Cei cinci superfactori NEO-PI-R si fatetele acestora - Stabilitatea scorurilor Big Five de-a lungul timpului

Cei cinci superfactori NEO-PI-R si fatetele acestora - Stabilitatea scorurilor Big Five de-a lungul timpului

In NEO-PI-R, fiecare dintre cei 5 superfactori are cate 6 fatete care au fost validate prin analiza factoriala. Avand in vedere specificitatea inalta a acestor tipuri de instrumente pentru cultura limbii respective, este posibil ca structura intrafactoriala (fatetele) a celor 5 superfactori sa difere in spatii lingvistice si culturale diferite, conform a ceea ce populatia vorbitoare considera in mod specific util in evaluarea comportamentului sau a personalitatii. Structura normelor va fi de asemenea diferita de la o populatie la alta.

N-Nevrotism

Nevrotismul este considerat de multi teoreticieni a fi domeniul cel mai cercetat al personalitatii. Este definit ca ca un continuum cuprins intre stabilitate emotionala si instabilitate, neadaptare si este important de mentionat ca este considerat a fi o dimensiune a normalitatii psihice. Scorurile inalte definesc tendinta generala de a trai afecte negative, de a avea idei irationale, scaderea capacitatii de control si de a face fata stresului. Scorurile joase definesc stabilitatea emotionala. Scorurile foarte inalte sunt interpretabile in sens de risc de dezvoltari psihiatrice dar fara ca semnificatia patologica sa fie obligatorie.

Fatetele nevrotismului sunt urmatoarele:

N1 – Anxietate: ca predispozitie generala, scorurile foarte inalte putand trimite si catre continuturi de tip fobic vs. calm, relaxare;

N2 – Ostilitate: tendinta de a trai stari de manie, inversunare vs. o stare prevalenta de confort psihic;

N3 – Depresie: predispozitia de a trai afecte si o dispozitie de tip depresiv vs. inexistenta acestora;

N4 – Constiinta de sine (exagerata): anxietate sociala si timiditate vs. stari de incredere sau abilitati sociale;

N5 – Impulsivitate: incapacitate de autocontrol vs. capacitatea de a rezista la tentatii si frustrari;

N6 – Vulnerabilitate: vulnerabilitatea fata de stres vs. autoaprecierea de competenta si stapanire in fata stresului.

E-Extraversie

Acest supra-factor indica orientarea preponderent extraverta (scoruri inalte) vs. orientarea introverta (inteleasa ca lipsa a extraversiei), facand asadar referire la domeniul interpersonal. Cele doua sunt trasaturi sesizabile in comportamentulu curent si au fost studiate in mod extensiv de literatura de specialitate. Comportamentul introvert, fiind mai putin observabil, este mai sarac in aspecte diferentiale.

Fatetele extraversiei sunt urmatoarele:

E1 – Caldura / entuziasm: comportament afectiv si prietenos vs. o atitudine distanta, formala, rezervata;

E2 – Spirit gregar: preferinta pentru compania celorlalti vs. tendinta de a evita compania;

E3 – Afirmare: comportament dominant, ascendenta sociala vs. tendinta de a ramane in fundal;

E4 – Activism: energie, tempo ridicat vs. preferinta pentru loisir si un tempo mai lent;

E5 – Cautarea excitarii: preferinta pentru stimulare vs. preferinta pentru o anumita monotonie;

E6 – Calitatea pozitiva a starilor emotionale: tendinta de a trai stari emotionale pozitive vs. lipsa de exuberanta si verva.

O-Deschidere catre experienta (openness to experience)

Acesta este un factor mai putin cunoscut, intre anumiti autori existand un relativ dezacord cu privire la continutul sau de trasaturi. Deschiderea catre experienta este caracterizata prin imaginatie activa, sensibilitate estetica, atentie pentu viata interioara si pentru sentimente, preferinta pentru varietate, curiozitatea intelectuala, independenta in gandire. Toate aceste aspecte, trebuie sa subliniem, nu se asociaza in mod necesar cu educatia sau inteligenta generala. Polul opus indica un comportament conservator, preferinta pentru familiar, viata afectiva „in surdina” si fara trairi exacerbate. Lipsa deschiderii nu inseamna insa intoleranta, agresivitate autoritara (regasite in agreabilitate) sau lipsa de principii.

Fatetele deschiderii sunt urmatoarele:

1       – Spre fantezie: imaginatie vie, vise orientate spre imbogatirea vietii interioare vs. structuri prozaice care prefera sa ramana centrate in ceea ce fac aici si acum;

2       – Pe plan estetic: deschidere catre si interes pentru arta si frumos vs. lipsa interesului;

3       – Catre modurile proprii de a simti: apreciere si sensibilitate pentru viata interioara vs. afecte mai putin diferentiate, mai putin nuantate;

4       – In planul actiunilor: dorinta de a incerca lucruri si activitati noi vs. nevoia de ancorare in ceea ce este deja cunoscut dar fara a schimba ceva;

5       – In plan ideatic: curiozitate intelectuala, interes pentru idei noi vs. o curiozitate saraca, interese limitate;

6       – In planul valorilor: tendinta de a reexamina valorile personale, sociale etc vs. tendinta de a accepta autoritatea si traditiile.

A-Agreabilitate

Agreabilitatea apare ca o dimensiune puternic interpersonala a personalitatii, asemeni extraversiei. Aspecte centrale ale agreabilitatii sunt altruismul, cooperarea pe plan interpersonal, un comportament prosocial si de ajutorare a altora, uneori acestea semnaland o persoana dependenta. Polul opus descrie un comportament dominant si antagonist, egocentric, competitiv, uneori narcisic, hedonist si antisocial.

Fatetele agreabilitatii sunt urmatoarele:

A1 – Incredere: dispozitia spre un comportament increzator vs. cinism sau scepticism orientate catre ceilalti;

A2 – Sinceritate in exprimarea opiniilor si conduita: mod sincer, deschis si ingenios de manifestare vs. tendinta la manipulare rin flatari, minciuna;

A3 – Altruism: interes activ pentru binele altora, generozitate vs. centrare pe propria persoana;

A4 – Bunavointa: tendinta de a ceda, uita, ierta in situatii conflictuale vs. agresivitate, tendinte competitive;

A5 – Modestie: modestie, umilinta vs. aroganta, atitudine de superioritate;

A6 – Blandete: simpatie si preocupare fata de ceilalti vs. duritate, lipsa emotiilor pe plan interpersonal.

C-Constiinciozitate

Constiinciozitatea se refera la autocontrol sub aspectul capacitatii de autoorganizare, planificarii, indeplinirii datoriilor, a vointei si capacitatii de finalizare. Consttinciozitatea este un predictor pentru realizarile de valoare din orice profesie. Polul opus se caracterizeaza printr-o mai scazuta exactitate in aplicarea principiilor morale, o maniera usuratica de a urmari scopurile, de a realiza sarcinile, o oarecare tendinta spre hedonism si un interes dominant pentru viata sexuala.

Fatetele constiinciozitatii sunt urmatoarele:

C1 – Competenta: sentimentul de a fi competent, capabil vs. Increderea redusa in propriile capacitati;

C2 – Ordine: organizare, claritate, spirit ordonat vs. o autoapreciere scazuta privind organizarea si modul putin metodic de lucru;

C3 – Simt al datoriei: responsabilitatea asumariiconstiente, principii etice stricte vs. un comportament supus circumstantelor, in care e dificil de avut incredere;

C4 – Dorinta de realizare: nivel de aspiratie inalt si perseverenta in realizarea lui vs. apatie, lene, lipsa ambitiei;

C5 – Auto-disciplina: capacitatea de a finaliza in ciuda obstacolelor vs. tendinta de a amana, de descurajare;

C6 – Deliberare: tendinta de a gandi atent inainte de a actiona vs. tendinte de a se pripi.

Stabilitatea scorurilor Big Five de-a lungul timpului

McCrae & Costa (1990), cei doi autori cu cel mai mare prestigiu in masurarea fatetelor Big Five, au detectat in studiile lor unele legaturi intre scorurile Big Five si varsta, care pot fi traduse drept efecte ale imbatranirii asupra structurii de personalitate. De exemplu, din adolescenta tarzie si pana la inceputul maturitatii (adica de la 20 la 30 de ani), agreabilitatea (A) si constiinciozitatea (C) tind sa creasca, iar nevrotismul (N), extroversia (E) si deschiderea catre experienta (O) tind sa descreasca.

Aceste tendinte de usoara modificare si atenuare a scorurilor individuale in timp trebuie avuta in vedere de specialist in momentul in care elaboreaza strategii de interventie sau de dezvoltare personala pentru client sau cand da feedback acestuia.

Adolescenti sau tineri cu scoruri accentuate pe factorii N, E sau O ori cu scoruri scazute pe factorii A sau C vor fi supusi cu mare probabilitate unei atenuari a acestor scoruri in anii urmatori evaluarii. Dezvoltarea personala ar trebui sa mearga asadar in directia naturala urmata de evalutia structurii individuale de personalitate si nicidecum invers. Pe de alta parte, persoanele cu rezultate foarte scazute la factorii N, E, O sau scoruri elevate la A sau C ar trebui sa fie preocupate de cum sa traiasca in echlibru cu asemenea extreme care ar putea de fapt sa devina si mai neobisnuite in timp.

De exemplu o persoana de 23 de ani cu un scor C extrem de ridicat are mari sanse de a deveni dependenta de munca, in conditiile in care scorul se mai accentueaza (si probabil ca o va face). Pe de alta parte, un individ de 20 de ani cu un C scazut are sanse mari sa se optimizeze si sa devina in timp mai concentrat asupra scopurilor propuse, mai constiincios si mai centrat pe obiective. Ca fapt de interes putem mentiona studiile lui Howard & Howard (1993), care demonstreaza ca de exemplu angajarea chiar si sezoniera a adolescentilor apropiati de maturitate si a studentilor tinde sa accelereze acest model de dezvoltare.

La fel trebuie tratata spre exemplu si dimensiunea de Nevrotism (N), de vreme ce un nevrotism ridicat la varsta adolescentei poate fi integrat cu usurinta in stilul de viata rebel si contestatar specific acestei varste, pe cand un scor similar la 35 de ani poate ingrijora, iar la 50 de ani poate fi expresia unei atitudini gresite si a unui stil de relationare interpersonala neproductiv.

Figura 2 surprinde profilul FF-NPQ al unui subiect de sex masculin, in varsta de 15 ani. Se poate observa un profil principial E+, A-, C-, N++, O-. Subiectul nostru, George, este asadar o persoana comunicativa si sociabila, insa nu foarte deschisa spre noutate si nu foarte originala, cu accente de agresivitate si pozitionari antagonice frecvente, lipsita de constiinciozitate, ordine si structurare si care are multe griji si animata deseori de angoase si de o anxietate neobisnuita. Daca descriem si contextul testarii profilul descris anterior isi dezvaluie cu usurinta toate conotatiile.

George provine din mediul rural, familia lui fiind o familie cu educatie mai degraba redusa dar cu aspiratii inalte in ceea ce-l priveste pe el. Este in clasa a noua si a fost trimis la oras pentru cursurile de liceu. Confruntat nu neaparat cu rigoarea mai mare, dar cu noutatea acestor cursuri, a devenit un copil foarte emotiv, in special in mediul scolar. Este animat de o frica puternica atunci cand este chemat sa raspunda, frica ce se transfera in general asupra felului in care isi rezolva temele si se raporteaza la viitorul sau scolar. In timpul liber este acelasi copil sociabil, jucaus si nastrusnic, iar scorurile mici pe constiinciozitate nu ar trebui sa mire in mod deosebit – pentru un copil de 15 ani.

In mod cert nimic din cele descrise aici nu sunt semnul unor probleme majore de adaptare si simptomatica descrisa se inscrie in mare in expectatiile pe care le avem de la varsta

Figura 2. Profil FF-NPQ. Subiect de sex masculin, 15 de ani (George)

Daca insa profilul prezentat in figura 2 ar fi al unei persoane trecute de 30 de ani, scorul mic pentru scalele A si C, precum si scorul foarte mare pentru scala N ar fi expresia unor probleme de adaptare. O astfel de persoana ar putea fi descrisa ca fiind excesiv de asertiva, chiar agresiva si certareata, ca lipsindu-i structurarea si hotararea pentru a duce la capat proiectele incepute si ca fiind animata de accente anxioase puternice, cu o puternica posibilitate ca acestea sa exprime structuri psihice puternic maladaptative.

Profile consacrate in psihologie, convertite in scoruri factoriale

Un ajutor considerabil in interpretarea profilelor Big Five, este reprezentat de compararea structurii persoanei evaluate cu strctura ideala a unui profil consacrat in psihologie.

Un profil, sau tematica, asa cum vom folosi termenul, in consonanta cu Howard & Howard (1993), este o caracteristica individuala care poate fi atribuita efectului combinat a doua sau mai multe caracteristici primare. O tematica este o matrice caracteristica a personalitatii care reflecta efectul combinat a doua sau mai multe scoruri Big Five. Un plus (+) indica un scor peste 55, un minus (-) indica un scor sub 45, iar o litera fara plus sau minus indica un scor intre 45 si 55.

Exista la ora actuala mai multe legaturi intre factorii Big Five si alte tematici clasice in psihologie, atat in zona orientarii vocationale, cat si in zona psihodiagnosticului, a stilurilor de conducere, a stilurilor conflictuale etc.

Majoritatea acestor legaturi sunt probate la nivel empiric, unele sunt insa doar speculative. Vom incerca sa prezentam in tabelul 1 o parte din cele mai cunoscute si folositoare astfel de intersectii teoretice.

Tabelul 1. Intersectii intre scorurile Big Five si alte modele teoretice consacrate in psihologie

O mare parte din aceste profile au fost elaborate pe marginea unor studii de caz. Asa se face ca unele dintre ele sunt cu usurinta explicabile si ar putea fi chiar rezultatul reprezentarilor sociale si expresia experientei profesionale a unui psiholog, pe cand altele sunt dificil de justificat in afara unei consideratii aprofundate.

Este usor de inteles si de acceptat bunaoara de ce un lider traditionalist are o deschidere mica spre noutate, un comportament conventional si o constiinciozitate marita, cu accente pe norma, regula, ordine. Este mai greu de inteles de ce un stil de confruntare evitant, pe langa introversiune si lipsa constiinciozitatii in atingerea propriilor scopuri, trebuie sa fie de asemenea caracterizat de un nevrotism sporit. Este de asemenea usor de inteles de ce o persoana cu inclinatii artistice este extraverta, cu accente neurotice, deschisa spre experiente variate si mai ales noi si nu neaparat animata de constiinciozitate. Este mai greu de inteles motivul pentru care inclinatiile artistice sunt caracterizate de obicei de un scor scazut la agreabilitate.

Dorim sa atragem atentia asupra faptului ca cele cinci concepte pe care se bazeaza modelul Big Five sunt extrem de intuitive, iar practicianul va observa ca este foarte facil sa emita judecati profesionale bine fundamentate teoretic chiar si in afara profilelor schitate anterior. De exemplu, este de la sine inteles ca un scor E+ semnifica extraversiune, care se poate traduce in contextul stilurilor de invatare ca preferinta pentru cooperare, pentru socializare, pentru interactiune in clasa sau cu persoana care transmite cunostintele. Cuplat cu un nevrotism accentuat un astfel de profil aduce cu sine pericolul ca subiectul sa fie prea activ, sa ii deranjeze pe ceilalti colegi, sa fie superficial si sa dea frau primului impuls in rezolvarea unei probleme sau in oferirea unui raspuns, ceea ce de buna seama ca recomanda un astfel de profil pentru tutoriat si invatare unul-la-unul si nu pentru transmiterea de cunostinte in cadrul unei clase. Si asa s-a ajuns la descrierea profilului pentru stilul de invatare tutoriat.

Este insa important de retinut ca trainingurile speciale care se fac pentru profesionistii care folosesc in diferite medii organizatorice sau arii conceptuale modelul Big Five particularizeaza profilele si remarca diferente subtile intre ele, care pot fi interpretate activ si cu mare succes de psiholog in practica.