Capacitatea doinei de a exprima deopotriva alinarea suferintei , dorul ,dar si durerea patrunzatoare, bucurile , dar si necazul este sugerata prin epitetele "dulce" , "cu foc"  distribuite in constructii versative "cantic dulce" si "vers cu foc"  contribuind astfel la accentuarea sentimentelor.
     Doina este raportata la trecutul anotimpurilor , la elementel din natura, pt ea il insoteste pe om.Venirea primaverii aminteste in sufletul poporului speranta,dorul de viata, dorinta de evadare intr-un spatiu nelimitat al libertatii , in mijlocul naturii si de aceea isi exprima bucuria , satisfactia si entuziasmul :  
"bate vant de primavara 
eu cant doina pe afara 
De ma-ngan cu floriile 
si privighetoriile " 
Versul "a ingandurat  sugereaza armonia verului soptit , murmurat , expresivitatea ei , dar exprima si ideea de insotire cu celelalte elemente ale naturii - floriile si privighetoriile , care arata si ele simboluri ale frumusetii naturii.
     Dinpotriva "iarna viscoloasa" il obliga per om la o viata de izolare, si tot doina este cea care ii alina singuratatea   : "Vine iarna viscoloasa  
  Eu cant doina inchis in casa  
  de imi mai mangai zilele 
  zilele si noptiile . prezenta doinei ca antidot  , al singuratatii si al tristetei  este reflectat prin repetitia "zilele Zilele si noptiile " si prin versul a "mangaia" folosit aici in sensul de a alina de a consola . 
     Imaginea naturii care capata putere "frunza-n codru iar invie" este reperata la doina de voinicie ,haiduceasca doina cant de voinicie , pentru ca haiducul isi va pregati refugiul in codru frate care-l va apara de dusmani si de  nedreptate
     Caderea frunzei vestejite arata venirea toamnei , si acum sufletul omului se umple de tristete si de aceea tovaras maret ii este "doina cea de jale " caci de acum el nu isi va mai gasi adapost in aleea codrului.