QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate romana

Cronicari-Intentii ce stau la baza scrierilor





E unica lucrare cunoscuta, cuprinzind evenimentele din perioada 1359-1594, ramasa nefinisata. Cronicarul motiveaza scrierea acestui letopiset din simplul pretext "ca sa nu se inece anii cei trecuti" si sa lase urmasilor amanunte despre cele ce au fost sa se petreaca in anii de demult, dar si din grija ca acestia sa nu ramina "asemenea fiarelor si dobitoacelor celor mute si fara minte".

E de accentuat importanta pe care o acorda cronicarul istoriei in trezirea si cresterea constiintei nationale a poporului, "Letopisetul Tarii Moldovei" constituind inceputul istoriografiei in limba romana.Grigore Ureche a consemnat in mod obiectiv evenimentele si intimplarile cele mai importante, tinind foarte mult sa fie nu un "scriitoriu de cuvinte desarte ce de dereptate".





“PRIVATEAdevarata istoriografie moldoveana incepe cu Grigore Ureche, fiu al unui Nestor Ureche, boier refugiat o vreme in Polonia (prilej pentru Grigore de a invata in scolile lesesti). Spatar sub Alexandru Ilias, mare spatar si apoi vornic al Tarii de Jos sub Vasile Lupu, nu mai era in viata la 3 mai 1647 cind i se impartea averea. Cum Ureche n-a scris cronica vremurilor sale (letopisetul lui merge abia pina la 1594, la a doua domnie a lui Aron-voda), nu putem cauta la el perceptia lumii in care se misca. Slujindu-se de izvoare sarace, el e un cronicar in intelesul larg al cuvintului, in felul boierului ce-si inseamna pe scoarta unui ceaslov ivirea unei comete si a calugarului compilator, cu toate ca in Polonia a trebuit neaparat sa cunoasca miscarea umanista, si ca, intelectual vorbind, el e un om cu invatatura de izvor occidental si in marginile casei lui un spirit cu vederi inaintate. Fundamental ramine totusi boier bun cu dragoste de tara. Tot ce se poate astepta de la un astfel de scriitor este mireasma automatismului, harul cuvintului, care la Ureche sint tari ca aloia. Dar gasesti la el intelepciune si acea desfacere de lucruri in duhul Bibliei, dupa care este rasplata si pedeapsa. Are sensul obiectivitatii si nu foloseste stirile care nu "se tocmesc", precum banuieste conceptul de traditie, de vreme ce socoteste ca o natie fara istorie s-ar asemana "fieralor si dobitoacelor celor mute si fara minte".

Este evolutionist in istorie, in sens biologic, admitind ca orice natie (azi am zice civilizatie) are o "incepatura", un "adaos" si o "scadere".

Bineinteles e providentialist. Ii descoperim chiar idei politice. "Tocmala" si "obiceiele tarii" nu i se par bine asezate. Domnul judeca fara legi si dupa capul lui si "unde nu-s pravile, din voia domnilor, multe strimbatati se fac".



Adevaratul dar al lui Ureche este insa portretul moral. Aici el creeaza, sintetizeaza, fiindca izvoadele nu-i dadeau nici un model. Omul e privit sub o insusire capitala sau un vitiu sub care se aseaza faptele lui memorabile, intr-o cadenta tipica. Stefan e un sanguinar leonin( . ).”(George Calinescu-“Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent”)
Miron Costin(1633-1691) este cronicar de seama, mare patriot si umanist, inalt dregator si iscusit diplomat, filozof si poet, primul nostru scriitor de autentica valoare, reprezentant de frunte al culturii medievale din Moldova. Toate aceste titluri de eruditie si noblete, atribuite marelui inaintas sint pe deplin indreptatite de viata si faptele sale, de harul si locul ce ii revine in istoria literaturii romane.
Autor al mai multor scrieri in proza si in versuri ca "Letopisetul Tarii Moldovei de la Aron Voda incoace” de unde este parasit de Ureche vornicul din "fara de Gios", cuprinzind o perioada de aproape sapte decenii (1595-1661),poemul filozofic “Viata lumii" (primul din literatura nationala), " Istoria in versuri polone despre Tara Moldovei si Munteniei" cronica de proportii, nefinisata, "De neamul moldovenilor, din ce tara au iesit stramosii lor", in care considera ca "A lasa iarasi nescris, cu mare ocara infundat neamul acesta de o seama de scriitori ieste inimii durere. Biruit-am gindul sa ma apuc de aceasta truda, sa scot lumii la vedere felul neamului, din ce izvor si semintie sint lacuitorii tarii noastre " Ca mai apoi sa sustina cu tnflacarare dar si cu artgumente bineintemeate ca "Cea mai stralucita dovada a acestui popor,de unde se trage ,este limba lui care este adevarata latina . Numele cel mai adevarat, autentic . este ruman sau rumanus, care nume acest popor l-a pastrat intotdeauna . "Miron Costin face aceasta afirmatie in rezultatul studiilor si a cunostintilor istorice si lingvistice, acumulate cu o deosebita osirdie in strainatate, demonstrind astfel originea romana a poporului nostru si latinitatea limbii romane. Ocupa functiile de mare dregator si diplomat, iar mai tirziu si mare logofat influientind substantial viata politica a Moldovei.


Recemat in tara (1685) de catre Constantin Cantemir, un adept al polonilor,inca de pe vremea cind isi facuse studiile in aceasta tara intra in conflict cu noul domn, care incheiase un tratat secret de alianta cu Habsburgii. In rezultatul agravarii acestui conflict urmeaza deznodamindul tragic - decapitarea marelui carturar al aceslei epoci zbuciumate, pline, de colizii intorsaturi neasteptate.
De sub pana iscusitului si distinsului cronicar al neamului ne-a ramas sfatul intelept precum ca "nu ieste alta mai frumoasa si mai de folos in toata viasa omului zabava, decat cetitul cartilor".

In zilele noastre mai ales a acelora, din care aflam de care aflam de cite au fost sa se intimple din vremuri straveci si pina acum in aceasta frumoasa dar mult multpatimita Tara a Moldovei.
Ion Neculce(1672-1745), acest cronicar de seama a neamului, a fost dregator, om politic, ocupand succesiv functiile de postelnic, vataf de aprozi, de vel aga si vel spatar. Iar in vremea domniei lui Dimitrie Cantemir a ajuns hatman al Moldovei.Dupa lupta de la Stanilesti (1711) l-a urmat pe domnitor in pribejiile sale prin Rusia. La intoarcere in Moldova a fost numit vornic al Tarii de Sus, apoi judecator de divan.La 73 de ani, dupa o viata zbuciumata a decedat rapus de batrinete.
Ne-a lasat drept mostenire "Letopisetul "Tarii Moldovei de la Dabija Voda pina la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat", inceput aproximativ din anul 1733, ca o continuare a operei ilustrului inaintas Miron Costin. Letopisetul este precedat de celebrele "0 sama de cuvinte", patruzeci si doua de legende istorice "ce sint auzite din om in om de oameni vechi si batrini", in care sint evocate intr-o aleasa si dulce limba intimplari din viata unor domnitori al Moldovei si indeosebi din cea a lui Stefan cel Mare. Aceste legende, constituie in fond prima culegere de folclor autohton.
“Cronicar moldovean. Pana la 7 ani copilareste la mosia parinteasca Prigoreni. Tatal sau, vistiernicul Neculce moare, iar copilul e luat de bunica Alexandra din Blagesti. Nu e dat la invatatura, ci e initiat in cititul si scrisul chirilic de vreun dascal. Apoi il aflam in Muntenia, la familia stolnicului C. Cantacuzino. Intors in Moldova, urca sirul dregatorilor pana la mare spatar si caimacam (loctiitor de domn). Ajunge sfetnicul tanarului domn D. Cantemir si, in urma pierderii bataliei de la Stanilesti (1711), pribegeste in Rusia si Polonia.





Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }