa culeaga folclor in Moldova. Nu stiu sa fi facut cercetari pe teren; manuscrisele cuprind un mare numar de texte din creatia populara. Publica intr-o foaie volanta indoliata, in aprilie, oda funebra, "La moartea principelui Stirbey ", incetat din viata la Nisa, in 1
13 aprilie 1869. Foaia volanta mai cuprinde o poezie de Vasile Demetrescu (V. D. Paun) si una de Ion (Ionita) Bodescu, cu care se va intalni si mai tarziu la Botosani. Barbu Dimitrie Stirbey se face cunoscut prin masurile sale administrative. Eminescu se va referi la ele in articolele de la Timpul, un deceniu mai tarziu. Se inscrie in 2 octombrie la Facultatea de Filozofie a Universitatii din Viena, ca "ausserordentlich " (auditor extraordinar); nu avea bacalaureatul. Se inscrie in 20 octombrie in Societatea Literara Sociala "Romania ", infiintata in 1867; iar in 23 octombrie si in Societatea Literara Stiintifica a romanilor din Viena; initiaza demersuri pentru unificarea lor. Il cunoaste pe Ioan Slavici (n. 1848), student la drept, care efectua stagiul militar; participa la sedintele celor doua societati si leaga o prietenie exemplara.

1870

Frecventeaza in semestrul de iarna 1869
1870 cursurile de la Facultatea de Filozofie a Universitatii din Viena. Asista la prelegerile tinute de Robert Zimmermann, istoria filozofiei, filozofia practica, conversatii filozofice Karl Zigmund Barasch-Rappaport, principii filozofice, exercitii filozofice si lecturi din Descartes, Spinoza si Leibniz, istorie si critica a notiunilor divine, Theodor Vogt, introducere in filozofie pe baza Metafizicii lui Aristotel. Are rezerve fata de profesorii vienezi pentru atitudinea lor fata de filozofia kantiana. Publica in ziarul Albina in doua numere din 7
19 si 9
21 articolul "O scriere critica ".

Ia apararea lui Aron Pumnul impotriva atacurilor lui Dimitrie Petrino din brosura, "Putine cuvinte despre coruperea limbii romane in Bucovina " tiparita la Cernauti in 1869 aratand ca meritul profesorului cernautean sta in faptul ca da "consistenta si constiinta nationala maselor "si face din ele "o natiune ".

Publica in Familia in 18
30 ianuarie articolul "Repertoriul nostru teatral ", examinare critica a productiei romanesti teatrale si inaugureaza cu aceste articole intrarea sa in publicistica culturala. Publica in Federatiunea din Pesta o suita de trei articole: "Sa facem un congres ", (5


17 aprilie), "ën unire e taria "(10
22 aprilie) si "Echilibrul " (22 aprilie
4 mai, 29 aprilie
11 iunie); in care examineaza criza dualismului austro-ungar; ataca bazele sale constitutionale si il califica "o fictiune diplomatica ".

Justitia ungara ii intenteaza un proces de presa; nu cunoastem mersul si nici sfarsitul sau. Inaugureaza cu articolele din Federatiunea semnate Varro, intrarea in publicistica politica. O delegatie de studenti romani din Viena intre care se afla si Eminescu face o vizita lui Al. I. Cuza la spitalul din Dšbling. Il cunoaste la Viena pe Iacob Negruzzi, care evoca intalnirea in amintirile sale. Isi incepe colaborarea la Convorbiri literare, cu poezia "Venere si Madona " (15 aprilie), careia ii urmeaza "Epigonii " (15 august) si proza "Fat-Frumos din lacrima "(1
15 noiembrie). O bogata corespondenta cu Iacob Negruzzi, redactorul foii iesene.

1871

Aglaia, sora sa, se casatoreste la Ipotesti in 7 ianuarie cu Ioan Drogli, profesor in Cernauti; Au trei copii: Veturia, moarta de mica, Georg si Ioan. Publica in Convorbiri literare in 1 martie poezia "Mortua est "; a treia poezie dupa "Venere si Madona " si "Epigonii "; si retine atentia lui Maiorescu care ii recunoaste talentul. Are loc la 8 aprilie sedinta de unificare a celor doua societati studentesti din Viena; ocazie cu care ia nastere Societatea Academica Sociala Literara "Romania juna " din Viena; sunt alesi Ioan Slavici, presedinte, si Eminescu, bibliotecar; societatea, cunoscuta sub numele de "Romania juna ", se va impune ca una din cele mai importante societati studentesti. Se tine serbarea de la Putna din 14-16 august, organizata de studentii romani de la Universitatea din Viena. Slavici este presedinte al comitetului de organizare iar Eminescu, secretar. Programata pentru august 1870 se amana din cauza izbucnirii razboiului franco-german. Poetul justifica aceasta hotarare intr-un articol, "Notita asupra proiectatei intruniri la mormantul lui Stefan cel Mare la Putna ", publicat in Convorbiri literare in 15 septembrie 1870. La serbarea care reuneste studentii din provinciile romanesti participa si personalitati ale vietii culturale romanesti, expresie a solidaritatii nationale. Congresul studentesc propus de Eminescu isi tine lucrarile dupa festivitate in 16
28 august; se adopta ca program de actiune a tinerei generatii lupta pentru unitatea culturala, care sa conduca si la cea politica. Se inscrie in octombrie la Facultatea de Drept a Universitatii din Viena; si isi intrerupe studiile in timpul pregatirii Serbarii de la Putna si a Congresului studentesc.

1872

Frecventeaza cursurile Facultatii de Drept a Universitatii din Viena in semestrul de iarna 1871
1872 si semestrul de vara 1872. Audiaza prelegerile profesorilor: Robert Zimmermann, istoria filozofiei, Theodor Vogh, pedagogie si logica, Rudolf Ihering, drept roman, Heinrich Siegel, dreptul german, Karl Ludwig Ritter von Arndts, drept roman. Alaturi de prelegerile acestor profesori frecventeaza si cursurile lui Lorenz Jacob von Stein, filozofia dreptului si economie politica, Franz Xavier von Neumann-Spallart, statistica, Ernst Brücke, fiziologie si anatomie microscopica, Joseph Hyrtl, anatomie descriptiva si topografica; asista la consultatii si disectii si participa la experientele de fizica ale lui Nicolae Teclu de la Academia Comerciala din Viena. Manuscrisele cuprind un mare numar de texte din epoca studiilor vieneze. Participa in septembrie, pentru prima oara, la sedintele "Junimii " iesene; unde citeste nuvela "Sarmanul Dionis " si poeziile "Egipetul ", "Inger si demon " si "Floare albastra ".

Publica in Convorbiri literare in 1 octombrie "Egipetul ", fragment din "Panorama desertaciunilor ", poem de evocare a succesiunii civilizatiilor umane.

Publica in Convorbiri literare in 1 decembrie si 1 ianuarie 1873 nuvela "Sarmanul Dionis ".

Epocii studiilor vieneze apartin insemnarile filozofice si de drept, precum si marile poeme ramase in manuscris.

La indemnul lui Maiorescu se inscrie in 18 decembrie cu o adeverinta de absolvire a Liceului din Botosani; la Facultatea de Filozofie a Universitatii Friedrich-Wilhelm din Berlin; primeste peste cateva luni o bursa de la T. Maiorescu, ministrul Cultelor si Instructiunii Publice pentru trecerea doctoratului.

1873

Audiaza la Facultatea de filozofie a Universitatii din Berlin in semestrul de iarna 1872
1873, semestrul de vara 1873, semestrul de iarna 1873
1874 si semestrul de vara 1874 prelegerile lui Eugen Dühring, filozofie si economie politica, Eduard Zeller, istoria filozofiei, Hermann Bonitz, istoria filozofiei grecesti, C. N. Althaus, filozofia hegeliana, Karl Richard Lepsius, istoria Egiptului, Karl Wilhelm Nitsch, istoria romana, Heinrich Dernburg, dreptul roman, Iohann-Christian Poggendorff, geografia fizica, Hermann-Ludwig-Ferdinand von Helmholtz, fizica, Emil Du Bois-Reymond, stiinte naturale. Din cele patru cursuri pe care le tine Dühring prezinta un interes aparte cele despre optimism si pesimism si economie nationala. Alaturi de cursurile obligatorii, se preocupa de "psihologia popoarelor ", disciplina intemeiata de H. Steinthal si M. Lazarus in 1860. Manuscrisele cuprind note de curs la Zeller, Droysen si Lepsius, un studiu, Economia nationala, un mare numar de extrase privind "psihologia popoarelor ".



Gheorghe, fratele mai mare, locotenent in armata romana este pus in disponibilitate din cauza de boala. Se sinucide la Ipotesti in 21 septembrie.



1874

Corespondenta in germana cu T. Maiorescu privind trecerea doctoratului spre a ocupa catedra de filozofie la Universitatea din Iasi; pentru care nu se considera pregatit sa tina prelegeri universitare; putea face comentarii de texte din Schopenhauer si Kant, incepe traducerea tratatului lui Kant, "Critica ratiunii pure "; si amana astfel sustinerea doctoratului la Berlin optand pentru Jena, pretext fata de Maiorescu pentru intreruperea studiilor universitare.

Calatorie in august in Königsberg, orasul lui Kant, la Cracovia si la Lemberg; investigatii in arhive; necesitatea unei pregatiri in slavistica; traduce gramatica paleoslava, care ramane in manuscris. Consiliul de Ministri il numeste, la propunerea lui Maiorescu, bibliotecar al Bibliotecii Centrale din Iasi cu incepere din 10 septembrie, post in care va desfasura o sustinuta activitate pentru imbogatirea Bibliotecii Centrale cu publicatii din vechiul scris romanesc. Delegat in comisii formate din profesori universitari si din invatamantul mediu sa asiste la examene la institutiile de invatamant iesene. Ii raspunde Veronicai Micle in noiembrie 1874 la invitatia pe care i-o face sa participe la seratele ei literare. Inceteaza din viata la Berlin, in 29 noiembrie, Serban, fratele mai mare, medic cu renume care studiase medicina la Ereangen, München si probabil si la alte universitati germane. Este al treilea fiu al caminarului, dupa Ilie si Gheorghe, care sfarseste tragic in plina ascensiune intelectuala.

Colaboreaza la Convorbiri literare cu articole culturale si cu poezia "Imparat si proletar ", prima versiune a poemului "Umbre pe panza vremii ".



1875

Corespondenta cu F. A. Brockhaus, privind colaborarea sa la enciclopedia germana, Conversation Lexikon, prilej cu care propune introducerea de noi articole, neacceptata de editor.

Este inlocuit la conducerea Bibliotecii Centrale din Iasi in 1 iulie si numit revizor scolar peste judetele Iasi si Vaslui.

Dimitrie Petrino, succesorul sau la conducerea Bibliotecii Centrale, solicita trimiterea sa in judecata pentru nereguli in gestiunea bibliotecii dar acuzatiile se dovedesc neintemeiate si instanta dispune sistarea urmaririi.

Activitate de un dinamism iesit din comun: inspectii la scoli, asistenta la examene, numirea si revocarea personalului didactic, conferinte cu invatatorii, rapoarte catre prefecturi si Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice. In aceste imprejurari il cunoaste pe Ion Creanga (n. 1839), invatator la Scoala nr. 2 din Pacurari, inceputul legendarei lor prietenii. Trimite Ministerului Cultelor si Instructiunii Publice in 19 iulie Tabloul general de organizare a scoalelor rurale din judetul Iasi; un adevarat model de lucrare statistica prin conceptie si sistematizarea 0datelor, iar in 5 septembrie Tabloul general pentru organizarea scoalelor rurale din judetul Vaslui. Il insoteste cu mai multe anexe, o mica monografie a situatiei scolilor rurale din judetul Vaslui; cele doua Tablouri sunt folosite de Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice ca instrumente de lucru. Duce la Cernauti brosura Rapirea Bucovinei dupa documente autentice intocmita de Ioan Slavici cu o prefata de M. Kogalniceanu. Brosura cuprindea documente privind anexarea Tarii de Sus a Moldovei (numita mai tarziu Bucovina) la Imperiul habsburgic in 1775.



1876

Tine in 1 martie in cadrul Prelectiunilor populare, organizate de "Junimea " ieseana conferinta Influenta austriaca asupra romanilor din Principate; expunere teoretica in care sintetizeaza tezele conceptiei sale social-politice, pe care o reelaboreaza si o publica sub forma de studiu in Convorbiri literare in 1 august.

Continua activitatea ca revizor scolar si critica organele administrative pentru lipsa de interes fata de scolile din mediul rural.

Trimite Ministerului Cultelor si Instructiunii Publice in 4 mai o replica drastica privind modul in care nu-si facea datoria.

Consiliul Permanent propune in 18 mai destituirea sa din postul de revizor scolar. Este redactor la Curierul de Iasi cu incepere din 19 mai; si isi schimba statutul in ziarist profesionist; ocupatia convenea si personalitatii sale.Foaie oficiala, Curierul de Iasi incepe sa apara in 31 martie 1868, cu o periodicitate neregulata; "Partii neoficiale " i se rezerva o singura pagina.Publica informatii din razboiul din Balcani, cronici despre viata culturala ieseana, prezentari de carti si ziare; "pagina neoficiala " ia aspect de publicatie enciclopedica.Se stinge din viata la Ipotesti in 13 august Raluca, mama sa, macinata de cancer. Este inmormantata langa biserica ctitorita de caminar si de ea.Publica in foiletonul Curierului de Iasi schita La aniversara (9 iulie) si nuvela Cezara (6, 11, 13, 15, 18 august) si in Convorbiri literare poeziile: Melancolie, Craiasa din povesti, Lacul si Dorinta (1 septembrie), Calin (file din poveste) (1 noiembrie) si Strigoii(1 decembrie).





Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }