Capacitatea doinei de a exprima deopotriva alinarea suferintei , dorul ,dar si durerea patrunzatoare, bucurile , dar si necazul este sugerata prin epitetele "dulce" , "cu foc" distribuite in constructii versative "cantic dulce" si "vers cu foc" contribuind astfel la accentuarea sentimentelor.
Doina este raportata la trecutul anotimpurilor , la elementel din natura, pt ea il insoteste pe om.Venirea primaverii aminteste in sufletul poporului speranta,dorul de viata, dorinta de evadare intr-un spatiu nelimitat al libertatii , in mijlocul naturii si de aceea isi exprima bucuria , satisfactia si entuziasmul :
"bate vant de primavara
eu cant doina pe afara
De ma-ngan cu floriile
si privighetoriile "
Versul "a ingandurat sugereaza armonia verului soptit , murmurat , expresivitatea ei , dar exprima si ideea de insotire cu celelalte elemente ale naturii - floriile si privighetoriile , care arata si ele simboluri ale frumusetii naturii.
Dinpotriva "iarna viscoloasa" il obliga per om la o viata de izolare, si tot doina este cea care ii alina singuratatea : "Vine iarna viscoloasa
Eu cant doina inchis in casa
de imi mai mangai zilele
zilele si noptiile . prezenta doinei ca antidot , al singuratatii si al tristetei este reflectat prin repetitia "zilele Zilele si noptiile " si prin versul a "mangaia" folosit aici in sensul de a alina de a consola .
Imaginea naturii care capata putere "frunza-n codru iar invie" este reperata la doina de voinicie ,haiduceasca doina cant de voinicie , pentru ca haiducul isi va pregati refugiul in codru frate care-l va apara de dusmani si de nedreptate
Caderea frunzei vestejite arata venirea toamnei , si acum sufletul omului se umple de tristete si de aceea tovaras maret ii este "doina cea de jale " caci de acum el nu isi va mai gasi adapost in aleea codrului.
