Congruenta si divergenta trasaturilor Big Five a doua persoane

Congruenta si divergenta trasaturilor Big Five a doua persoane

Cand se analizeaza distributia scorurilor Big Five ale unei echipe, specialistul trebuie sa ia in calcul cel putin doi factori. In primul rand, este necesara o analiza a elementelor unice ale situatiei echipei – pozitia geografica, politicile, maturitatea productiei, mediul competitiv, moralul capitalului uman. In al doilea rand, specialistul este nevoit sa ia in calcul beneficiile naturale si obstacolele care acompaniaza o echipa, in mod tipic, cu incarcaturi mari asupra unei trasaturi, sau cu incarcaturi duale, in care o echipa prezinta mai multe grupuri intr-o dimensiune, cum ar fi patru membri care sunt mai mult extrovertiti si patru care sunt mai mult introvertiti. Cand o echipa in intregime sau o parte mare din ea se regaseste intr-o zona a unei dimensiuni, cum ar fi ca toti (sau majoritatea) sa fie extrovertiti, specialistii se refera la situatie ca descriind o congruenta de trasaturi, sau omogenitate de trasaturi.

Nici congruenta de trasaturi si nici diversitatea de trasaturi nu este, in sine, un lucru bun sau rau. Toti membrii echipei care au scoruri congruente de extroversiune, de exemplu, pot fi atat un plus cat si un minus pentru performanta grupului respectiv.

Tabelul 2 listeaza o parte din efectele tipice ale congruentei si ale diversitatii de trasaturi pentru toate cele cinci dimensiuni ale Big Five.

Tabelul 2. Efectele congruentei/divergentei scorurilor Big Five

N, Nevrotism - furnizeaza stabilitate pentru + + este vazut ca fiind lipsit de control;

Efectele pozitive si negative ale co-existentei unor scoruri congruente sau divergente in dimensiunile Big Five pot fi folosite de specialist in activitatea sa, atunci cand lucreaza pentru dezvoltarea personala, in consiliere si consultanta, in selectie de personal, in orientarea vocationala si de cariera sau mai ales in optimizarea grupurilor. Desi efectele descrise aici pot suferi unele alterari si cu siguranta pot fi detaliate mult peste cele indicate in spatiul restrans aflat aici la dispozitie, in cele mai multe cazuri ele vor fi recunoscute de specialist exact in forma indicata anterior, cu minime variatiuni.

Folosirea Big Five in consiliere si psihoterapie

Big Five poate fi un model extrem de util in domeniul consilierii psihologice si al psihoterapiei. Nefiind un chestionar clinic, nu va putea fi utilizat cu scopul de a pune un diagnostic in sensul de a incadra subiectul intr-o categorie nosologica de tip DSM sai ICD. El poate furniza insa informatii despre structura de ansamblu a personalitatii subiectului evaluat, informatii extrem de utile pentru precizarea unui diagnostic si pentru ca psihoteraputul sau consilierul sa poata lua unele decizii pertinente privind directionarea procesului de interventie.

Astfel, consilierul sau psihoterapeutul pot avea acces la o intelegere adecvata a cazului, in sensul de putea preciza factorii determinanti interni care stau la baza aparitiei unor manifestari disfunctionale. Majoritatea cazuisticii care apeleaza in practica privata la servicii de consiliere, psihoterapie sau optimizare personala nu poate fi subscrisa unor categorii nosologice psihiatrice, acuzele majoritare fiind legate de: dificultati emotionale, dificultati de relationare sociala, dificultati de adaptare profesionala, o reactivitate exacerbata la stres. Asa cum afirmam in randurile de mai sus, cunoasterea structurii personalitatii subiectului ne poate permite in primul rand intelegerea cazului, a determinantilor interni, a factorilor cauzali de tip predispozanti, a vulnerabilitatilor si resurselor pentru schimbare ale subiectului. In cel de-al doilea rand, o intelegere adecvata a cazului poate ghida interventia consilierului sau psihoterapeutului, el se poate orienta in functie de principalele vulnerabilitati si resurse ale clientului. De exemplu, orientarea introverta a subiectului poate determina cresterea vulnerabilitatii acestuia la actiunea unor factori de intretinere sau precipitanti care tin de mediul sau social si poate reduce importanta sau utilitatea unor factori cum ar fi suportul social. Intr-un astfel de caz, psihoterapeutul se poate centra mai degraba pe valorificarea resurselor interne, intrinseci ale subiectului sau pe dezvoltarea abilitatilor de relationare ale acestuia.

Un alt exemplu poate fi cazul unui client la care am putut constata urmatoarea configuratie a celor cinci factori Big Five: N++, E=, O++, A=, C-. Subiectul vine la consiliere acuzand manifestari de anxietate de intensitate mare, tulburari de somn, perturbari ale relatiilor sociale si scaderea eficientei pe plan profesional. Subiectul este absolvent al unei facultati cu profil artistic, are interese si preocupari artistice si de aproximativ zece ani lucreaza inr-un domeniu comercial competitiv, domeniu avand legaturi minimale cu cel artistic. De mentionat ca subiectul a avut pe parcursul acestor ani realizari profesionale de exceptie.

Cunoasterea structurii sale de personalitate este extrem de importanta in intelegerea cazului. Configuratia celor 3 scoruri extreme (N, O, C), impreuna cu interesele si preocuparile subiectului probeaza o structura creativa, artistica, dovada fiind si realizarile sale profesionale. Putem afirma ca principala vulnerabilitate a subiectului tine de nivelul inalt de Nevrotism si principala resursa de factorul Deschidere spre experienta. In contextul evolutiei profesionale a subiectului, scorul scazut la Constiinciozitate a devenit de asemenea o vulnerabilitate. Mediul in care isi desfasoara activitatea subiectul este unul foarte solicitant in sens de munca ordonata, respectarea unor termene stricte, presiune de timp, competitie etc, aspecte care nu sunt structurale subiectului (tin de factorul C). El a fost in acest mod obligat la o suprasolicitare indelungata, care a favorizat manifestarea in sens negativ a instabilitatii emotionale.

Cumuland aceste informatii putem desprinde cateva directii de interventie. In primul rand sarcina terapeutului va fi aceea de a lucra cu subiectul asupra controlului emotional, asupra dobandirii unui relativ echilibru, asupra experientelor care au stucturat respectivul dezechilibru. Construirea unor deprinderi de lucru ordonat si sustinut poate fi de asemenea utila pentru client. Probabil cel mai important intr-un astfel de caz ar fi sondarea posibilitatilor subiectului de a-si reinvesti eforturile, de a se reorienta catre un domeniu in care resursele sale creative sunt solicitate in masura mult mai mare, eventual un domeniu artistic.