QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate psihologie

Memoria





MEMORIA


DEFINITIE, ROL, CARACTERISTICI,

MECANISME NEUROFIZIOLOGICE


! Memoria este procesul psihic cognitiv care realizeaza codarea, pastrarea si reactualizarea informatiei.




Memoria are un rol central in viata psihica deoarece stabileste legatura dintre trecut, prezent si viitor, adica asigura continuitatea vietii psihice. Toate functiile psihice utilizeaza informatiile stocate in memorie. Memoria este esentiala pentru recunoasterea obiectelor percepute, intelegere, rezolvarea de probleme, constientizare etc.

Memoria are un caracter selectiv si activ. Noi nu memoram toate informatiile receptionate si nu reactualizam informatiile exact asa cum le-am inregistrat. Informatiile sufera modificari pe perioada pastrarii. Multi cercetatori au facut experimente pentru a stabili care sunt factorii care selecteaza si modifica informatiile inregistrate. Dintre acesti factori fac parte:

- limbajul - denumirile care insotesc stimulii, intrebarile prin care sunt solicitate relatari despre evenimentele trecute influenteaza amintirile;


Doi cercetatori Loftus si Loftus) au prezentat subiectilor un film cu un accident de circulatie si apoi le-au pus intrebari despre ceea ce au vazut. Un grup a fost intrebat: “Cat de repede mergeau masinile cand s-au tamponat?” Unui alt grup i s-a pus intrebarea: Cat de repede mergeau masinile cand s-au facut praf?” Dupa o saptamana ei au fost din nou intrebati despre film si li s-a cerut sa spuna daca au vazut vreun geam spart (in realitate nu a fost nici unul). Subiectii, care dupa vizionarea filmului au auzit cuvintele “s-au facut praf”, au raspuns ca au vazut sticla sparta imprastiata. Amintirile lor au fost influentate de modul in care a fost formulata intrebarea.


- gandirea - memoria modifica amintirile astfel sa le faca mai inteligibile si sa le puna in concordanta cu parerile, conceptiile persoanei;

- emotiile - de ex. daca suntem intr-o stare depresiva, trista ne amintim de evenimente triste.


Psihologul Bower a cerut subiectilor sa noteze timp de o saptamana toate lucrurile placute si neplacute care li se intampla. La sfarsitul saptamanii au fost hipnotizati. Unora dintre subiecti li s-a sugerat ca sunt intr-o dispozitie buna, altora ca sunt deprimati, indispusi. Apoi li s-a cerut sa vorbeasca despre evenimentele din timpul saptamanii. Cei din primul grup si-au amintit mai multe evenimente placute, iar cei din al doilea grup evenimente neplacute. (Hayes&Orrell, p. 167-169; Miclea, p. 168).


Mecanismele neurofiziologice ale memoriei nu sunt prea bine cunoscute. Cercetarile arata ca in stocarea informatiilor un rol esential il are hipocampul care este o parte a sistemului limbic situat in jurul talamusului si hipotalamusului (Hayes&Orrell, p. 111; Lieury, p. 87).

Cercetarile din ultimele decenii arata ca exista trei tipuri de memorie:

- memorie senzoriala

- memorie de scurta durata

- memorie de lunga durata

Relatiile dintre ele sunt prezentate in fig. 1.



Memorie de scurta   

durata

 

Memorie de lunga

durata

 


Memorie senzoriala

 

Stimulii      

din            

mediu                                                          

Raspunsul organismului


Fig. 1. Fluxul informational si sistemul memoriei umane conform schemei lui Atkinson si Shiffrin (dupa Baddeley, p. 15)

Intrebare

Amnezia este o grava tulburare a memoriei care se manifesta prin stergerea unor amintiri. Enumerati cat mai multe dintre consecintele acestei tulburari asupra adaptarii la mediu.


MEMORIA SENZORIALA SI

MEMORIA DE SCURTA DURATA


Stimulii care actioneaza asupra analizatorilor produc o stare de excitatie care nu dispare imediat dupa ce dispare stimulul ci se mentine cateva sutimi de secunde. Aceasta retinere a informatiilor senzoriale pentru acest interval foarte scurt este realizata de catre memoria senzoriala. O parte a informatiei stocate in memoria senzoriala este transmisa memoriei de scurta durata (Baddeley, p.15, Miclea, p. 189).

In memoria de scurta durata se afla informatiile pe care le prelucram in prezent, din aceasta cauza ea se numeste si memorie de lucru.

Memoria de scurta durata este partea activa a memoriei si se suprapune partial cu focarul atentiei si al constiintei. Continutul memoriei de scurta durata provine din stimulii receptionati in prezent si din informatiile extrase din memoria de lunga durata. Aceste informatii sunt utilizate pentru a recunoaste obiectele din jur, pentru a intelege ceea ce ni se spune sau ceea ce citim, pentru a rezolva problemele actuale.

Memoria de scurta durata, ca si cea de lunga durata, codeaza, pastreaza si reactualizeaza informatiile.

1. Memoria de scurta durata foloseste doua coduri principale: codul vizual si acustic. Obiectele, aspectul fizic al persoanelor sunt codate vizual, adica sunt “transformate” in imagini (reprezentari) vizuale. Informatiile cu caracter verbal sunt codate acustic (reprezentari acustice). De multe ori aceste coduri functioneaza concomitent: vedem ceva si il si denumim, ceea ce creste eficienta memoriei (teoria dublei codari) (Miclea, p.201, Lieury, p. 87).


2. Memoria de scurta durata pastreaza informatiile timp de 15-20 secunde. Ea are un volum (o capacitate) limitat. Psihologul G. Miller vorbeste despre “numarul magic 72” aratand ca omul adult poate sa retina deodata 5-9 unitati informationale care pot fi litere, cifre, cuvinte, imagini s.a. Daca elementele sunt grupate atunci pot fi retinute mai multe elemente dar numarul grupelor va fi tot 72. Deci, daca elementele sunt asociate, atunci capacitatea memoriei de scurta durata creste. In acest caz sunt utilizate si informatiile stocate in memoria de lunga durata (Miclea, p. 193; Baddeley, p.22).

3. In intervalul de 15 – 20 secunde informatiile pot fi reactualizate cu usurinta. Dupa acest interval informatia ori este uitata, ori trece in memoria de lunga durata (Miclea, p.197). Uitarea in cadrul memoriei de scurta durata este deci foarte rapida si se produce deoarece informatiile noi iau locul informatiilor codate anterior. Uitarea se manifesta mai slab daca informatiile sunt repetate deoarece in timpul repetarii lor nu pot fi codate alte informatii. De asemenea repetitia usureaza trecerea informatiei in memoria de lunga durata (Baddeley, p.26).

Informatiile importante sau cele frecvent repetate trec in memoria de lunga durata.


3. MEMORIA DE LUNGA DURATA


Memoria de lunga durata este “depozitul” care pastreaza informatiile timp indelungat. Si in legatura cu memoria de lunga durata vom vorbi despre codare, pastrare, reactualizare si uitare.


1.Spre deosebire de memoria de scurta durata care foloseste mai ales codul vizual si acustic, memoria de lunga durata foloseste preponderent un cod semantic. Informatiile sunt codate prin semnificatiile lor (Miclea, p. 238).

Exista multe dovezi in acest sens. Una dintre ele este aceea ca daca vi se spune o propozitie, chiar simpla, si peste o ora vi se cere sa o reproduceti, nu o reproduceti cuvant cu cuvant ci spuneti semnificatia propozitiei. Deci memoria de lunga durata pastreza semnificatiile.



O alta dovada este un fenomen frecvent observat: uneori vrem sa spunem ceva, stim ideea, dar nu gasim cuvintele ca sa le exprimam. Deci in memorie pastram ideile. Acestea trebuie “sa se intalneasca“ cu cuvintele corespunzatoare ca sa le putem exprima verbal.

In afara de codul semantic memoria de lunga durata foloseste si codul vizual, auditiv, kinestezic etc., dar cel semantic se pare ca este cel mai important.


2. In legatura cu pastrarea informatiilor psihologii au incercat sa afle:

-a. cat timp sunt pastrate informatiile in memoria de lunga durata si care este

volumul sau

-b. de ce natura sunt informatiile pastrate

-c. cum se realizeaza pastrarea lor, prin ce fel de reprezentari.


a. Memoria de lunga durata pastreaza informatiile timp de cateva minute, ore, zile, luni sau chiar toata viata. Unii psihologi considera ca memoria de lunga durata are un volum nelimitat si fixeaza aproape toate experientele de viata. Cu toate acestea nu putem reactualiza totul, deoarece nu putem regasi toate informatiile. Unele informatii pot fi reactualizate numai in conditii deosebite, de ex. sub hipnoza.

Cosmovici (p. 152) prezinta cazul unui copil din Ucraina care a fost deportat de nazisti si apoi lasat in Ungaria. El a crescut acolo si deoarece a fost foarte mic atunci cand a fost deportat, nu mai stia nici numele sau, nici localitatea unde se nascuse. La varsta de 35 de ani un medic l-a hipnotizat si in aceasta stare si-a amintit numele, prenumele sau si al mamei sale, cat si denumirea localitatii de origine. Pe urma s-a intors in Ucraina si si-a regasit familia.


Probabil vi s-a intamplat sa incepeti sa vizionati un film despre care ati crezut ca nu l-ati mai vazut si sa recunoasteti scenele pe parcurs. Filmul a fost inregistrat in memoria de lunga durata.

Alti psihologi sustin ca memoria de lunga durata nu pastreaza toate informatiile inregistrate, o parte dintre acestea sunt uitate (Miclea, 222).


b. Ce fel de informatii pastram in memoria de lunga durata? Va amintiti de invatatoarea care v-a invatat in clasa intai? Va amintiti de colegii de clasa din liceu? Toate aceste informatii se refera la trecutul, la biografia Dv.

V-ati facut planuri pentru zilele urmatoare sau pentru vacanta? Memoria pastreaza si gandurile legate de planurile pe care ni le facem.

Stiti ce inseamna cuvantul galben? Din ce categorie face parte? Memoria pastreaza semnificatia notiunilor, relatiile dintre ele.

Atunci cand ne amintim de trecutul nostru sau de planurile de viitor, atunci cand utilizam notiunile, acestea intra in focarul constiintei si informatiile sunt utilizate in mod direct, explicit.

Multi dintre Dv. ati invatat sa mergeti cu bicicleta, sa patinati si, bineinteles, sa scrieti si sa cititi. Atunci cand folositi aceste deprinderi, miscarile, actiunile respective nu intra in focarul constiintei, nu sunt constientizate. Informatiile din memorie sunt folosite in mod implicit.


Psihologii considera ca in functie de natura informatiilor pastrate putem vorbi despre memoria explicita si memoria implicita.

Memoria explicita cuprinde cunostintele care pot fi constientizate, verbalizate, reproduse sau recunoscute intentionat. Aceste cunostinte sunt pastrate in memoria de lunga durata sub forma verbala sau sub forma unor imagini (versurile unei poezii, imaginea camerei de acasa). Memoria explicita pastreaza:

- amintirile privind evenimentele prin care a trecut individul sau amintirile privind intentiile, planurile de viitor. Aceasta parte a memoriei se numeste memorie episodica (biografica), respectiv prospectiva.

- semnificatiile notiunilor si relatiile dintre notiuni (relatiile de sub- si supraordonare, relatiile de cauzalitate). Aceasta parte a memoriei de lunga durata se numeste memorie semantica.

Memoria implicita cuprinde cunostintele care pot fi constientizate sau verbalizate foarte greu si imprecis si care rezulta din modul in care actioneaza individul. Memoria implicita pastreaza deprinderile sau reactiile conditionate. (Miclea, p. 228 – 232, Baddeley, p. 80 – 83).


c. O alta intrebare pe care si-au pus-o psihologii se refera la modul in care sunt organizate si pastrate informatiile in memoria de lunga durata. Informatiile sunt pastrate in memoria de lunga durata sub forma unor reprezentari. Prin reprezentari intelegem “proiectia in sistemul cognitiv a realitatii externe” (Miclea, 159). In acest sens reprezentarile nu sunt doar imaginile mintale (cum considera psihologia traditionala, ci si notiunile, relatiile dintre notiuni etc. Cunostintele pot fi reprezentate in memoria de lunga durata in mai multe moduri, in functie de natura si caracteristicile aspectelor reprezentate.

c1. Categoriile. Categoria sau clasa cuprinde un grup de obiecte care se aseamana prin ceva (categoria copiilor de varsta pubertara, categoria culorilor, a televizoarelor etc.). Categoria poate fi reprezentata mental sub forma conceptelor (notiunilor) sau sub forma prototipurilor. Conceptul se exprima printr-o definitie care cuprinde toate caracteristicile necesare si suficiente ale clasei respective (ex triunghiul este un poligon format din trei laturi care se unesc doua cate doua si formeaza trei unghiuri interne). In procesul gandirii folosim mai rar conceptele propriu-zise. In locul conceptelor folosim prototipurile.

Prototipul unei categorii este exemplarul pe care ni-l reamintim prima data, atunci cand ne gandim la o anumita categorie (Miclea, 145).


Activitate

Rugati un coleg sa va spuna trei fructe sau trei animale. Printre cele trei fructe va aminti probabil si merele, iar unul din animale va fi cainele. In tara noastra marul si cainele sunt prototipuri ale categoriilor de fructe si animale.


c.2. Relatiile dintre categorii sunt reprezentate mintal sub forma retelelor semantice. Retelele semantice indica relatiile de sub- si supraordonare dintre notiunile care reprezinta categoriile. Atunci cand utilizam o notiune noi o intelegem deoarece stim sa o situam in reteaua corespunzatoare (Miclea, p. 246). Daca spun: “Maria s-a dus la plimbare cu bunica si cu verisoara sa”, intelegeti sensul propozitiei pentru ca in mintea Dv. exista reteaua semantica privind raporturile de rudenie:


bunic - bunica

mama-tata fratele tatalui-sotia sa

Maria fiica lor (verisoara Mariei)



In memoria noastra exista numeroase retele semantice, de ex. cele privind animalele (vertebrate-nevertebrate, mamifere-pasari-pesti-reptile-amfibieni) sau figurile geometrice.


c.3. Obiectele, peisajele, situatiile complexe sunt reprezentate prin imagini mintale sau scheme cognitive (cadre).

Imaginea mintala este o reprezentare care contine informatii despre insusirile concrete (forma, culoarea, marimea) unor obiecte, in absenta actiunii stimulilor asupra receptorilor specifici (Miclea, p. 160). Imaginile mintale nu sunt doar o “urma” a perceptiilor ci in ele sunt incluse si unele cunostinte din memoria de lunga durata (Miclea, p. 168). Aceste cunostinte au un rol foarte important in cazul imaginilor care sunt create de subiect pe baza informatiilor obtinute indirect (prin lectura sau din discutiile cu alte persoane) sau in timpul reveriei.


Sa presupunem ca intr-un oras necunoscut intrati intr-o cladire despre care nu stiti ce este si ajungeti intr-o sala in care sunt niste banci, in fata bancilor este o masa cu un scaun si o tabla. Probabil va dati seama ca sunteti intr-o scoala. Informatiile care sunt organizate astfel incat sa reprezinte niste situatii stereotipe formeaza o schema cognitiva sau un cadru. Informatiile pe care vi le-am dat sunt intotdeauna adevarate pentru o scoala din tara noastra. La acestea se pot adauga informatii care uneori sunt adevarate, alteori nu. In clasa pot fi elevi, flori, materiale didactice etc.




Prin schema cognitiva sau cadru intelegem un grup de informatii despre elementele unei situatii si relatiile dintre aceste elemente. Schemele cognitive sunt organizate ierarhic. La varf sunt datele care intotdeauna sunt adevarate privind situatia respectiva. Acestora le sunt subordonate informatiile variabile, care nu sunt prezente intotdeauna (Miclea, 249).


c.4. Evenimentele, actiunile mai complexe sunt reprezentate prin scenarii cognitive. Un scenariu este format din mai multe cadre care descriu o succesiune de evenimente care se petrec relativ asemanator. Si scenariul are o organizare ierarhica, cu elemente intotdeauna adevarate si elemente variabile (Miclea, 254).


Cum calatorim cu trenul? Luam bilet, ne urcam in tren, aranjam bagajele, ne asezam, discutam cu ceilalti calatori, aratam biletul conductorului, luam bagajele si coboram. Aceste evenimente caracterizeaza o calatorie in general, este scenariul unei calatorii. Scenariul este format din mai multe cadre: cumpararea biletelor, compartimentul si ceea ce se intampla in compartiment, coborarea. Intr-o calatorie cu trenul este adevarat ca intotdeauna urcam in tren si apoi coboram. Celelalte elemente uneori sunt prezente, alteori nu.


Cunostintele pastrate sub forma acestor reprezentari indeplinesc mai multe functii in activitatea mintala:

- pastreaza informatiile intr-un mod organizat, in structuri

- asigura recunoasterea obiectelor, situatiilor, intelegerea informatiilor receptionate

- informatiile corect structurate au un rol esential in efectuarea operatiilor cognitive: in efectuarea comparatiilor, clasificarilor, in rezolvarea problemelor.

- orienteaza comportamentul (daca nu cunoastem cadrul, scenariul, putem sa facem greseli).


Atunci cand sunt necesare, informatiile din memoria de lunga durata sunt readuse in memoria de scurta durata unde sunt utilizate si eventual imbogatite cu noi cunostinte. Apoi informatiile revin in memoria de lunga durata.


De exemplu, ceea ce invatam despre memorie, in timpul cursului se afla in memoria de scurta durata (memoria de lucru). De aici informatiile care au fost intelese patrund in memoria de lunga durata. Atunci cand veti invata despre testele de memorie aceste cunostinte revin in memoria de scurta durata, sunt completate cu alte cunostinte si apoi din nou sunt depozitate in memoria de lunga durata. La examen informatiile sunt din nou readuse in memoria de scurta durata.


Tema obligatorie

Realizati o comparatie intre memoria de scurta si lunga durata.


3. Reactualizarea (recuperarea) informatiilor din memoria de lunga durata se realizeaza prin readucerea lor in memoria de scurta durata (memoria de lucru) unde sunt utilizate pentru recunoasterea stimulilor prezenti, reproducerea unor cunostinte, rezolvarea unor probleme etc.

Cercetatorii au studiat factorii care usureaza reactualizarea. Ei au atras atentia asupra importantei indicilor de recuperare si a contextului.

Reactualizarea informatiilor se realizeaza mai usor in prezenta unor indici de recuperare. Acesti indici pot fi de natura semantica, asociativa sau imagistica.

Indici semantici sunt de exemplu categoriile care ne pot ajuta sa ne amintim unele cazuri particulare.


Uneori elevul care trebuie sa raspunda aparent a uitat lectia, nu reuseste sa reproduca nimic. Daca profesorul pune intrebari ajutatoare, elevul isi reaminteste ce a invatat. Ex. la ora de geografie elevul vorbeste despre Austria si nu mai stie ce sa spuna; profesorul, ca sa il ajute, poate sa indice o categorie - il intreaba ce stie despre muntii din Austria.


Indici asociativi folosim atunci cand un stimul ne reaminteste un alt stimul cu care s-a asociat pentru ca au fost prezenti de multe ori impreuna.


De ex la gramatica cuvantul subiect este asociat cu cel de predicat. Daca elevul nu stie ce are de facut, profesorul poate sa-l ajute: ai gasit predicatul, acum ce trebuie sa cauti?.


Indici imagistici sunt imaginile (de ex fotografiile) care ne ajuta sa evocam anumite amintiri (Lieury, p. 103).


Cu cat un indiciu este mai bogat, mai complet, cu atat reamintirea este mai usoara. Din aceasta cauza recunoasterea este mai usoara decat reproducerea. In cazul recunoasterii se da indiciul cel mai complet, adica se prezinta intreaga informatie.


Reactualizarea este usurata daca ne aflam intr-un context asemanator cu cel in care s-a realizat inregistrarea informatiilor. Contextul se poate referi la mediul extern sau la starea interna a subiectului (Hayes&Orrell, p. 171).

Contextul extern este reprezentat de locul in care ne aflam, persoanele cu care suntem impreuna etc. Daca ne aflam intr-o anumita situatie ne reamintim de diferite evenimente care s-au asociat cu acea situatie.




La o nunta de multe ori participantii discuta despre ceea ce s-a intamplat la o alta nunta; daca ne intoarcem intr-un loc unde nu am fost de mult - intram in scoala in care am invatat - ne reamintim de unele evenimente la care altfel nu ne-am fi gandit.


Contextul intern se refera la starea afectiva a subiectului, boala, oboseala, efectele unor droguri. Atunci cand cineva este intr-o stare depresiva isi aduce aminte de evenimente triste (la inmormantare se discuta despre boli si decese), daca este bolnav isi aduce aminte de ceea ce i s-a intamplat atunci cand a mai fost la medic.


4. Uitarea informatiilor inregistrate in memoria de lunga durata poate fi explicata prin mai multe mecanisme (Hayes&Orrell, p.170).

Unii explica uitarea prin absenta indicilor de recuperare. Daca ni se dau acesti indici atunci ne reamintim cunostintele respective. Deci informatia exista in memoria de lunga durata dar nu stim unde sa o cautam.

Uitarea poate fi explicata prin interferenta dintre cunostinte. Daca cunostintele noi se aseamana prin ceva cu cele vechi, atunci cunostintele vechi ingreuneaza insusirea celor noi.


Daca un prieten isi schimba numarul de telefon sau adresa, un timp vom avea greutati atunci cand trebuie sa ne reamintim noul numar de telefon sau adresa noua pentru ca aceste cunostinte interfereaza cu cunostintele vechi, care se refereau la aceeasi persoana.


Vi s-a intamplat sa aveti emotii foarte mari la o teza si din cauza emotiilor sa nu va amintiti lectia? In aceste cazuri cunostintele insusite au interferat cu starea afectiva negativa, cu anxietatea si cu gandurile neplacute produse de aceasta stare afectiva. Toate acestea au produs o inhibitie puternica si au determinat uitarea lectiei.


Teoriile psihanalitice explica uitarea prin mecanismul refularii. Unele evenimente care au produs psihotraume puternice si a caror amintire ar produce foarte multa anxietate sunt refulate, reprimate in inconstient si nu pot fi reactualizate decat in situatii deosebite (hipnoza, diferite metode utilizate in sedintele psihanalitice).

Cea mai grava forma a uitarii este cea determinata de unele imbolnaviri ale creierului. In aceste cazuri vorbim despre amnezie.


4. CONDITIILE MEMORARII SI INVATARII EFICIENTE


Memoria are un rol important in invatare. Cunoasterea unor metode care ajuta memorarea poate sa mareasca eficienta invatarii. Psihologii, in urma efectuarii a numeroase experimente, au formulat o serie de recomandari pentru a usura memorarea atat la scoala cat si in situatiile extrascolare (Cosmovici, p.146, Popescu-Neveanu, p. 91, Rosca, p. 282, Baddeley, 224). In continuare vom prezenta cateva dintre acestea si ne vom referi mai ales la invatarea si memorarea de tip scolar.

1. Invatarea si memorarea devin mai eficiente daca elevul este bine motivat pentru aceasta activitate. Motivatia se imbunatateste daca elevul isi da seama de ce invata disciplina respectiva, cum pot fi utilizate cunostintele insusite in viata.

2. Elevul memoreaza mai usor lectia daca a inteles-o. Profesorul, atunci cand preda, trebuie sa tina seama de cunostintele anterioare ale elevilor, sa utilizeze, daca este posibil, materiale didactice variate, sa dea numeroase exemple concrete.

3. Elevul retine mai temeinic ceea ce asimileaza prin activitatea proprie. Ne referim atat la activitatea concreta care implica manipularea unor obiecte (efectuarea unor experiente la fizica sau chimie) cat si la activitatea teoretica cu materialul verbal. In timpul invatarii este bine sa se faca sublinieri, insemnari, rezumate, scheme etc.

4. Pentru ca elevul retina cunostintele, trebuie sa le repete.

a. Multi elevi (si studenti) citesc lectia de doua-trei ori si au impresia ca o stiu deoarece recunosc textul. Dar recunoasterea nu este echivalenta cu capacitatea de reproducere si utilizare a informatiilor. Dupa ce elevul a citit lectia de cateva ori si a inteles-o trebuie sa incerce sa o reproduca, sa o spuna cu cuvintele proprii (“metoda recitarii”). Pe urma se autoverifica pentru ca sa-si dea seama ce a omis, ce greseli a facut, care sunt partile pe care le stapaneste mai putin.

b. Repetitiile trebuie sa fie variate. Este inutil sa cerem copilului sa scrie aceeasi definitie de foarte multe ori. Este mult mai bine sa ii cerem sa aplice definitia, regula in forme cat mai variate.

c. Repetitiile pot fi facute comasat sau esalonat. In cazul repetitiilor comasate lectia este repetata de mai multe ori succesiv, pana cand este bine invatata. In cazul esalonarii repetitiile se fac la anumite intervale de timp. Daca lectia este usoara, comasarea repetitiilor poate fi mai utila. Daca este mai dificila, esalonarea este mai eficienta deoarece:

- se reduce monotonia, oboseala, plictiseala

- informatiile sunt reorganizate, sistematizate si in perioadele dintre repetitii, cand elevul are alte preocupari. La reluarea lectiei, aceasta va fi mai bine inteleasa.  

5. O alta problema este aceea daca este mai bine ca lectia sa fie invatata in intregime (“metoda intregului”) sau pe parti (“metoda partilor”). Daca lectia este mai usoara si mai scurta se recomanda metoda intregului. Daca este mai dificila si mai lunga este mai eficienta metoda partilor. Cea mai buna se pare ca este metoda mixta:

- la inceput se parcurge tot materialul pentru a se intelege structura si relatiile

dintre parti

- lectia se imparte in fragmente logice

- se invata fiecare fragment

- se repeta lectia integral

6. Lectiile mai grele este bine sa fie revazute inainte de adormire deoarece materialul este prelucrat, sistematizat si in timpul somnului.


Activitate obligatorie

Imaginati-va ca lucrati la un cabinet de asistenta psihopedagogica. Ce sfaturi ati da elevilor din clasele V - VIII care vi s-ar adresa din cauza dificultatilor de invatare? Dar parintilor si cadrelor didactice care ar dori sa ajute elevii respectivi?





Rezumat


Memoria este procesul psihic cognitiv care realizeaza codarea, pastrarea si reactualizarea informatiei.

Memoria are un rol esential deoarece:

asigura continuitatea vietii psihice;

fara datele stocate in memoria de lunga durata celelalte functii psihice nu si-ar putea indeplini functiile.

Memoria are un caracter selectiv si activ.

Memoria senzoriala retine informatiile receptionate de analizatori cateva sutimi de secunda.

In memoria de scurta durata se afla informatiile cu care lucram in prezent; ea are un volum limitat (poate procesa 5 – 9 unitati informationale) si pastreaza informatiile timp de 15 – 20 de secunde; dupa acest timp informatiile sunt fie uitate, fie trecute in memoria de lunga durata.

Memoria de lunga durata pastreaza informatiile timp indelungat; ea are un volum nelimitat; unele date din memoria de lunga durata pot fi constientizate mai usor (memoria explicita: episodica, prospectiva, semantica), iar altele mai greu (memoria implicita). Informatiile din memoria de lunga durata sunt pastrate sub forma reprezentarilor: concepte, prototipuri, retele semantice, imagini mintale, scheme cognitive, scenarii cognitive).

Reactualizarea este usurata de indicii de recuperare (semantici, asociativi, imagistici) si de contextul extern sau intern.

Uitarea poate fi explicata prin absenta indicilor de recuperare, interferenta dintre cunostinte, refulare, bolile creierului.

Invatarea si memorarea pot fi usurate de: motivatia adecvata, intelegerea materialului care trebuie invatat, legarea invatarii de activitatea concreta sau mintala, cunoasterea unor metode eficiente de organizare a invatarii si repetare a materialului.




Intrebari de autoevaluare


Completati:

Memoria este procesul psihic cognitiv care . . . . . . . .

Memoria are un caracter . . . .si . . . .


Completati tabelele:



Memoria de scurta durata

Memoria de lunga durata

Codul utilizat

preponderent



Durata de pastrare a informatiilor



Volumul





Aspecte ale realitatii externe

Moduri de reprezentare

Obiecte, peisaje, situatii complexe


Categorii de obiecte


Evenimente complexe


Relatii dintre categorii



Identificati raspunsul corect:

5.Memoria explicita cuprinde:

a.      informatiile pe care le exprimam explicit;

b.     informatiile care pot fi constientizate, reactualizate destul de usor;

c.      informatiile care pot fi constientizate, reactualizate greu sau deloc;

6.Interferenta este:

a.      o conditie importanta a memorarii;

b.     un mod de reprezentare a realitatii;

c.      una din cauzele uitarii.

Daca, pentru a retine lectia, aceasta trebuie repetata de mai multe ori, se recomanda:

a.      repetitiile sa se faca intotdeauna la fel, pentru ca lectia sa fie bine memorata;

b.     repetitiile sa fie comasate;

c. repetitiile sa fie esalonate.




In psihologia traditionala prin reprezentare se intelege un “proces cognitiv-senzorial de semnalizare in forma unor imagini unitare, dar schematice, a insusirilor concrete si caracteristice ale obiectelor si fenomenelor, in absenta actiunii directe a acestora asupra analizatorilor” (Popescu-Neveanu, 1997, p.44).





Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:






Cauta referat