QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate medicina

Tematica examen nursing medicina interna - nursing medicina interna







TEMATICA EXAMEN NURSING MEDICINA INTERNA - NURSING MEDICINA INTERNA Rezolvari subiecte


  1. ENUMERATI SIMPTOMELE FUNCTIONALE ALE AFECTIUNILOR APARATULUI RESPIRATOR ; DESCRIETI LA ALEGEERE UNUL DINTRE ACESTEA

RASPUNS:SIMPTOMELE FUNCTIONALE:

-dispneea ,durerea toracica,tusea,expectoratia,hemoptizia,sughitul.tulb.vocii

Hemoptizia-eliminarea pe gura a unei cantitati de sange provenind din caile aeriene inf.




Cauze:a)Inflamatorii:bronsita,tbc,abces pulmonary,pneumonie cu Kllebsiela,embolism pulmonary septic

B)Neoplazice:cancer pulmonary,adenomocarcinom

c)Altele:tromboembolie pulmonara,insuf cardiaca stg,stenoza mitrala,corpi straini si contuzie pulmonara,vasculita pulmonara


  1. DESRIETI PRINCIPALELE SEMNE CARE POT FI EVIDENTIATE PRIN INSPECTIE APARATULUI RESPIRATOR

a)Inspectia

b)Palparea

3)Percutia

4)Ausculatia


INSPECTIA

A:cutia toracica si miscarile resp

1)CT:teg:eruptii veziculare edeme cu circ colaterala

Deformari ale cutiei toracice:-torace emfizematos:ambele diameter marite,unghi epigastric optuz.

Torace paralitic-cele doua diamatter micsorate ,alungit si turtit cu musculature redusa

Torace cifotic-diametru antero-post marit

Torace lordotic

-Torace cifolordotic sau cifoscoliotic


2)Misc resp-in mod normal exista 3 tipuei reps:tip costal sup,inf,costo-abdominal

Cianoza:colorate albastruie a pieloo sau a mucoaselor det de un exces de hb.redusa

PALPAREA:da inf asupra ritmului res psi asupra transmiterii vibratiilor vocale

Adult normal:16-18 resp/min

Vibratiile vocale prin asezarea palmelor pe fiecare hemitorace:amplificarea vibratiilor vocale denota un process de condensare a parenchimului pulmonary

PERCUTIA;foloseste lovirea peretilor toracelui pentru a provoca zgomote,care sunt interpretae

Matinarea (scaderea sonoritatii)condensare a parenchimului pulmonary sau colectie lichidiana pleurala

AUSCULATIA:permite sesizarea si interpretarea diverselor zgomote cares e produc in timpul resp,tusei,vorbirii


3. EDUCATIA PACIENTULUI PENTRU PREVENIREA AFECTIUNILOR RESPIRATORII


  1. Mentinerea unei bune pozitii a corpului

pozitia incovoiata impiedica ventilatia pulmonara

  1. Practicarea exercitiilor fizice , a sportului

- inotul este un mijloc eficient de reglare a respiratiei

  1. Tratamentul deformarilor musculo-scheletice din regiunea toracica ( scolioza )
  2. Evitarea fumatului

- nicotina provoaca vasoconstrictia vaselor coronariene si periferice

  1. Evitarea consumului de alcool si droguri ( acestia inhiba centrii respiratori )
  2. Evitarea mediului poluant ( alergenii , fumul , substantele toxice sau iritante pentru mucoasa cailor respiratorii
  3. Evitarea respiratului pe gura in anotimpul rece si umed
  4. Evitarea contactului cu persoane care prezinta afectiuni respiratorii
  5. Evitarea aglomerarilor in epidemiile virale
  6. Tratamentul precoce al afectiunilor cailor espiratorii superioare
  7. Tratamentul afectiunilor care au rasunet si asupra aparatului respirator

anemie

insuficienta cardiaca

infectii

  1. Combaterea obezitatii

obezitatea duce la reducerea expansiunii cutiei toraciece

obezii sunt receptivi la infectii respiratorii pentru ca plamanii nu se dilata in intregime si secretiile nu sunt mobilizate

in caz de imobilizare la pat prezinta risc cresut de pneumonie hipostatica


ENUMERATI ACTIVITATILE DESFASURATE DE ASISTENTUL MEDICAL IN CADRUL PROCESULUI DE NURSING AL UNUI PACIENT CU AFECTIUNE RESPIRATORIE

-colectarea inf

-verif datelor

-stabilirea profilului pac

-interpretarea datelor

-elaborarea diag de ingrijire

-stab prioritatilor –stab obiec.

-selectarea strategiilor de nursing

-intocmirea palnului de nursing

-acordarea sup psihic pac-empatie

-efect interv autonome si delegate

-aprecierea rasp pac la interv effectuate

-compararea rasp cu criterile de evaluare

-reanalizarea si modif planului de nursing


5.ENUMERATI ETAPELE DE CULEGEERE A DATELOR IN CADRUL PROCESULUI DE NURSING AL AFECTUNILOR RESPIRATORII; DESCRIRTI LA ALEGERE UNUL DINTRE ELE

5 etape:

  1. culegerea , validarea si organizarea datelor = APRECIEREA
  2. analiza si interpretarea lor( probleme , diagnostic de ingrijire)
  3. planificarea ingrijirilor( obiective)

realizarea interventiilor ( aplicarea/ implementarea interventiilor


APRECIEREA


Este prima etapa a PN si consta in colectarea, validarea si organizarea datelor ;

Colectarea datelor incepe odata cu primul contact al pacientului cu un serviciu de sanatate si se continua pe toata perioada furnizarii ingrijirilor de sanatate; asistentul nu inceteaza de a observa, de a intreba si de a nota date privind pacientul

Scopul : stabilirea unui profil de sanatate al pacientului , profil care va sta la baza planului de nursing individualizat


DATE INEXACTE SI INCOMPLETE – cauze ;

nu se culeg date relevante intr-o situatie bine definita

asistent dezorganizat

asistent incapabil sa utilizeze tehnici si mijloace de culegere a datelor

asistentul neglijeaza obtinerea unor date aditionale pentru clarificare

emite ipoteze fara a verifica informatiile

culege informatii care nu sunt relevante pentru situatia prezenta


A. TIPURI DE DATE CULESE :

DATE OBIECTIVE- observate de asistent

DATE SUBIECTIVE- expuse de pacient

DATE: informatii trecute si actuale

DATE; viata pacientului, obiceiuri, mediul de viata


B. CATEGORII DE DATE :


1. Date relativ stabile :

Informatii gerale: nume, varsta, sex, stare civila

Caracteristici individuale ; rasa, religie, cultura, ocupatie

Obiceiuri: alimentatie, ritm de viata

Evenimente legate de sanatate: sarcini, boli anterioare, interventii chirurgicale , accidente

Elemente fixice: grup sanguin, deficite senzoriale, proteze alergii

Sustinerea pacientului : familie, prieteni


2. Date variabile

starea fizica: temperatura, tensiunea arteriala, functia respiratorie, apetitu, eliminarea, somnul, miscarea, reactiile alergice, infectii, oboseala, durere, reactii la tratament etc

conditii psihosociale: anxietate, stres, confort/inconfort, stare depresiva, stare de constienta, capacitate de comunicare, grad de autonomie, acceptarea sau neacceptarea bolii/ rolului

Datele sunt puse la dispozitia intregii echipe de ingrijire si constituie un instrument de lucru in procesul de ingrijire


C. SURSE DE INFORMATIE

Sursa directa / primara : pacientul

2. Surse indirecte/ secundare : familia, anturajul, membrii echipei de sanatate( medici, asistente, asistente sociale , kinetoterapeuti etc.) , dosarul medical ( foaie de observatie, carnet de sanatate) , consultarea unor date in cazuri specifice ( ex. Hemodializa) , literatura de specialitate


  1. DESCRIETI ABILITATILE ASISTENTULUI MEDICAL PENTRU A FACILITA UN INTERVIU IN CADRUL PROCESULUI DE NURSING AL AFECTIUNILOR ESPIRATORII

ABILITATILE ASISTENTULUI DE A FACILITA INTERVIUL


abilitatea de a pune intrebari adecvate (inchise sau deschise: narativ, descriptiv, de tp clarificare )

abilitatea de aconfirma/ valida perceptiile sale in legatura cu pacientul , in asa fel incat sa elimine subiectivismul observatiei sale

abilitatea de a readuce pacientul la raspunsurile necesare cand face divagatii ( Vad ca va preocupa mult greutatea dar ati putea sa- mi relatati mai amanuntit despre somnul D-voastra”)

abilitatea de a face o sinteza

abilitatea de a asculta activ :

repetarea ultimei parti din fraza pacientului

extragerea si reformularea continutului emotiv din enuntul pacientului si raspunzandu-i astfel incat sa demonstreze ca intelege/ traieste ce simte pacientul ( empatie)


b. OBSERVATIA


Observatia este o metoda de culegere a datelor utilizata pe parcursul intregii activitati ; presupune abilitati intelectuale , integritate senzoriala , spirit de observatie, continuitate

Este un proces selectiv care determina A VEDEA ceea ce AM INVATAT sa VEDEM si ceea ce ESTE DE VAZUT .

Este directionata spre pacient dar si spre mediu sau de viata ; trebuie sa fie continua si obiectiva

Observatia cuprinde : starea fizica, mentala, emotionala , microclimatul, decelarea pericilelor actuale sipotentiala din mediu , factori care influenteaza starea de sanatate a pacientului

IMPLICAREA SIMTURILOR :

VEDEREA: fizionomia persoanei, privire, comportament ; semne si smptome care traduc o nevoie sau o problema de sanatate

AUZUL : intonatia vocii, gemete, plangeri, zgomote emise de pacient , gaze

ATINGEREA : rol important in examenul fizic , palpare, permitand determinarea unor detalii: induratie, caldura etc.

MIROSUL : gradul de curatenie al pacientului, procese patologice ( infectiide palga), halena ( acidoza la un diabetic)

2 forme de observatie :

1. OBSERVATIE INTENTIONATA : planificata si controlata

- presupune stabilirea unor parametrii de observat : evaluarea efectelor terapeutice ale medicamentelor sau regimului alimentar , problemele pacientului determina numarul parametrilor alesi pentru a fi observati si frecventa cu care se face aceasta

2. OBSERVATIA NEINTENTIONATA : utilizata in orice situatie


ELEMENTE DE EVITAT:

subiectivism

judecati preconcepute

superficialitate si rutina

lipsa de concentrare si continuitate


7. ENUMERATI COMPLICATIILE INSUFICIENTEI RESPIRATORII


afectarea schimburilor gazoase intrapulmonare detremina in primul rand hipoxemie

procesul de miscare a gazelor : intrare si iesiere – din plamani poate fi inadecvat determinand hipercapnie ( hipoventilatia globala sau generalizata )

multe procese patologice determina insuficienta simultana a ambelor functii – insuficienta respiratorie


8. ENUMERATI CEL PUTIN 3 PROBLEME ALE PACIENTULUI CU INSUFICIENTA RESPIRATORIE ACUTA SI FORMULATI CEL PUTIN O INTERVENTIE PENTRU FIECARE PROBLEMA

PROBLEMELE PACIENTULUI

a)     ALTERAREA RESPIRATIEI

b)     DIMINUAREA SCHIMBURILOR GAZOASE

c)     DIMINUAREA PERFUZIEI PULMONARE

d)     POTENTIAL DE COMPLICATII


INTERVENTII – necesare realizarii obiectivelor :

  1. dezobstruarea cailor respiratorii in functie de locul obstructiei : supraglotic, subglotic
  2. respiratie artificiala
  3. administrare de O2
  4. administrarea medicamentelor prescrise

bronhodilatatoare

mucolitice

expectorante

corticoizi

antibiotice


9. DESCRIETI CRIZA DE ASTM BRONSIC


CRIZA DE ASTM BRONSIC

In cursul crizelor severe , pacientul nu poate rostimai mult de cateva cuvinte fara a se opri pentru a respira

Oboseala si suferinta severa sunt evidentiate de miscarile respiratorii rapide, superficiale si ineficiente

Cianoza se accentueaza pe parcursul crizei

Starea confuzionala si letargia pot indica instalarea insuficientei respiratorii progresive cu stare stuporoasa hipercapnica

La acesti pacienti se pot asculta mai putine sibilante din cauza mucuisului care produce astuparea progresiva a bronhiilor si datorita oboselii pacientului care determina reducerea fluxului aerian

Semnele auscultatorii in criza de astm bronsic sunt foarte dicrete si reprezinta un semnal de alarma ca pacientul poate avea o afectiune respiratorie severa care ii poate pune viata in pericol

Semne sigure ale crizei severe de astm :

- dispnee de repaos

- dificultatea de a vorbi

- cianoza

- pulsul paradoxal

- folisire muschilor accesorii respiratorii

Intre crize zgomotele respiratorii pot fi normale, totusi un wheezing fin pota efi auzit in tiompul respiratiei fortate dupa un efort fizic sau poate fi permanent(cand astmul dateaza din copilarie)


10. ENUMERATI SI DESCRIETI ETAPA DE CULEGERE A DATELOR IN PROCESUL DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI CU ASTM BRONSIC


CULEGEREA DATELOR

CIRCUMSTANTE DE APARITIE A CRIZEI DE ASTM BRONSIC

contact cu alergeni( astm extrinsec)

infectii ( astm intrinsec)

FACTORI FAVORIZANTI

Expunere la frig, ceata, umezeala, trecerea brusca de la aer cald la rece, emotii

MANIFESTARI DE DEPENDENTA

a.      CRIZA DE ASTM BRONSIC :

uneori precedata de stare prodromala : rinoree, stranut, tuse uscata

dispnee cu caracter expirator

anxietate

tuse cu expectoratie

transpiratii

bradicardie

ortopnee

b.     STAREA DE RAU ASTMATIC

polipnee cu expiratie prelungita

tiraj

cianoza

transpiratii abundente

imposibilitatea de a vorbi

HTA

Tahicardie

c.      EXAMENE COMPLEMENTARE

eozinofilie in sange si sputa

teste cutanate pozitive

capacitatea pulmonara totala ( CPT ) crescuta, volum rezidual ( VR ) crescut , V.E.M.S. scazut


11. DESCRIETI ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN EDUCATIA PACIENTULUI CU ASTM BRONSIC

  1. Educatia  pacientului :

modul de administrare a medicatiei la domiciliu , efectele secundare ale acestora, regimul alimentar in timpul tratamentul;ui cu cortizon

masuri de prevenire a crizelor de astm bronsic ( evitarea efortului fizic, a factorilor emotionali )

importanta consumului de lichide

modul de intretinere si utilizare a aparatului de aerosoli la domiciliu

necesitatea curelor climaterice , in special saline

regim de viata echilibrata, gimnastica respiratorie

toileta cavitatii bucale dupa expectoratie


12. DESCRIETI CEL PUTIN 6 INTERVENTII ALE ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU ASTM BRONSIC

INTERVENTIILE ASISTENTULUI MEDICAL necesare realizarii obiectivelor

  1. internarea pacientului cu stare de rau astmatic
  2. mentinerea pacientului in pozitie care faciliteaza respiratia ( sezand)
  3. identificarea factorilor care contribuie la exacerbarea manifestarilor clinice ( factori de mediu imediat inconjurator ) si indepartarea lor ( scuturarea paturilor , a saltelelor, folosirea pernelor din materiale nealergice )
  4. ajutarea pacientului pentru satisfacerea nevoilor fundamentale
  5. suport psihic pacientului
  6. administrarea tratamentului medicamentos prescris :

bronhodilatatoare

corticoizi

antihistaminice

antibiotice

si observarea unor efecte secundare ca exemplu: tahicardie, aritmie, greata, varsaturi


13. ENUMERATI FACTORII DE RISC AI BPOC

FACTORI de RISC

Fumatul

Fumatul pasiv

Poluarea aerului ( folosirea combustibililor solizi pentru gatit si incalzit

Teren atopic , hiperreactiv


14. DESCRIETI PROBLEMELE PACIENTULUI CU BPOC SI INDICATI INTERVENTIILE ASISTENTULUI MEDICAL NECESARE AMELIORARII SAU EZOLVARII ACESTOR PROBLEME


PROBLEMELE PACIENTULUI :


  1. alterarea respiratiei
  2. alterarea circulatiei
  3. anxietatea
  4. deficit de autoingrijire
  5. alterarea somnului
  6. disconfort
  7. alterarea comunicarii

OBIECTIVELE vizeaza :


  1. combaterea crizei/ episodului acut
  2. ameliorarea reactiei inflamatorii bronsice si mobilizarea secretiilor
  3. ameliorarea functiei intregului organism
  4. prevenirea recurentelor
  5. prevenirea complicatiilor
  6. ameliorarea tolerantei la efort / incurajarea activitatii fizice
  7. ameliorarea starii de nutritie

INTERVENTIILE ASISTENTULUI MEDICAL necesare realizarii obiectivelor

  1. internarea pacientului cu stare de episod acut
  2. mentinerea pacientului in pozitie care faciliteaza respiratia ( sezand)
  3. identificarea factorilor care contribuie la exacerbarea manifestarilor clinice ( factori de mediu imediat inconjurator ) si indepartarea lor ( scuturarea paturilor , a saltelelor, folosirea pernelor din materiale nealergice )
  4. ajutarea pacientului pentru satisfacerea nevoilor fundamentale
  5. suport psihic pacientului
  6. administrarea tratamentului medicamentos prescris :

O2

bronhodilatatoare

corticoizi

antibiotice

fluidizante ale secretiilor bronsice

si observarea unor efecte secundare ca exemplu: tahicardie, aritmie, greata, varsaturi

  1. masurarea functiilor vitale
  2. in starea de rau astmatic monitorizarea : functiilor vitale( la 15 minute) , PaCO2 , PaO2, pH sanguin – la 1 ora , electroliti Na , K – la 8 ore

hidratare corespunzatoare pentru fluidificarea secretiilor


15. DESCRIETI CEL PUTIN 5 MASURI DE EDUCATIE A PACIENTULUI CU BPOC

  1. Educatia  pacientului :

modul de administrare a medicatiei la domiciliu , efectele secundare ale acestora, regimul alimentar in timpul tratamentul;ui cu cortizon

masuri de prevenire a crizelor si complicatiilor ( renuntarea la fumat , evitarea efortului fizic, a factorilor emotionali )

importanta consumului de lichide

modul de intretinere si utilizare a aparatului de aerosoli la domiciliu

nutritia corespunzatoare

activitate fizica adecvata afectarii musculaturii scheletice

necesitatea curelor climaterice , in special saline

regim de viata echilibrata, gimnastica respiratorie

toileta cavitatii bucale dupa expectoratie


16. ENUMERATI CEL PUTIN 7 FACTORI FAVORIZANTI PENTRU APARITIA TBC PULMONAR

FACTORI FAVORIZANTI PENTRU APARITIA BOLII

terenul : ansamblul caracterelor care fac un organism rezistent sau fragil

varsta :risc mai mai cresut intre 0-3 ani , pubertate, adolescenta si tinerete ( 15-30 ani) si dupa 50 de ani

caracterul contaminarii : masiva , prelungita

durata contactului ( risc mai mare cand pacientul locuieste cu bolnavul )

mediu in care intra in contact cu bolnavul ( incaperi neaerisite )

scaderea rezistentei organismului : subalimentatie, epuizare fizica sau psihica , teren tarat ( DZ, alcoolism) stari fiziologice ( sarcina , alaptare ) , HIV

unele tratamente – corticoterapia, imunosupresoare

apararea naturala slaba : lipsa de contact cu TBC de-a lungul generatiilor

folosirea de droguri IV

silicoza

anumite tipuri de cancere : leucemie, boala Hodgkin, neo gat,

boli renale severe

greutate sub 10% din greutate ideala


17.DESCRIETI TEHNICA IDR LA TUBERCULINA

TEHNICA INTRADERMOREACTIEI LA TUBERCULINA

Tuberculina este o proteina din structura BK . In Romania se foloseste produsul PPD IC 65 ( PPD- purified protein derivate) de 2 UT/0,1 ml , conditionata in fiole de 1 ml .

Injectarea de tuberculina intradermica – tehnica Mantoux

MATERIAL NECESAR : seringi de 1 ml. Cu gradatii de 0,1 ml si ace intradermice cu bizou scurt ( seringi si ace de unica folosinta )

TEHNICA : dupa dezinfectare , injectarea se face pe fata anterioara a antebratului in 1/3 medie strict intradermic

Daca injectarea a fost facuta corect la locul injectarii apare o papula alba cu aspect de “ coaja de portocala “

CITIREA : se face la 72 ORE de la induratie


18. INTERPRETAREA IDR LA TUBERCULINA – DESCRIERE CONCRETA

INTERPRETAREA REZULTATULUI

  1. IDR este pozitiva daca :

Diametrul induratiei este mai mare sau egal cu 10 mm – la persoanele fara imunodepresie

Diametrul induratiei este mai mare sau egal cu 5mm la persoanele cu imunodepresie ( HIV,pozitivi, tratament cu sorticosteroizi, imunosupresoare)


IDR la PPD pozitiva semnifica prezenta infectiei , nu a bolii

  1. IDR este negativa daca diametrul induratiei este mai mic decat valorile de mai sus ; IDR negativa semnifica absenta infectiei
  2. Virajul tuberculinic : desemneaza trecerea de la IDR negativ la IDR pozitiv lam testari succesive
  3. Saltul tuberculinic : desemneaza cresterea induratiei cu peste 10 mm fata de testarea anterioara

INDURATIA IDR

BCG < 10 ANI

BCG > 10 ANI

ABSENTA BCG

< 5mm

IDRnegativ

Nu se face tratament



Intre 5 si 9mm

IDR pozitiv

Favorizat de reactia data de vaccinarea BCG

Nu se face tratament

Reactie data de BCG sau de infectia TB


Specialist

Poate fi o infectie YTB



Tratament

Intre 10-14 mm

IDR pozitiv

Reactie data de BCG sau infectie TB

Control specialist

Infectie tuberculoasa



Tratament


> 15mm

Infectie pulmonara recenta

tratament




FACTORI CARE INFLUENTEAZA INTERPRETAREA

Reactiile fals- pozitive –CAUZE

Tehnica inadecvata ( injectarea mai mult de 0,1 ml sau subcutanata)

Citire incorecta( ex. masurarea eritemului )

Vaccinarea BCG este cea mai frecventa cauza de IDR fals pozitiva

Reactii fals- negative –CAUZE :

Anergia din bolile ce produc imunodepresie : infectia HIV, cancer, TB grava

Infectia TB recenta-sub 10 saptamani

Varsta sub 6 luni


PACIENTII SIMPTOMATICI : TUSE, FEBRA, TREBUIE INVESTIGATI PENTRU A EXCLUDE DIAGNOSTICUL DE TBC , INDIFERENT DE REZULTATUL IDR LA PPD


19. DESCRIETI TEHNICA VACCINARII BCG

TEHNICA VACCINARII BCG

Vaccinul BCG se prezinta sub forma de pulbere liofilizata . Pentru a fi folosit , pulberea trebuie dizovata in 2 ml mediu Sauton

Vaccinul se pastreaza la adapost de lumina , in frigider si se administreaza numai in limitele de valabilitate

MATERIAL MECESAR : seringa de 0,5 sau 1 ml ; ac intradermic cu bizou scurt

TEHNICA ; se injecteaza 0,1 ml vaccin strict intradermic , in regiunea deltoidiana a bratului stg.

La locul injectarii apare o mica papula alba cu aspect de”coaja de portocala “

La 2-4 saptamani de la vaccinare apare un nodul rosu-violaceu care se ulcereaza si ulterior o crusta care se elimina , lasand o cicatrice de 5-6 mm

Durata de derulare a acestor fenomene este de 2-4 luni

Vaccinare este considetara eficienta daca cicatricea are 3 mm

Intradermoreactia la tuberculina se pozitiveaza la 4-10 saptamani de la vaccinare


20. ENUMERATI COMPLICATIILE VACCINARII BCG SI CONTRAINDICATIILE VACCINARII BCG

COMPLICATIILE VACCINARII BCG

Ulcerarea sau abcedarea locului de inoculare

Cicatrice cheloida

Adenopatii axilare

Diseminare hematogena a BCG la copii cu imunodeficienta


CONTRAINDICATIILE VACCINARII BCG

1 CONTRAIDICATII RELATIVE :

Greutate <2500 g la nastere

IDR la PPD pozitiv

Boli acute febrile

Boli dermatologice acte

CONTRAIDICATII ABSOLUTE

Imunodeficiente congenitale

Infectie HIV simptomatica

Boli maligne



21. DESCRIETI CULEGEREA DATELOR IN PROCESUL DE NURSING AL PACIENTULUI CU TBC SECUNDAR

  1. CULEGEREA DATELOR
  1. istoric de TB
  2. contact cu pacient tuberculos
  3. factori de risc pentru TB
  4. SIMPTOMELE :

20% asimptomatici

tuse peste 3 saptamani

hemoptizie

dureri toracice

dispnee

alterarea starii generale

febra

frison

astenie

inapetenta

scadere ponderala

  1. SEMNE:

Normal

Adenopatii

Candidoza oro-faringiana


22. DESCRIETI ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN TRATAMENTUL SUB STRICTA SUPRAVEGHERE

  1. TRATAMENT

aplicarea masurilor de izolare a pacientilor cu BK pozitiv

asigurarea compliantei pacientului si anturajului

asigurarea confidentialitatii relatiei AM – pacient

explicarea importantei efectuarii tratyamentului corect si complet sub stricta observare timp de cel putin 6 luni

repetare, scriere daca este necesar

verificarea daca pacientul urmeaza tratamentul ( DOTS) : la domiciliu daca este necesar

aplica trtamentul si noteaza efectele adverse

noteaza si inregistreaza semnele clinice

supravegheaza aparitia efectelor adverse

monitorizeaza curba ponderale si alimentatia care trebuie sa fie echilibrata si sanatoasa



23. ENUMERATI INTERVENTIILE AUTONOME SI DELEGATE ALE ASISTENTULUI MEDICAL CU STUDII SUPERIOARE IN PROCESUL DE NURSING AL PACIENTILOR CU TBC PULMONAR

INTERVENTIILE AUTONOME SI DELEGATE

relizarea IDR in mod riguros

participarea la anumite acte sau examinari care permit diagnosticarea TB

recoltarea sputei : prin expectoratie , tubaj gastric sau lavaj bronsic

lavaj bronhoalveolar prin bronhoscop

punctie pleurala sau biopsie pleurala

biopsie ganglionara

examen radiologic


24. ENUMERATI INTERVENTIILE ASISTENTULUI MEDICAL IN PROCESUL DE NURSING AL PACIENTILOR CU PNEUMONIE ACUTA

in perioadele febrile asigurarea repaosului la pat , pozitie sezanda

aerisirea incaperii

administrarea de O2

umidificarea aerului

alimentatie lichida si semisolidain perioadele febrile cu aport corespunzator necesitatilor; treptat se trece la o alimentatie normala

asigurarea unei cantitati suplimentare de lichide avand in vedere pierderea prin febra, transpiratii, polipnee

igiena tegumentelor si mucoaselor in special a cavitatii bucale

ajutarea pacientului sa adopte pozitii care faciliteaza expectorarea

incurajarea pacientului sa efecueze miscari active mentru mentinerea tonusului muscular

ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale si incurajarea lui sa participe la ingrijiri prin cresterea graduala a activitatii in functie de toleranta

masurarea functiilor vitale

recoltarea de produse biologice si patologice pentru ex. de laborator

administrarea tratamentului medicamentos prescris:

tratament etiologic

tratament simptomatic

tratamentul complicatiilor

educatia pacientului

-semne de recunoastere a eventualelor complicatii ( febra dupa administrarea antibioticelor , scaderea tolerantei la efort,intensificarea durerii toracice, modificari ale sputei)

- necesitatea consumului de lichide pentru fluidificarea secretiilor

alternarea perioadelor de activitate cu perioade de repaos

- efectuarea exercitiilor repiratorii

toaleta cavitatii bucale dupa expectorare


25. ENUMERATI CAUZELE FAVORIZANTE ALE CANCERULUI BRONHO-PULMONARSI ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN PREVENIREA SI CONTROLUL ACESTOR CAUZE

CAUZE FAVORIZANTE

FUMATUL ( este mai frecvent de 17 ori la cei ce fumeaza peste 20 tigari pe zi decat la nefumatori )

SUBSTANTE RADIOACTIVE

GUDRONUL

PROCESE INFLAMATORII CRONICE PULMONARE

MASURI PREVENTIVE : igiena buco-dentara riguroasa , completata cu spalaturi bucale cu solutii alcaline


26. DESCRIETI ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN PROCESUL DE NURSING AL CANCERULUI BRONHOPULMONAR

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN PROCESUL DE NURSING AL CANCERULUI BRONHOPULMONAR


FURNIZAREA INFORMATIILOR PACIENTULUI CU PRIVIRE LA :

Regimul igieno-dietetic

Consumul de alcool

Renuntarea la fumat

Explica pacientului examenele ce urmeaza sa le efectueze si complicatiile posibile ;

examene biologice



ex. radiologice

ex. functionale

fibroscopia

punctia pleurala

biopsia pleurala punctia pulmonara


SUPRAVEGHEAZA PACIENTUL CU INTERVENTIE CHIRURGICALA

Evita complicatiile hemoragice, tromboembolice sau infectioase

Supravegherea postoperatorie

Miscarea precoce

Evaluarea si tratamentul durerii : aprecierea durerii pacientului

APLICAREA SUB PRESCRIPTIE MEDICALA A PROTOCOALELOR DE CHIMIOTERAPIE CU RESPECTAREA PRECAUTIUNILOR SI A SUPRAVEGHERII PARTICULARE

informeaza pacientul pentru ca acesta sa participe informat la efecrtuarea tratamentului si desemenea pentru a diminua efectele adverse

limiteaza efectele secundare ale chimioterapiei :

  1. extravazarea : efecte grave datorita necrozei tisulare sau retactiei tendinoase ; alegerea caii venoase este importanta pentru respectarea si conservarea  capitalului venos al pacientului ; calea venoasa periferica este folosita in tratamentul de scurta durata
  2. se foloseste in general calea venoasa centrala
  3. COMPLICATIILE administrarii prin calea  venoase centale in absenta supravegherii :

tromboza determinand un flux scazut sau absent

infectie locala : roseata, inflamatie, durere

infectia caii venoase centale : febra asociata cu semne locale

greata, varsaturi

SFATURI PE CARE LE POATE OFERII AM:

par scurt , evitarea colorarii parului,

purtarea unei peruci pentru confortul social

toxicitatea asupra mucoaselor : poate aparea o crestere a secretiei bucale , agravata de o suprainfectie fungica


27. ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU SINDROM DE COMPRESIUNE MEDIASTINALA

Identificarea manifestarilor datorate compresiunii :

v    respiratorii : dispnee, tuse

v    laringiene: disfonie

v    circulatorii : edem in pelerina , a fetei si umerilor

v    neurologice: dureri de tip nevralgic

v    esofagiene: disfagie, sughit

Identificarea caracterului malign al acestor manifestari :

v    tuse nocturna

v    sughit continuu

v    semnalarea acestor caracteristici in urma aplicarii masurilor terapeutice specifice

v    transmiterea informatiilor pentru a reevalua ingrijirile


28. DESCRIETI ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN RECOLTAREA SPUTEI ; ENUMERATI OBIECTIVELE SI TEHNICA RECOLTARII SPUTEI

Sputa este un produs reprezentat de totalitatea secretiilor ce se expulzeaza din caile respiratorii prin tuse

OBIECTIVUL RECOLTARII SPUTEI : examene complementare in vederea stabilirii diagnosticului sau evaluarii eficientei ingrijirilor

v    examene macroscopice

v    ex. citologice

v    ex. bacteriologice

v    ex. parazitologice

PREGATIREA MATERIALELOR SI CONSILIEREA PACIENTULUI

MATERIALE :

v    Sterile : cutie Petri, pahar conic , scuipatoare speciala( sterilizata )

v    Nesterile : pahar cu apa, servetele de unica folosinta

PREGATIREA PACIENTULUI :

v    AM va explica necesitatea examenului

v    se explica pasii efectuarii recoltarii si se asigura ca pacientul a inteles ce are de facut

v    expica de ce nu trebuie inghitita sputa

v    explica cum sa expectoreze in recipientul dat

v    explica necesitatea de a nu introduce in vas si saliva

EXECUTIE – PASI:

  1. i se ofera un pahar cu apa pentru a clati gura si garingele
  2. i se ofera vasul de recolatare
  3. se solicita pacientului sa expectoreze dupa un efort de tuse
  4. se recolteaza sputa matinala ( de obicei 3 probe ) sau sputa colectata in 24 ore

RECOLTAREA SPUTEI PRIN EFUDAT FARINGIAN SAU LARINGIAN :

  1. se umezeste in tampul special cu apa distilata sterila
  2. se apasa limba cu o spatula
  3. se introduce tamponul in faringe , si se solicita pacientul sa tuseasca
  4. sputa eliminata se recolteaza cu tamponul pregatit anterior care apoi este pus imediat intr-o eprubeta sterila
  5. exudatul laringian este recotat de medic sub control laringoscopic

RECOLTAREA SPUTEI PRIN SPALATURA GASTRICA

  1. se introduce sonda in stomac ( sonda Einhorn sau Faucher) dimineata pe nemancate
  2. se introduce prin sonda 200 ml apa distilata bicarbonatata, calduta care este imediat evacuata cu o seringa
  3. lichidul recoltat se trimite imediat la laborator

RECOLTAREA SPUTEI PRIN SPALATURA BRONSICA

  1. se utilizeaza la pacientii care nu expectoreaza
  2. se introduc in recipientul de aerosoli 5 ml ser fiziologic sau 4 ml solutie teofilina 3% cu 1 ml de stricnina 1%0
  3. pacientul inhaleaza de cateva ori prin inpiratii adnaci , urmate de expiratii scurte
  4. se face o scurta pauza de 4-5 secunde dupacare se repeta pana la aerosolizarea intregului lichid
  5. dupa aspiratie pacientul incepe sa tuseasca chear daca nu a tusit niciodata
  6. sputa expectorata se recolteaza intr-un vas steril
  7. recoltarea se face zilnic timp de 3-4 zile in vase separate

Producele recoltate sunt acoperite , etichetate si trimise la laborator

AM noteaza in dosarul pacientului data si ora recoltarii , metoda si data si ora trimiterii la laborator


29. DESCRIETI ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN PREGATIREA PACIENTULUI CARE VA FI SUPUS SONDAJULUI TRAHEO-BRONSIC


Pregatirea pacientului :

v    se va linisti bolanavul

v    va fi informat in legatura cu tehnica ( colaborarea pacientului este necesara pentru reusita sondajului)

v    pacientul va fi nemacat in dimineata examenului

v    cu 1 ora inainet i se va administra IM 1 fiola de fenobarbital

v    i se ofera un pahar cu solutie novocaina 2%cu care face gargara timp de 5-10 minute fara a o inghiti

v    va fi asezat pe un scaun protejat cu un prosop in jurul gatului

v    i se imobilizeaza bratele pentru a nu incurca examinatorul

EXECUTIE

v    AM tine capul bolnavului asigurand pozitia corecta

v    Serveste medicul cu seringa cu anestezic

v    Pune in functiune sistemul de iluminat

v    Dupa ce medicul executa manevra de introducere a sondei pana in regiunea subglotica AM sustine limba pacientului in afara

v    Aseaza pacientul in decubit dorsal , putin inclinat spre regiunea care va fi explorata

v    Schimba pozitia pacientului in functie de indicatiile medicului

In functie de scop ofera substana de contrast, solutia medicamentoasa , aspira secretiile , exudatele etc

30. DESCRIETI ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU RADIOGRAFIE/ RADIOSCOPIE PULMONARA


PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU RADIOSCOPIE/ RADIOGRAFIE


PREGATIREA PSIHICA A PACIENTULUI :

v    se anunta pacientul , explicandu-i-se conditiile in care se va face examinarea ( camera semiobscura ) si in ce consta examinarea , timpul necesar

v    pacientul va fi condus in serviciul de radiologie

v    se explica pacientului conduita sa in timpul examinarii ( radiografia se va face in apnee dupa o inspiratie profunda )

PREGATIREA FIZICA A PACIENTULUI

v    se dezbraca complet regiunea toracica

v    se indeparteaza obiectele radioopace

v    se aseaza pacientul in pozitie ortostatica cu mainile pe solduri si coatele aduse inainte ( fara sa ridice umerii) in spatele ecranului cu pieptul apropiat de ecran sau de caseta in care se afla filmul

v    cand pozitia verticala este contraindicata , se aseaza pacientul in pozitie sezanda sau decubit

v    in timpul examinarii ajuta pacientul sa ia pozitiile indicate de medic

sugarii si copii mici se fixeaza printr-un dispozitiv special


31. DUREREA PRECORDIALA ISCHEMICA – DESCRIERE

A.     DUREREA PRECORDIALA


FIZIOPATOLOGIA Efortul, debitul sanguine in arterele coronariene neproportional cu cererea metabolica a miocardului datorita unei vasculatizatii scazute sau rezistentei periferice crescute in patul vascular,

In cazul ingustarii lumenului arterei coronare epicardice ( mai mult de 70% din diametru normal) se produce o dilatare a arteriolelor in aval de stenoza care permite mentinerea unei perfuzii suficiente in repaus . Dar cand cererea de oxygen creste ( efort fizic sau accelerarea ritmului cardiac , vasodilatatia devine insuficienta si durerea de tip anginos apare secundar unui debit sanguine coronarian insufficient


I.        DUREREA ISCHEMICA


Durerea din ischemia miocardica este determinata de o oxigenare insuficienta a muscghiului cardiac . Ischemia miocardica apare de fiecare dat cand exista un dezechilibru intre aportul si necesarul de oxigen.

Ateroscleroza coronariana este astazi principala cauza de obstruare organica a arterelor coronare . de asemenea concomitant se poate declansa un spasm coronarian tranzitor si reversibil care se poate produce deasupra sau sub placa de aterom

Expresia clinica a ischemiei miocardice este CRIZA DE ANGINA PECTORALA DE EFORT

De multe ori criza de angina nu este perceputa de pacient ca o durere tipica . Cateodata pacientul resimte o usoara jena, la inceput usor perceptibila si care in timp se exacerbeaza si se transforma intr-o adevarata opresiune retrosternala intensa si angoasanta

Localizarea este variabila dar in cele ami multe cazuri ramane la nivelul regiunii precordiala

Iradierea :

  • In umarul stg sau pe fata interna a bratului , pumnului si extremitatea degetelor
  • La nivelul mandibulei
  • Rar difuzeaza la nivelul bratului drept sau la nivelul abdomenului

Reactii vegetative de insotire :

  • Frecventa cardiaca accelerate
  • Tensiune arteriala cresuta
  • Paloare, vertij , tulburari digestive ( grata )
  • Anxietate

La debut angina pectorala clasica este declansata de efortul fizic ( semn patognomonic) Ea cedeaza la repus de cateva minute sau administrare de nitrati



32. DUREREA PRECORDIALA NEISCHEMICA – DESCRIETI PRINCIPALELE FORME CLINICE

II. DUREREA NEISCHEMICA


  1. DUREREA DIN PERICARDITA

Inflamatia acuta sau subacuta a seroasei pericardice ( cu sau fara tamponada) este responsabila de durerea din regiunea precordiala putand simula o ansina pectorala

Durerea este accentuate de miscarea de rotatie a toracelui , clinostatism, tuse, inspiratie

Durerea este diminuata odata cu acumularea lichidului intre foitele pericardului

  1. DUREREA TORACICA DIN ANEVRISMUL DISECANT AL AORTEI

Aceasta afectiune grava este determinate de dezvoltarea unui hemetom la nivelul peretelul aortic si survine cu ocazia dilacerarii intimei ( tunica interna a aortei)

Localizarea precordiala cand dilacerarea aortei se produce in segmental ascendant toracic


33.DUREREA PRECORDIALA EXTRACARDIACA

B. DUREREA EXTRACARDICA

  1. DURERILE RADICULARE

Sunt provocate de compresiunea nervilor rahidieni

Au character de arsura

Sunt bine delimitate de bolnav ; apar brusc in spate si iradiaza in fata ( “in centura “)

  1. DUREREA DIN ASTENIA NEURO-CIRCULATORIE

Nu au un substrat organic

Apar la persoane nevrotice , cu psihic labil in special la femei

Au un character de intepatura sau arsura , sunt localizate précis de bolanv , cu degetul, in regiunea mamelonara stanga

Nu iradiaza

Nu au legatura cu eforturile

Pot dura ore intregi sau zile


34.DISPNEEA – DESCRIERE, CAUZE


DEFINITIE: dificultatea de a respira , caracterizata prin sete de aer si senzatie de sufocare .


CAUZE INSUFICIENTA CARDIACA STG. :

    1. hipertensiune arteriala
    2. valvulopatii aortice si mitrale
    3. ateroscleroza coronatiana
    4. stenoza mitrala

CAUZE INSUFICIENTA CARDIACA DREAPTA :

  1. bronsita cronica
  2. emfizem pulmonar

DESCRIERE: respiratii frecvente ( polipnee) si superficiale

FORME:

dispneea de efort

dispneea vesperala – dispnee care se accentueaza seara

dispnee de decubit/ dispnee de decubit


35.ENUMERATI SIMPTOMELE DIN BOLILE CARDIOVASCULARE


BOLI CARDIO-VASCULARE

tulburarile de ritm: aritmia extrasistolica, tahicardia paroxistica, fibrilatia atriala )

- stenoza mitrala

hipertensiunea arteriala

hipotensiunea arteriala


36.SEMNELE FIZICE IN BOLILE CARDIOVASCULARE – ENUMERARE

INSPECTIA

PALPAREA

PERCUTIA

AUSCULTATIA

37.DESCRIETI ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INSPECTIA APARATULUI CARDIOVASCULAR


INSPECTIA


1.a INSPECTIA GENERALA :

Pozitia pacientului : ortopneea – insuficienta cardiaca stg; pozitia genu-pectorala- pericardita lichidiana

Culoarea tegumentelor si mucoaselor: paloarea: endocardita lenta, cardita reumatica, insuficienta cardiaca,

Cianoza : insuficienta cardiaca globala , boli cardiace cianogene

Dansul arterial ( artere hiperpulsatile ) :

insuficienta aortica si hipertiroidism

Turgescenta venelor jugulare : insuficienta cardiaca dreapta

Bombarea abdomenului : prin ascitasau hepatomegalie de staza – insuficienta cardiaca dreapta

Edeme declive : membre inferioare , regiunea sacrata

Degete hipocratice – endocardita lenta


b INSPECTIA REGIUNII PRECORDIALE

Boltirea regiunii precordiale ( marirea accentuate a inimii la copii si adolescenti)

Retractia –simfiza pericardica

Sediul socului apexain



38.ENUMERATI EXPLORARILE FUNCTIONALE – PROBE CLINICE – NECESARE IN PROCESUL DE NURSING AL BOLILOR CARDIOVASCULARE

PROBE CLINICE


a.         PULSUL

TENSIUNE ARTERIALA/PRESIUNE ARTERIALA


39.ENUMERATI PROBELE HEMODINAMICE SI DESCRIETI UNA DINTRE ACESTE PROBE

DEBITUL CARDIAC Reprezinta o consecinta a activitatii cardiace, inima propulsand cu fiecare sistola in artera aorta si pulmonara cate 60-70 ml. sange= debit sistolic

Debit cardiac=cantitatea de sange expulsata de fiecare ventricul intr-un minut ( D.S. x frecventa cardiaca ) aproximativ 5-6 l. sange

Debit cardiac marit: effort, emotii, sarcina, stari febrile, anemii, hipertiroidism, corp pulmonary cronic

Debit cardiac scazut: insuficienta cardiaca, soc, tahicardi,stenoze valvulare, pericardite, fibrlatia atriala



PRESIUNEA VENOASA

TIMPUL DE CIRCULATIE



40.ELECTROCARDIOGRAFIA – PRINCIPII, INTERPRETARE


FONOCARDIOGRAFIA

Metoda care inrecistreaza graphic zgomotele si suflurile produse de inima cu ajutorul unui microfon asezat la nivelui diferitelor focare de ascultatie


5.SFIGMOGRAFIA- INSCRIEREA GRAFICA A PULSULUI ARTERIAL


FLEBOGRAFIA- INREGISTREAZA PULSATIA VENEI JUGULARE

CATETERISMUL INIMII- PERMITE:

Precizarea diagnosticului bolilor congenitale

Masurarea presiunilor intracavitale

Efectuarea angiocardiografiei


EXAMENUL RADIOLOGIC AL INIMII

a.      Radioscopia:examen direct, permite examinarea in miscare a cordului, fiind extreme de subiectiv

b.     Radiografia – ofera o imagine obiectiva permitand comparatia in timp

Radiografia apreciaza:

Pozitia: o treime din umbra inimii se afla la dreapta liniei mediene si 2/3 la stanga

Marimea: inima este marita cand marginea dreapta depaseste marginea coloanei cu aproximativ 3 cm iar cea stanga depaseste linia medio-claviculara

Forma: culcata-configuratia aortica, ridicata-configuratie mitrala, sferica sau globulara

Marginea dreapta, arcul superior= cava superioara, arcul inferior= artriul drept

Marginea stanga: arcul superior=butonul aortic, arc mijlociu– a. pulminara si urechiusa stanga, arc inferior- ventricul stang



41.ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU AFECTIUNI CARDIOVASCULARE – DESCRIETI ABILITATILE ASISTENTULUI MEDICAL PENTRU A FACILITA PROCESUL DE NURSING AL AFECTIUNILOR CARDIOVASCULARE SI CUNOSTINTELE NECESARE

ABILITATI NECESARE UTILIZARII PN in cardiologie


cunoasterea etapelor procesului de nursing

abilitati de realizare a unui interviu pentru culegerea datelor

observarea sistematica a pacientului

utilizarea comunicarii verbale si nonverbale


CUNOSTINTE NECESARE PENTRU PROCESUL DE NURSING


nevoile de baza ale individului ( bio-fiziologice, psihologice, socio-culturale, spirituale )

etiologia , cauzalitatea fiecarei probleme

semnele caracteristice problemelor de sanatate


42.ATEROSCLEROZA: FACTORI DE RISC – DESCRIERE


FACTORI DE RISC

Factorii de risc majori care determina A includ :

  • Varsta
  • Sexul masculin
  • Antecedentele familiale de ateroscleroza premetura
  • Inactivitatea fizica
  • Tipul de personalitate ( rol controversat)

Factori de risc reversibili

  1. NIVELURI SERICE ANORMALE ALE LIPIDELOR –predispun la A

- niveluri mari ale LDL –lipoproteine cu denditate mica

- niveluri scazute ale HDL- lipoproteine cu densitate mare

Asocierea colesterolului seric total si a nivelului LDL cu risc de BC este directa si continua

43.ATEROSCLEROZA – SEMNE, SIMPTOME, EXAMENE COMPLEMENTARE – ENUMERARE

- este silentioasa pana ce se dezvolta stenoze critice , tromboze, anevrisme sau embolii

- initial : semnele si simptomele reflecta incapacitatea fluxului sanguin de la nivelul tesutului afectat de a creste odata cu cererea



44.ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN PREVENIREA ATEROSCLEROZEI


1. nivelurile serice anormale de lipide : reducerea LDL seric prin egin alimentar , stil de viata sanatos , efort fizic

2. HTA – tratamentul pacientilor reduce motalitatea globala

3. FUMATUL : trebuie incurajata oprirea fumatului ori de cate ori este posibil;

riscul persoanelor care renunta la fumat se injumatateste

4. DIABETUL ZAHARAT : desi controlul riguros al glicemiei reduce riscul complicatiilor microvasculae si aterosclerozei la pacientii cu DZ

5. OBEZITATEA reducerea greutatii creste HDL

6. SEDENTARISMUL : efortul fizic moderat si constant, regulat reduce incidenta IM si a deceselor

7. INFECTIA CU CLAMIDIA PNEUMONIE : tratamentul antibiotic benefic


45.ENUMERATI ACTIVITATILE DESFASURATE DE ASISTENTUL MEDICAL IN CADRUL PROCESULUI DE NURSING AL BOLILOR CARDIOVASCULARE



ACTIVITATILE DESFASURATE DE ASISTENTA IN CADRUL PN


colectarea informatiilor

verificarea datelor

stabilirea profilului pacientului

interpretarea datelor

elaborarea diagnosticului de ingrijire

stabilirea prioritatilor

stabilirea obiectivelor

selectarea strategiilor/ activitatilor de nursing

intocmirea planului de nursing

acordarea suportului psihic pacientului – empatie

efectuarea interventiilor autonome si delegate


46.ENUMERATI ETAPELE PROCESULUI DE NURSING IN BOLILE CARDIOVASCULARE SI COMPONENTELE DIAGNOSTICULUI DE NURSING IN BOLILE CARDIOVASCULARE

  1. culegerea , validarea si organizarea datelor = APRECIEREA
  2. analiza si interpretarea lor( probleme , diagnostic de ingrijire)
  3. planificarea ingrijirilor( obiective)
  4. realizarea interventiilor ( aplicarea/ implementarea  interventiilor)
  5. evaluarea

47..DIFERENTA DINTRE DIAGNOSTICUL DE INGRIJIRE SI DIAGNOSTICUL MEDICAL IN BCV


DIAGNOSTIC DE INGRIJIRE

DIAGNOSTIC MEDICAL

1. Are in vedere starea pacientului care are o problema de dependenta si reactia sa fata de aceasta problema

1. are in vedere problema de sanatate in sine, descrie procesul

2. identifica un raspuns uman specific la o proportie de afectiune, conditie, situatie particulara

2. identifica un proces de boala in legatura cu patologia unor organe sau sisteme

3. se schimba in functie de raspunsurile pacientilor la ingrijirile acordate

3. ramane constant in decursul bolii

4. nu exista o terminologie exacta a reactiilor umane

4. exista o terminologie acceptata de comunitatea profesionala medicala

5. tine cont de factorii etiologici care determina problema de sanatate

5. formularea nu implica deobicei factorii etiologici

6. reprezinta un ghid in determinarea tipurilor de interventii de nursing care vor asigura ca ingrijirea acordata sa promoveze reactii sanataose si o viata de calitate

6. serveste ca ghid in determinarea cursului obisnuit al tratamentului medical pentru vindecare

7.Orienteaza asistenta spre interventii autonome

7. Orienteaza medicul spre tratamentul medical






48.PLANIFICAREA INGRIJIRILOR IN PROCESUL DE NURSING CARDIOVASCULAR

PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

Stabilirea unui plan de interventie , prevederea etapelor , a mijloacelor de desfasurare ca si a precautiunilor care trebuie luate

Planul de interventie permite AM sa judece urgentele si importanta problemelor de dependenta , putand astfel sa decida prioritatile pe care trebuie sa le respecte in cursul unei zile de munca


49.ARTERIOPATIA MEMBRELOR INFERIOARE – SEMNE SI SIMPTOME

Boala poate sta la originea unor complicatii grave :

Hipertensiunea arteriala

Stenoza arteriala renala

Amputatie

Factorii de risc ai arteriopatiei obliterante :

fumatul

ateroscleroza

HTA

hipercolesteroilemia

diabetul zaharat


50.ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN ECOGRAFIA DOPPLER VASCULARA


Aceasta examinare investigheaza anomaliile parietale ale arterelor sau venelor la cele 4 membre , in particular leziunile trunchiurilor areteriale

Evalueaza importanta tulburarilor circulatorii si modificarile circulatorii in aval.

Acest exame Pacientul este palsat in pozitie sezanda sau in decubit in functie de vasele examinate.

AM se asigura ca pacientul este nemancat pentru explorarea vaselro abdominale sau cele retroperitoneale. In acest caz pacientul este pozitionat in decubit dorsal.


51.BOALA VARICOASA


Varicele membrelor inferioare sunt dilatatii patoilogice permanente a unui trunchi venos de la nivelul gambei sau coapsei . Alterarea peretelui venos determina o acumulare a sangelui in gamba .


Aceasta afectiune este frecventa ; ea afecteaza o femeie din doua si un barbat din zece. Sunt la originea a trei categorii de complicatii :

ruptura varicelor : hemoragii si hemetoame subcutanate

flebite : formarea unui cheag ce poate migra spre plamani provocand embolia pulmonara

ulcer varicos ; ingrijirile AM si supravegherea pacientului este esentiala


52.ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN TRATAMENTUL ANTICOAGULANT


Accidentele venoase survin la pacientii aflati intr-o stare de risc

Se insista pe repausul strict , gamba in repaus , ridicata si arcuita , pentru a impiedica migrarea cheagului .

Ingrijirile igienice sunt acompaniate si dublate de mobilizarea membrelor pentru a evita anchiloza .

Supravegherea riscurilor tratamentului anticoagulant .


53.ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INJECTIA SUBCUTANATA


MATERIAL :

produsul de injectat( verificarea termenului de expirare)

seringi de 1-3 ml

ace de 1,5 la 2,5 cm cu ambou

alcool

vata

PREGATIREA :

spalarea mainilor ,

verificarea identitatii pacientului

verificarea prescrierii

informarea pacientului

instalarea pacientului confortabila

identificarea celor mai propice puncte de injectare

TEHNICA

dezinfectarea fiolei inainte de ruperea, deschiderea fiolei, aspirarea continutului cu ajutorul unui troicar

adaptarea acului la sernga

injectarea trebuie realizata in tesutul celular subcutanat a centurii abdominale la minim 10 centimetrii de ombilic Daca exista o cicatrice sau o eventratie se prefera injectarea in coapsa Injectarea se face alternativ in partea dreapta sau stanga

acul aste introdus perpendicular in pliul cutanat realizat intre police si index . Pliul trebuie mentinut pe toata perioada injectarii si se relaxeaza inaintea retragerii acului


54.EMBOLIA PULMONARA – SIMPTOME, SEMNE, EXAMENE COMPLEMENTARE

Semne de gravitate:

v    Sincopa

v    Lipotimie

v    Angoasa,agitatie

v    Durere toracica retrosternala

v    Insuficienta ventriculara dreapta



55.ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN PROCESUL DE INGRIJIRE IN EMBOLIA PULMONARA

TRATAMENT:

  1. spitalizare obligatorie

v    repaos strict in pat

v    gambele ridicate si flexate

v    cale venoasa periferica

  1. oxigenoterapie nazala 3-4 l/min
  2. tratament antalgic
  3. tratament etiologic

56.ANGINA PECTORALA: SEMNE, SIMPTOME

  1. DUREREA :
    • caracter constrictiv “ ca o gheara , arsura sau sufocare “

anxietate ( sentiment de teama , moarte iminenta

    • durata 1-3 minute , rar 10-15 minute
    • frecventa crizelor este variabila

    • CONDITII DE APARITIE:

abuz de tutun

crize tahicardice

efort fizic

la mers

emotii

mese copioase

frig, vant

SEMNE :

deseori nu este evidentiat nici un semn

semne de baza ale aterosclerozei :sufluri, semne de insuficienta cardiaca, aritmii, artere rigide )

zgomot 4 prezent

diaforeza


57.ANGINA PECTORALA – EXAMENE COMPLEMENTARE

  1. BIOLOGIC:

nivel crescut al lipidelor totale

colesterol cresut

ELECTROCARDIOGRAMA

intre crizele anginoase ECG poate fi normala ( la ½ bolnavi

ELECTROCARDIOGRAMA DE EFORT( banda rulanta sau bicicleta

ALTE PROBE DE PROVOCARE

5. INREGISTRAE HOLTER

6. ECOCARDIOGRAFIA


58.ANGINA PECTORALA – ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN ABORDAREA TERAPEUTICA

masurarea TA in ortostatism

supravegherea aparitiei rosetii cutanate, cefaleei sau rinoreea( nitriti : maycor, nitriderm etc.)

UTILIZAREA PRACTICA A NITRITILOR :

FORMA SUBLINGUALA :

- se aseaza un comprimat sublingual sau se administreaza prin pulverizare pe fata inferioara a limbii un puf de sprey

- durerea se opreste in cateva secunde pana la 1 minut

- nitritii pot fi administrati si preventiv cand este suspectata declansarea unei crize de angor

FORMA ORALA SAU PERCUTANA

- sub forma de plasture sau tb. Are actiune prelungita si constituie tratamentul de fond al AP sau a IVS

FORMA INTRAVENOASA

- se poate utiliza injectomatul in caz de insuficienta coronariana acute ,


II.     BETABLOCANTE

actiune

scad frecventa cardiaca

diminueaza nevoia de O2 a miocardului prin scadera activitatii/ travaliului cardiac

reduc debitul cardiac prin inhibitia de renina

cresc presiunea intraoculara

efectele hipoglicemiei

indicatii : insuficienta coronariana, tulburari de ritm, HTA

ROLUL AM

monitorizarea TA si a ritmului cardiac

starea respiratorie

toleranta digestiva

rinore



59.ENUMERATI PROBLEMELE PACIENTULUI CU ANGINA PECTORALA CARE STAU LA BAZA DIAGNOSTICULUI DE NURSING


  1. DURERE ( ACUTA )
  2. ANXIETATE ( PRECIZAREA GRADULUI DE DISCONFORT)
  3. DIMINUAREA DEBITULUI CARDIAC
  4. TOLERANTA SCAZUTA LA EFORT
  5. CUNOASTERE ABSENTA SAU SCAZUTA  DESPRE BOALA( PRECIZAREA NEVOII DE CUNOSTINTE) , DESPRE PROGNOSTIC, SI DESPRE EXIGENTA TRATAMENTULUI
  6. RISC DE INCAPACITATE DE ADAPTARE LA SCHIMBARILE DETERMINATE DE BOALA

ANGIOPLASTIE ( STENT SAU PONTAJ CORONARIAN)

  1. DIMINUAREA DEBITULUI CARDIAC
  2. DEFICIT DE VOLUM LICHIDIAN
  3. DURERE ( ACUTA)
  4. ALTERAREA PERCEPTIEI SENZORIALE


60.ENUMERATI PROBLEMELE PACIENTULUI CU INFARCT DE MIOCARD CARE STAU LA BAZA DIAGNOSTICULUI DE NURSING


disconfort

durere

anxietate

senzatie de “moarte iminenta”

scaderea debitului cardiac

obstructia coronariana

prezenta zonelor de necroza

deficit de autoingrijire



intoleranta la efort

greturi, varsaturi

potential de complicatii



61.PROCESUL DE NURSING IN INFARCTUL DE MIOCARD – CULEGEREA DATELOR

Circumstante de aparitie

- dupa mese copioase , efort fizic intens , expunere frig

Factori predispozanti

ateroscleroza coronariana

stenoza congenitala coronariana

  • Manifestari de dependenta (semen si simptome)

durere anginoasa, intense (atroce, violenta, insuportabila, socogena); nu cedeaza la nitroglicerina sau repaus; dureaza peste 30 min


semne care insotesc durerea:

dispnee

anxietate marcata

transpiratii reci

sughit

greturi

varsaturi

stare de slabiciune

ameteli


62.INFARCTUL DE MIOCARD – OBIECTIVELE PROCESULUI DE NURSING

Vizeaza:

combaterea durerii

combaterea anxietatii

prevenirea complicatiilor immediate si tardive

limitarea extinderii necrozei

recuperarea socioprofesionala


63.INFARCTUL DE MIOCARD: INTERVENTIILE ASISTENTULUI MEDICAL IN ETAPA PRESPITALICEASCA SI SPITALICEASCA- ENUMERARE


a. in etapa prespitaliceasca:

combaterea durerii

sedare

prevenirea aritmiilor ventriculare

tratamentul complicatiilor

transportul la spital

in spital:

continuarea masurilor de primajutor

oxigenoterapia

montarea unei perfuzii

asigurarea repausului la pat

monitorizarea functiilor vitale

bilant hidric

recoltarea produselor biologice pentru

examinari de laborator


66. INSUFICIENTA CARDIACA – FACTORI DE RISC

Factori de risc


infectiile;

aritmiile;

alimentatia insuficienta;

medicamentele beta-blocante;

blocantii canalelor de calciu;

antiinflamatorii nesteroidieni;

steroizii;

embolia arterei pulmonare;

ischemia acuta a miocardului, infarct de miocard;

tireotoxicoza / hipotireoza;

anemia;

insuficienta renala;

sarcina.


67. INSUFICIENTA CARDIACA – ETIOLOGIE, CAUZE

ETIOLOGIE-CAUZE


Cele mai frecvente etiologii ale insuficientei cardiace diastolice sunt boli, care produc remodelari concentrice ale VS:


cardiomiopatii hipertrofice primitive, cu sau fara obstructie.

hipertrofiile concentrice miocardice, secundare unei supraincarcari de presiune (HTA, stenoza aortica).

insuficienta cardiaca la varstnici, cand exista modificari ale geometriei VS sub forma de remodelari concentrice.

Cardiopatiile ischemice produc tulburari ale distensibilitatii miocardice a VS, deoarece exista in miocard zone sanatoase si zone ischemice sau fibroze, care altereaza distensibilitatea intrinseca si extrinseca a VS, produce o intarziere si o neomogenizare a relaxarii, fenomene care sunt marite la efort.

Cardiopatiile restrictive se caracterizeaza prin defect de expansiune diastolica, care jeneaza umplerea ventriculara. Se produce o infiltratie parietala cu diferite substante (substante glicate, in diabet; hemocromatoza; amiloidoza cardiaca).

compresiunile extrinseci ale VS (tamponada cardiaca si cordul pulmonar cronic din BPOC), in care curbura septala este modificata in sistol a si diastola, prin cresterea volumului in cavitatile drepte, ducand la o crestere a rigiditatii VS.

infarctului miocardic, cand se constata zone ventriculare akinetice sau diskinetice, in cazuri de crestere a presiunii aortice sistolice.


Principalele cauze ale aparitiei insuficientei cardiace diastolice (dupa A. Cohen si colab.):

  1. Incetinirea relaxarii : ischemie, hipertrofie ventriculara, zona akinetica, bloc de ramura);
  2. Reducerea distensibilitatii:
    • muschiului (ischemie, infiltratie, fibroza);
    • camerei ventriculare (remodelare concentrica-cresterea raportului grosime/raza, cu sau fara hipe rtrofie - HTA, stenoza aortica, cardiomiopatie hipertrofica primitiva, varsta inaintata);
    • compresie extrinseca (tamponada pericardica, cord pulmonar cronic).
  3. Reducerea improprie a duratei diastolei prin tulburari de ritm.

68.TIPURI DE INSUFICIENTA CARDIACA

TIPURILE DE ICC:


- insuficienta sistolica - insuficienta functiei contractile a ventriculului stang ce rezulta in diminuarea fractiei de ejectie.

- insuficienta diastolica - insuficienta functiei de relaxare a ventriculului stang ce rezulta in majorarea presiunii de umplere a ventriculului, reducand volumul de ejectie.

- insuficienta ventriculara stanga - cauzata de ejectia scazuta a ventriculului stang.

- insuficienta ventriculara dreapta - cauzata de disfunctia ventriculului drept definita de afectiuni pulmonare sau de insuficienta ventriculului stang.


69.INSUFICIENTA CARDIACA – ENUMERARE SIMPTOME SI DESCRIEREA UNUIA DINTRE ACESTEA

- Dispneea

- Tusea uscata, insotita sau nu de dispnee de multe ori chinuie bolnavul noaptea. In multe cazuri bronsita coexista cu insuficienta cardiaca. In unele cazuri, dispneea nocturna este precedata de o stare de neliniste si de insomnie.

- Respiratia Cheyne-Stokes

- Edemul pulmonar acut

- Retentia de lichide

- Oboseala musculara si senzatia de slabiciune

Simptomele digestive

  • 1. Congestia ficatului datorita stazei venoase

Simptome cerebrale

  • Cianoza
  • Hipersudoratia
  • Cresterea temperaturii corporale
  • Casexia cardiaca

70. INSUFICIENTA CARDIACA – ENUMERARE SEMNE SI DESCRIEREA UNUIA DINTRE ACESTEA

  • SEMNE FIZICE
  • Semne cardiace si vasculare
  • Semne cardiace si vasculare. Cardiomegalia este aproape intotdeauna prezenta, fara marirea de volum a inimii, nu poate fi vorba de insuficienta cardiaca. Face exceptie pericardita constrictiva.La ausculatia cordului se poate auzi zgomotul al III – lea (S3) si capata semnificatie patologica atunci cand apare dupa varsta de 35 de ani. S3 este numit si galop protodiastolic. Acest zgomot a fost denumit si galop ventricular; el poate fi stang, atunci cand se aude mai bine spre stern. Aparitia lui este unul dintre primele semne ale insuficientei cardiace si inseamna ca trebuie sa se intervina cu tratament cardiotonic. El poate aparea uneori, in sarcina, tireotoxicoza sau anemii grave. Zgomotul al IV – lea (S4) apare in presistola si este cauzat de contractia atriala; de aceea poarta numele de galop presistolic sau atrial. Pulsul este mic si tahicardic; in insuficientele predominant ventriculare stangi se poate evidentia pulsul alternant. Venele gatului sunt destinse. Aprecierea acestei destinderi trebuie facuta cand bolnavul se afla ridicat la 45o (in pozitie culcata ele pot fi destinse fiziologic). Daca se apasa pe ficat, care prezinta staza venoasa se produce un plus de distensie a venelor jugulare, atat timp cat se exercita aceasta apasare (reflux hepatojugular).

Alte semne

  • presiunea venoasa poate fi apreciata foarte bine clinic prin inspectia jugularelor;
  • timpul de circulatie este numai in parte determinat de viteza de ejectie a sangelui din cord si de viteza intoarcerii sangelui venos la inima. Timpul de circulatie este crescut in insuficientele cardiace severe;
  • capacitatea vitala scade progresiv cu aparitia si agravarea insuficientei cardiace;
  • volumul sanguin este normal sau crescut;
  • electrocardiodiagrama nu este folositoare in diagnosticul de insuficienta cardiaca; ea poate fi utila insa pentru stabilirea bolii de baza;
  • lichidele de ascita sau hidrotorax au reactia Rivalta negativa;
  • semnele de disfunctie renala si cerebrala in urina poate aparea proteinurie moderata; densitatea urinara este crescuta in perioadele oligurice, scazand in perioadele de diureza.

71. INSUFICIENTA CARDIACA – ENUMERARE EXAMENE COMPLEMENTARE

EXAMENE COMPLEMENTARE


Investigatii de laborator
hemograma,
- Na+, K* seric,
- creatinina,
- ureea,
- proteinemie si albumina serica (la pacientii cu edeme).
- lipidele (daca nu au fost determinate ultimii 5 ani),
- T4 si TTH* la pacientii cu fibrilatie atriala, cu semne de afectiune a glandei tiroide si la pacientii in varsta > 65 ani.
- Ca2* si Mg2+ seric la pacientii ce primesc diuretice,

Investigatii instrumentale

ECG : schimbari ischemice de ST-T, dereglari de ritm, semne de pericardita


72. INSUFICIENTA CARDIACA – CLASIFICARE NYHA

Clasa I - activitatea fizica nu este limitata. Activitatea fizica obisnuita nu suscita aparitia simptomelor.

Clasa II - limitarea moderata a activitatii fizice. Activitatea fizica obisnuita provoaca aparitia simptomelor de fatigabilitate, palpitatii, dispnee sau dureri anginoase.

Clasa III - limitarea marcata a activitatii fizice. Pacientul se simte confortabil in repaus, activitatea fizica moderata suscita aparitia simptoamelor mentionate anterior.

Clasa IV - nici un efort fizic nu se produce tara disconfort. Simptomele pot fi prezente in repaus.


73. INSUFICIENTA CARDIACA – INDICATII PENTRU SPITALIZARE

Indicatii pentru spitalizare:

- ICC rezistenta la tratament ambulator;

- prezenta semnelor clinice sau electrocardiografice de ischemie acuta a miocardului;

- edem pulmonar sau insuficienta respiratorie acuta;

- patologic asociata grava;

- anasarca;

- hipotensiune arteriala marcata sau sincope;

- complicatii tromboembolice;

- aritmii clinic semnificative;

- suport social inadecvat pentru conduita sigura in conditii de ambulator.


74. INSUFICIENTA CARDIACA – PRINCIPII GENERALE DE TRATAMENT CU PREPARATE DIGITALICE

  1. Efectul ionotrop pozitiv creste paralel cu doza administrata.
  2. Doza de incarcare in cardiopatia ischemica este mai mica decat cea folosita in formele de insuficienta cardiaca.
  3. Calea de administrare per os sau intravenoasa depinde de gravitatea cazului: fibrilatia atriala cu ritm rapid si semne de insuficienta cardiaca necesita urgenta, in timp ce o insuficienta cardiaca instalata lent poate fi tratata cu Digitala per os; in cazurile grave doza totala de incarcare va fi administrata rapid (intravenos, intr-o zi); in formele de insuficienta cardiaca cu evolutie mai putin severa, administrarea se face per os in decurs de 3-4 zile.
  4. Tratamentul digitalic este in majoritatea cazurilor cronic. Din timp in timp el trebuie reajustat.
  5. Semnele de intoxicatie digitalica constau uneori in tulburari severe de ritm, care pot aparea brusc, neprecedate de tulburari extracardiace.

75. INTOXICATIA DIGITALICA – SIMPTOME, SEMNE, MASURI GENERALE IN EDUCATIA PACIENTULUI

Intoxicatia digitalica

Semnele intoxicatiei digitalice sunt extracardiace si cardiace

Semne extracardiace :

a.           Tulburarile digestive (anorexie, greturi, varsaturi, diaree, dureri abdominale).

b.          tulburari de vedere (vedere albastruie sau galbena, scotoame),

c.           ginecomastie,

d.          nevralgie trigeminala sau

e.           psihoze toxice, mergand pana la stari de delir.

Semnele cardiace: o parte pot fi evidentiate la examenul fizic al aparatului cardiovascular; altele sunt evidentiate numai de electrocardiograma.

Examen fizic :

a.      extrasistolele, aparitia bigeminismului sau

b.     perioade Wenckebach,

c.      cresterea progresiva a ritmului cardiac de la o zi la alta sub administrare de digitala,

d.     cu sau fara prezenta blocului atrio-ventricular.

ECG:

a.      extrasistole ventriculare, adeseori cuplate sau multifocale,

b.     disocieri de ritm cu interferenta,

c.      tahicardie atriala cu bloc atrio-ventricular,

d.     tahicardie nodala,

e.      blocuri atrio-ventriculara de diverse grade,

f.      fibrilatie sau flutter atrial,

g.     aritmiisinusale,

h.     bloc sino-atrial,

i.       oprirea sinusului cu un centru migrator,

j.       tahicardii ventriculare,

k.     fibrilatie ventriculara.

  • Tratamentul intoxicatiei digitalice

In toate cazurile se opreste administrarea medicamentului. Concomitent cu oprirea digitalicelor se procedeaza la inventarierea medicatiei si administrarea antidotului

Masuri generale

- initierea imediata a tratamentului pentru intoxicatia digitalica

- evidentierea si tratamentul cauzelor corectabile;

- eliminarea factorilor precipitanti


ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI CU INSUFICIENTA CARDIACA/TRANSPLANT CARDIAC

Supraveghere - monitorizarea pacientului variaza in functie de circumstantele clinice. Initial la fiecare doua saptamani dupa stabilizarea pacientului. Control riguros al semnelor clinice, electrolitilor, ureei si creatininei serice.


77. HIPERTENSIUNEA ARTERIALA – ENUMERARE TIPURI CLINICE SI CAUZE

ETIOLOGIE :

    1. HTA esentiala

etiologie necunoscuta

ereditatea este incriminata ca factor predispozant

factori de mediu : consum de sare, obezitatea, stresul

transport anormal de sodiu prin membrana celulara datorita unui defect sau cresterea permeabilitatii membranare pentru Na

stimularea sistemului nervos simpatic duce la cresterea TA mai mult la pacientii hipertensivi sau la cei susceptibili la HTA

tahicardia de repaus este un factor predictiv care poate fi o manifestare a activitatii simpatice crescute

unii pacienti au niveluri circulante crescute de catecolamine

sistemul renina –angiotensina –aldosteron ajuta la reglarea volumului si presiunii

teoria mozaicului afirma ca exista factori multiplii care mentin TA crescurta chear daca initial era implicata dereglarea unui singur factor

deficitul de substante vasodilatatoare ; a inceput sa fie studiat sistemul kalicreinei care produce bradikinina un vasodilatator puternic ; extractele din medulara renala contin substante vasodilatatoare ( prostaglandine ) ; absenta acestor vasodilatatoare datorita afectiunilor renale parenchimatoase sau nefrectomiei bilaterale determina o crestere a TA



    1. HTA secundara

afectiuni renale parenchimatoase( glomerulonefrita cronica , pielonefrita cronica , boala polichistica renala, colagenoze,

feocromocitomul,

B. Cushing ,

hiperaldosteronismul primar

hipertiroidia

mixedemul

coartatia de aorta

afectarea renovasculara

utilizarea excesiva a alcoolului

utilizarea excesiva a contraceptivelor orale

simpaticomimeticele

corticosteroizi

cocaina

Clasificarea HTA ( Keith, Wagener si Barker ) :

grupa 1 : vasoconstrictie izolata a arteriorelor retiniene

grupa 2 : vasoconstrictie si scleroza arteriorelor retiniene

grupa 3 : hemoragii si exudate asociate la modificarile vasculare

grupa 4 : hipertensiunea maligna – edem papilar


CLASIFICAREA HTA LA ADULT


CLASIFICARE

SISTOLICA ( mmHg)

DIASTOLICA ( mmHg)

Optima


<120

<80

Normala


<130

<85

Normala –inalta





HTA stadiu 1 –usoara




HTA stadiul 2– moderata




HTA stadiu 3-severa


>180

>110


78. HIPERTENSIUNEA ARTERIALA – ENUMERARE SIMPTOME, SEMNE, EXAMENE COMPLEMENTARE

Simptome :

ameteala

facies congestionat

cefalee

fatigabilitate

epistaxis

iritabilitate

poliuria

nicturia

Semne :

prezenta la auscultatia cordului a zgomotului IV cardiac

disecatia de aorta – primul semn de HTA

Examene complementare :

anomalii EKG – unda P largita si crestata

ECOcardiografia : hipertrofie ventriculara stg.

Radiografia pulmonara : normala pana in faza dilatativa a afectarii cardiace hipertensive

Reducerea capacitatii de concentrare a uriniiproteinuria

Microhematuria

Cilindruria si retentia azotata

Fundul de ochi : modificari retiniene – hemoragii retiniene , exudate, edem papilar si accidente vasculare


79. HIPERTENSIUNEA ARTERIALA – ENUMERARE COMPLICATII

COMPLICATII

  1. insuficienta ventriculara stg invalidanta sau fatala
  2. infarct de miocard
  3. hemoragie sau infarct cerebral
  4. insuficienta renala cu debut la varsta tanara

Hta este cel mai important factor de risc al accidentului vascular cerebral

HTA este unul dintre cei 3 factori ( alaturi de fumat si hipercolesterolemie) ce predispul la ateroscleroza coronariana

Cu cat TA este mai mare cu atat leziunile retiniene sunt mai severe si prognosticul este mai rezervat

Controlul eficient al HTA va preveni sau intarzia aparitia majoritatii complicatiilor si va prelungii viata pacientilor cu HTA.

Boala coronariana este cea mai frecventa cauza de deces la pacientii hipertensivi tratati TA sistolica este facor predictiv mai important pentru evenimentele cardiovasculare fatale sau nefatale decat TA diastolica . ( studiu Multiple Risck Factor Intervention Trial )


80. ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU HTA – CULEGEREA DATELOR

  1. circumstante de aparitie

fara cauze directe – HTA- esentiala

secundara unei afectiuni renale , endocrine , cardiovasculae sau neurologice – HTA secundara

  1. factori de risc

stres psihic

fumat obezitate

sedentarism

ingestia excesiva de sodiu

  1. persoane cu risc

cei cu responsabilitati sociale crescute

cei cu egim de viata dereglat

cei cu comportament agresiv , hipercompetitiv


81. ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU HTA – MANIFESTARI DE DEPENDENTA

  1. simptome si semne

cefalee occipitala , frecvent dimineata cu caracter

pulsatil

ameteli

astenie oboseala

tulburari de vedere

tulburari de memorie si concentrare

parestezii

palpitatii

dureri precordiale

dispnee de efort

hemoragii ( epistaxis sau metroragii )

cresterea moderata a valorilor TA tranzitorie

cresterea permanenta a valorilor TA

zgomot 4 prezent la auscultatia cordului


  1. examene complementare

electrocardiobrama

oftalmoscopia

ecografia

sange: colesterol, creatinina, azotemie

examen urina


82. ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU HTA – ENUMERATI PROBLEMELE PACIENTULUI

  1. scaderea debitului cardiac

- scaderea fortei de contractie a ventriculului stang( insuficienta ventriculara stanga )

  1. alterarea perfuziei tisulare

- scaderea debitului cardiac

  1. potential de accident

- tulburari de vedere

  1. diminuarea tolerantei la efort

-slabiciune , oboseala

  1. potential de complicatii

83. ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU HTA – INTERVENTIE

Asigurarea re[paosului fizic si psihic

Combaterea factorilor de risc

Masurarea TA , puls , respiratie

Administrarea tratamentului prescris

Efectuarea bilantului hidric( intrari-iesiri)

Asigurarea unei alimentatii echilibrate tinand cont de afectiunile existente

    1. hipocaloric in obezitate
    2. hipolipidic in ateroscleroza
    3. reducerea aportului de sodiu
    4. lichidele administrate fractionat pentru a evita cresterea brusca a TA

educatia pacientului :

a.      regim de viata echilibrat ( alternarea perioadelor active cu cele de repaos)

b.     evitarea stresului psihic( stari conflictuale)

c.      suprimarea fumatului

d.     combaterea obezitatii

e.      exercitii fizice, plimbari

f.      alimentatie echilibrata

g.     control periodic la medicul de familie si cabinetul de spacialitate


84. OBSERVAREA SI MASURAREA PULSULUI

OBSERVAREA SI MASURAREA PULSULUI


SCOP

Evaluarea functiei cardio-vasculare

ELEMENTE DE APRECIAT

Ritmicitatea

Frecventa

Celeritatea

Amplitudinea

LOCURI DE MASURAREA

Orice artera accesibila palparii si care poate fi comprimata pe un plan osos: a.radiala,a.femurala,a.humerala,a.carotida,a.temporala

MATERIOALE NECESARE

Ceas cu secundar

Creion colorat- rosu 

Foaia de temperatura

INTERVENTIILE ASISTENTEI

Pregatirea psihica a bolnavului

Asigurarea repaosului fizic si psihic 10-15 minute

Spalarea pe maini

Reperarea arterei

Fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei

Exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu varful degetelor

Numararea pulsatiilor timp de 1 minut

Consemnarea pe foaia de temperatura cu un punct rosu

Unirea valorii cu cea anterioara printr-o linie pentru obtinerea curbei

Consemnarea in alte documente medicale a valorii pulsului si caracteristicilor lui



85. MASURAREA TENSIUNII ARTERIALE

MASURAREA TENSIUNII ARTERIALE


SCOP

Evaluarea functiei cardio-vasculare( forta de contractie a inimii , rezistenta determinata de elasticitatea si calibru vaselor

ELEMENTE DE APRECIAT

TA sistolica

TA diastolica

MATERIOALE NECESARE

Aparat pentru masurarea tensiunii arteriale

METODE DE DETERMINARE

Palpatorie

Auscultatorie

Oscilometrica

INTERVENTIILE ASISTENTEI

a. metoda auscultatorie

Pregatirea psihica a pacientului

Asigurarea repaosului psihic timp de 15 minute

Spalarea pe maini

Se aplica manseta pneumatica pe bratul pacientului sprijinit si in extensie

Se fixeaza membrana stetoscopului pe artera humerala , sub marginea inferioara a mansetei

Se introduc olivele stetoscopului in urechi

Se pompeaza aer in manseta pneumatica cu ajutorul parei de cauciuc pana la disparitia zgomotelor pulsatile

Se decomprima progresiv aerul din manseta prin prin deschiderea supapei pana la auzul primului zgomot arterial- VALOAREA MAXIMA A TENSIUNII ARTERIALE

Se retine valoarea indicata pentru a fi consemnata ulterior

Se continua decomprimarea , zgomotele arteriale devenind tot mai puternice

Se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau acul manometrului in momentul cand zgomotele dispar – VALOAREA MINIMA A TENSIUNII ARTERIALE

se noteaza pe foaia de temperatura valorile obtinute cu creion de culoare rosie

in alte documente medicale se inregistreaza cifric valorile tensionale

se dezinfecteaza opivele stetoscopului si membrana cu alcool

b. metoda palpatorie

determinarea se face prin palparea arterei radiale

nu se foloseste stetoscopul

etapele sunt identice metodei auscultatorii

are dezavantajul obtinerii unor valori mai mici decat realitatea

c. metoda oscilometrica


86. ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN EDUCATIA PACIENTULUI PENTRU PREVENIREA AFECTIUNILOR APARATULUI LOCOMOTOR

EDUCATIA PACIENTULUI PENTRU PREVENIREA AFECTIUNILOR APARATULUI LOCOMOTOR

alimentatie echilibrata: unii factori nutritionali ( acizii grasi nesaturati 0 au efect asupra troficitatii cartilajului); o alimetatie hiperglucidica duce la cresterea greutatii corporale constituind un factor determinant si agravant al articulatiilor portante

evitarea sedentarismului : inactivitatea determina reducerea amplitudinii miscarilor si la scaderea fortei musculare

evitarea efortului fizic excesiv : efortul fizic excesiv duce la aparitia tendinitelor si a durerilor musculare

evitarea frigului : expunerea prelungita la frig excesiv poate exacerba focare infectioase latente

respectarea igienei efortului fizic: antrenament progresiv, incalzire inainte de efortul propriu-zis, oprirea periodica a efortului pentru recuperare

pozitionarea corecta in timpul activitatilor fizice: ridicarea unor greutati de jos cu ambele maini si cu genunchii intinsi constitute un factor agresiv asupra coloanei vertebrale (ANEXA 1 )

mentinerea posturii si aliniamentului corect al corpului (ANEXA 2)

tratarea deviatiilor coloanei vertebrale si a altor deficiente inca din copilarie

tratarea infectiilor microbiene si virale

evitarea mersului prelungit pe teren accidentat ( se evita agravarea afectiunilor soldului )



evitarea ortostatismului prelungit : se protejaza articulatiile portante , oasele si muschii scheletici

incaltaminte adecvata si comoda

mentinerea capacitatii de efort prin mers pe jos, activitati sportive, exercitii fizice cu regularitate

evitarea traumatismelor : montarea de bare pe peretii laterali si indepartarea obstacolelor pentru pacientii cu tulburari de vedere, varstnici, cu tulburari de echilibru, folosirea de covoare antiderapante in cada de bate sau la toaleta, echipament de protectie adecvat, prevenirea accidentelor rutiere si casnice

evitarea factorilor care determina osteoporoza: dieta saraca in calciu, fumatul, consumul excesiv de cafea, exces de proteine.


87. ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN EDUCATIA PACIENTULUI PENTRU PREVENIREA BOLILOR REUMATISMALE

EDUCATIA PACIENTULUI PENTRU PREVENIREA BOLILOR REUMATISMALE

A. PROFILAXIA PRIMARA

PROFILAXIA REUMATISMULUI ARTICULAR ACUT : Efectuarea de controale in unitatile de ingrijire a copiilor crese, leagane, gradinite ) pentru depistarea purtatorilor sanatosi de streptococ beta hemolitic prin examen bacteriologic al exudatului faringian

Depistarea purtatorilor de infectii streptococice acute si tratarea lor corecta

PREVENIREA ARTROZELOR

Educatia populatiei pentru o alimentatie echilibrata care sa determine pastrarea greutatii corporale ideale si sa previna tulburarile metabolice

Evitarea factorilor traumatici si a celor mecanici - posturi vicioase, suprasolici-tari fizice

Acordarea unei atentii deosebite persoanelor cu dureri lombare

B. PROFILAXIA SECUNDARA

Educarea pacientilor cu diferite forme de reumatism pentru: Prezentarea la controale periodice clinice si de laborator ( ex. pentru RAA se efectueaza ASLO)

Evitarea factorilor climatici ( frig, umezala ) care favorizeaza aparitia puseelor acute ale afectiunilor degenerative reumatismale. Tratarea corecta a afectiunilor metabolice si endocrine Evitarea ortostatismului prelungit si a eforturilor fizice mari

Continuarea tramentului prescris: medicamentos, fizioterapic, recuperator

C. PROFILAXIE TERTIARA

Se adreseaza pacientilor care prezinta infirmitati sau sechele invalidante

Educarea pacientului cu coxartroza sa foloseasca bastonul pentru sprijin

Pregatirea pacientului pentru interventie chirurgicala ortopedica corectiva ( proteze de sold sau de genunchi)

Recomandarea de noi profesiuni pacientilor cu periartrita reumatoida, spondilita anchilopoetica sau integrarea lor sociala


BOLILE REUMATISMALE – CULEGEREA DATELOR: CIRCUMSTANTE DE APARITIE SI FACTORI DE RISC

Processe inflamatorii ( bursite, tendinite

Focare de infectie amigdaliene

ronsice determina afectiuni reuma-tismale

Infectii amigdaliene, panaritii, furuncule

Infectii bacilare ( b. Koch) pot prodece TBC osoasa si osteoarticulara

Tulburari hormonale: la menopauza apare osteoporoza

Accidenta rutiere sau casnice : fracturi, luxatii



89. BOLILE REUMATISMALE – semne

TUMEFACTIA ARTICULARA - este un semn obiectiv

CARACTERISTICI :

Articulatie rosie, calda , marita de volum, dureroasa la atingere

DEFORMARE ARTICULARA

cauzata de prezenta osteofiltelor

ATROFIE MUSCULARA

Se intalneste in poliartrita reumatoida


MODIFICAREA MOBILITATII ARTICULARE ANEXA 3

V

Limitarea mobilitatii



90. BOLILE REUMATISMALE-simptome


DUREREA ARTICULARA

LOCALIZARE ;

Osoasa sau articulara

CONDITII DE APARITIE :

La inceputul miscarii , dimineata la trezire

Permanent

CONDITII DE ACCENTUARE A DURERII

Miscare

Frig

CONDITII DE AMELIORARE :

Repaos

Caldura


91. BOLILE REUMATISMALE – EXAMENE COMPLEMENTARE – ENUMERARE


EXAMENE DE LABORATOR :

EX. SANGELUI

VSH: la toate bolile reumatismale

ASLO : in RAA


proteinemie

proteina C reactive

- fibrinogen

EXAMENUL RADIOLOGIC OSTEOARTICULAR

Poate evidentia procesul de osteoporoza

EXAMENUL ENDOSCOPIC (ARTROSCOPIE

EXAMENUL MOBILITATII ARTICULARE

EXPLORARI FUNCTIONALE ALE CORDULUI: ECG si fonocardiograma

EXAMENE STOMATOLOGICE

EXAMEN ORL


92. PROBLEMELE PACIENTULUI CU AFECTIUNI REUMATISMALE

DEFICIT DE AUTOINGRIJIRE: este consecinta imobilizarii segmentului corpului, a deformarilor si rigiditatii articulare care impiedica efectuarea unor miscari

POTENTIAL DE ACCIDENTARE :la pacientii cu un segment anatomic imobilizat, la cei ce nu utilizeaza mijloace auxiliare in timpul deplasarii sau efectuarii unor activitati

PERTURBAREA IMAGINII DE SINE :diminuarea functiei locomotorii atrage dupa sine scaderea capacitatii de efectuare a unor activitati

PERTURBAREA IMAGINII CORPOREALE :

La pacientii cu deformari vizibile

Pierderea unui membru constitute o drama psihologica, pacientul fiind in situatia de a infrunta pierderea locomotorie , invaliditatea pe viata , schimbarea in activitatea sociala


POTENTIAL DE COMPLICATII :pacientii imobilizati la pat exista riscul aparitiei complicatiilor tegumentare


ANXIETATE

DUREREA : este prezenta in majoritatea afectiunilor aparatului locomotor


93. ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU REUMATISM ARTICULAR ACUT


A.     CIRCUMSTANTE DE APARITIE

varsta pacientului : copilul si adultul tanar prezinta receptivitate pentri infectia streptococica

conditiile insalubre de locuit, frigul, umezala, favorizeaza aparitia anginelor streptococice

B.     MANTFESTARI DE DEPENDENTA

febra

transpiratii

astenieOBIECTIVE DE INGRIJIRE

pacientul sa prezinta temperatura corpului in limite fiziologice

sa se obtina o stare de bine prin dispariatia durerilor articulare

sa se previna complicatiile

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE :

-asigura repaosul la pat , pana la disparitia durerilor articulare si in continuare 2-3 saptamani , cu reluarea trepatata a mersului

-foloseste perne pentru suportul articulatiilor dureroase

asigura igiena corporeala si a lenjeriei pacientului

recoltarea sangelui pentru determinarea VSH-lui , fibrinogenului, ASLO, proteino-gramei, proteinei C reactive

recoltarea exudatului faringian

efectuarea ECG, FKG. administreaza tratamentul:

antistreptococic ( penicilina ) efectuand testarea sensibilitatii organismuluii la antibiotic ) respectand doze si ritmul de administrare

antiinflamator -cu aspirina in formele usoare

asigura alimentatia pacientului

dieta de crutare in perioada febrile

dieta va asigura necesarul de lichide pentru a preveni deshidratarea

supravegheaza zilnic semnele vitals :puls, TA, temperatura, greutatea corporala

educarea pacientului si familiei cu privire la

prevenirea reinfectarilor streptococice - continuarea tratamentului cu penicilina retard , in dozele si la intervalele stabilite de medic

prezentarea la controalele periodice , clinice, si biologice prin policlinica teritoriala


94. ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU POLIARTRITA REUMATOIDA


Circumstante de aparitie :

Persoanele de sex feminin in perioada de menopauza

• Aparitia si evolutia sunt insidioase manifestandu-se prin tumefactii articulare si redoare matinala , ceea ce constituie stadiul unu al bolii

• Stadiile 3-4 se apreciaza dupa gradul de deformare si anchiloza articulara , atrofie musculara si reducerea capacitatii functionale

Manifestari de dependenta

(Semne si simptome posibile):

Tumefactie articulara - limitarea progresiva a mobilitatii articulare

durere articulara slabiciune si atrofie musculara

- astenie generalizata

- scadere ponderala

- capacitate functionale redusa si infirmitate importanta


PROBLEME


Durere articulara

Limitare progresiva a mobilitatii

Intoleranta la efort fizic

Scadere in greutate

Risc de pierdere treptata a capacitatii de munca , de autoservire si autoingrijire

Risc de pierdere a stimei de sine

Alterarea dinamicii familiale


OBIECTIVE


Vizeaza : diminuarea durerilor articulare prevenirea deformarilor articulare si osoase

• Mentinerea unui maxim de independenta in

autoservirea pacientului


INTERVENTII


In faza de repaus

Asigura repausul total sau relativ la pat , in functie de afectarea articulatiilor portante ; pentru aceasta :

patul trebuie sa fie dotat cu materiale auxiliare necesare confortului fizic ( asternuturi usoare, cort pentru asezarea cearceafului si a paturii )

pozitia pacientului ( in stadiul 4 al bolii, se schimba de catre 2 - 3 persoane, pentru a preveni escarele de decubit, la 2 ore )

ajuta pacientul dependent pentru satisfacerea nevoii de a elimina , a fi curat , a se imbraca si dezbraca

asigura alimentatia , adaptand-o problemelor pe care le prezinta pacientul : regim hipercaloric

sustine pacientul din punct de vedere psihic , pentru a preveni starile depresive si anxietatea , cauzate de constientizarea invaliditatii sale In faza de mobilizare

Kinetoterapeutul stabileste programul de recuperare:

la. inceput, exercitii generale pentru restabilirea tonusului muscular general

In faza de reabilitare

Incurajeaza pacientul sa faca miscari care sa-i asigure independenta :

sa se imbrace , sa manance singur , sa se deplaseze la sala de mese


recomanda noi profesii, cum ar fi cartonar, legator de carti

In legatura cu familia, pentru a fi suportul psihic al pacientului si a-1 ajuta in cazul aparitiei infirmitatii


95. ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU SPONDILITA

CULEGEREA DATELOR.


Conditii de aparitie

  • Personae cu ortostatism prelungit
  • Frecvent apare la barbatii tineri
  • Debutul si evolutia sunt insidioase

Manifestari de dependenta
(Semne si simptomc posibile):

  • Durere lombara cu iradiere in mernbrele inferioare, mai accentuate dimineata : uneori , rahialgie care se accentueaza nocturn
  • Pozitia in scandura ( coloana vertebrala rectilinie)
  • Dureri toracice cu senzatie de constrictie toracica

Reducerea capacitatii functionale prin anchiloza


PROBLEME

dureri : - lombare , care se accentueaza nocturn

  • risc de pierdere treptata a capacitatii functionale
  • risc de complicatii: oculare, cardiace, neurologice si infectii intercurente

incapacitate de autoangrijire ( in stadiile avansate


OBIECTIVE


  • diminuarea durerilor lombare si articulare
  • prevenirea deformarilor si anchilozei coloanei vertebrale

INTERVENTII

Asistenta asigura ingrijirea pacientului in spital si prin activi-tatea de dispensarizare la domiciliu.

Asigura repausul pacientului pe un pat tare si neted (scandura sub saltea) in pozitie decubit dorsal sau ventral, fara perna sub cap; repausul este necesar in perioadele acute, dureroase, fara exagerare; repausul la pat se alterneaza cu repaus in pozitie sezand pe un scaun dur cu spatarul inalt

Supravegheaza pulsul, tensiunea arteriala, temperatura, sesizand aparitia unor modificari ale acestora, determi-nate de complicatii cardiace sau infectii intercurente

Administreaza tratamentul antialergic si antiinflamator

Invata pacientul sa execute exercitii posturale si respiratorii: 3-4 cure pe zi de repaus de 5-10 min, in decubit dorsal; de cateva ori pe zi ortostatism cu spatele la perete (ceafa, umerii si calcaiele in contact cu peretele); mers cu capul ridicat si retropulsia umerilor; exercitii respiratorii dimineata si seara


96. ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU ARTROZE

CULEGEREA DATELOR

Conditii de aparitie

Persoane in varsta de peste 40-50 ani

Persoane cu traumatisme si malformatii congenitale

(picior plat)

Persoane cu obezitate

Persoane cu tulburari endocrine, tiroidiene, ovariene, climax

Conditii de munca (frig, umiditate si efort fizic mare)

Debut lent si evolutie progresiva in decurs de mai multi ani cu manifestari discrete


Manifestari de dependenta

(Semne si simptome posibile):

Durere articulara: caracteristici - se accentueaza dimineata la sculare, articulatia nu anchilozeaza;

localizare - articulatia cotului, umarului, genunchiului accentuate la urcarea scarilor, articulatia coxofemurala accentuate la mers,

articulatiile coloanei vertebrale la diferite niveluri: in

regiunea cervicala, durerea iradiaza la nivelul gatului in regiunea occipitala, vertex sau in membrul superior uni- sau bilateral, in regiunea lombara durerea iradiaza in membrul inferior, cefalee, ameteli, tulburari de vedere si auz

Probleme


Durere cauzata de solicitarea articulara care dispare in repaus

limitarea mobilitatii

dificultate in imbracare, dezbracare, incaltare

cefalee, ameteli

modificarea schemei corporale

risc de pareze, paralizii in artrozele cotului, umarului

OBIECTIVE


diminuarea durerilor articulare

pastrarea mobilitatii articulatiilor, pacientul putandu‑

si satisface autonom nevoile de deplasare, de igiena,

imbracare

pastrarea greutatii corporal in limitele normalului, in

functie de varsta

prevenirea aparitiei complicatiilor invalidante


INTERVENTII

Asistenta aplica interventiile specifice in functie de localizarea procesului de artroza.

Asigura repausul pacientului la pat cel putin cate o jumatate de ora in timpul zilei pt pacientul cu suferinte ale coloanei vertebrate si membrelor inferioare

Invata pacientul ca, in timpul repausului, sa evite pozitia de flexie a articulatiei

Ajuta pacientul imobilizat la pat pentru a-si satisface nevoia de a se alimenta, de igiena corporala

Aisgura alimentatia in functie de restrictiile impuse si bolile asociate

Recolteaza produsele pentru examenele de laborator

Pregateste pacientul pentru examenele radiologice

Administreaza tratament medicamentos antialergic

Participa la efectuarea injectiei intra si periarticulara

Educa pacientul privind modul de viata pentru a limita aparitia dependentelor


Pregateste preoperator si ingrijeste postoperator pacientul pentru interventii ortopedice corective (artrodeze, artroplastii, proteza totala de sold sau genunchi


BOLILE REUMATISMALE – CULEGEREA DATELOR: CIRCUMSTANTE DE APARITIE SI FACTORI DE RISC

Processe inflamatorii ( bursite, tendinite

Focare de infectie amigdaliene

ronsice determina afectiuni reuma-tismale

Infectii amigdaliene, panaritii, furuncule

Infectii bacilare ( b. Koch) pot prodece TBC osoasa si osteoarticulara

Tulburari hormonale: la menopauza apare osteoporoza

Accidenta rutiere sau casnice : fracturi, luxatii



89.BOLILE REUMATISMALE – semne


TUMEFACTIA ARTICULARA - este un semn obiectiv

CARACTERISTICI :

Articulatie rosie, calda , marita de volum, dureroasa la atingere

DEFORMARE ARTICULARA

cauzata de prezenta osteofiltelor

ATROFIE MUSCULARA

Se intalneste in poliartrita reumatoida


MODIFICAREA MOBILITATII ARTICULARE ANEXA 3

V

Limitarea mobilitatii



90.BOLILE REUMATISMALE-simptome


DUREREA ARTICULARA

LOCALIZARE ;

Osoasa sau articulara

CONDITII DE APARITIE :

La inceputul miscarii , dimineata la trezire

Permanent

CONDITII DE ACCENTUARE A DURERII

Miscare

Frig

CONDITII DE AMELIORARE :

Repaos

Caldura


91.BOLILE REUMATISMALE – EXAMENE COMPLEMENTARE – ENUMERARE



EXAMENE DE LABORATOR :

EX. SANGELUI

VSH: la toate bolile reumatismale

ASLO : in RAA


proteinemie

proteina C reactive

- fibrinogen

EXAMENUL RADIOLOGIC OSTEOARTICULAR

Poate evidentia procesul de osteoporoza

EXAMENUL ENDOSCOPIC (ARTROSCOPIE

EXAMENUL MOBILITATII ARTICULARE

EXPLORARI FUNCTIONALE ALE CORDULUI: ECG si fonocardiograma

EXAMENE STOMATOLOGICE

EXAMEN ORL


92.PROBLEMELE PACIENTULUI CU AFECTIUNI REUMATISMALE

DEFICIT DE AUTOINGRIJIRE: este consecinta imobilizarii segmentului corpului, a deformarilor si rigiditatii articulare care impiedica efectuarea unor miscari

POTENTIAL DE ACCIDENTARE :la pacientii cu un segment anatomic imobilizat, la cei ce nu utilizeaza mijloace auxiliare in timpul deplasarii sau efectuarii unor activitati

PERTURBAREA IMAGINII DE SINE :diminuarea functiei locomotorii atrage dupa sine scaderea capacitatii de efectuare a unor activitati

.PERTURBAREA IMAGINII CORPOREALE :

La pacientii cu deformari vizibile

Pierderea unui membru constitute o drama psihologica, pacientul fiind in situatia de a infrunta pierderea locomotorie , invaliditatea pe viata , schimbarea in activitatea sociala


POTENTIAL DE COMPLICATII :pacientii imobilizati la pat exista riscul aparitiei complicatiilor tegumentare


ANXIETATE

DUREREA : este prezenta in majoritatea afectiunilor aparatului locomotor


93.ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU REUMATISM ARTICULAR ACUT


A.     CIRCUMSTANTE DE APARITIE

varsta pacientului : copilul si adultul tanar prezinta receptivitate pentri infectia streptococica

conditiile insalubre de locuit, frigul, umezala, favorizeaza aparitia anginelor streptococice

B.     MANTFESTARI DE DEPENDENTA

febra

transpiratii

astenieOBIECTIVE DE INGRIJIRE

pacientul sa prezinta temperatura corpului in limite fiziologice

sa se obtina o stare de bine prin dispariatia durerilor articulare

sa se previna complicatiile

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE :

-asigura repaosul la pat , pana la disparitia durerilor articulare si in continuare 2-3 saptamani , cu reluarea trepatata a mersului

-foloseste perne pentru suportul articulatiilor dureroase

asigura igiena corporeala si a lenjeriei pacientului

recoltarea sangelui pentru determinarea VSH-lui , fibrinogenului, ASLO, proteino-gramei, proteinei C reactive

recoltarea exudatului faringian

efectuarea ECG, FKG. administreaza tratamentul:

antistreptococic ( penicilina ) efectuand testarea sensibilitatii organismuluii la antibiotic ) respectand doze si ritmul de administrare

antiinflamator -cu aspirina in formele usoare

asigura alimentatia pacientului

dieta de crutare in perioada febrile

dieta va asigura necesarul de lichide pentru a preveni deshidratarea

supravegheaza zilnic semnele vitals :puls, TA, temperatura, greutatea corporala

educarea pacientului si familiei cu privire la

prevenirea reinfectarilor streptococice - continuarea tratamentului cu penicilina retard , in dozele si la intervalele stabilite de medic

prezentarea la controalele periodice , clinice, si biologice prin policlinica teritoriala


94.ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU POLIARTRITA REUMATOIDA


Circumstante de aparitie :

Persoanele de sex feminin in perioada de menopauza

• Aparitia si evolutia sunt insidioase manifestandu-se prin tumefactii articulare si redoare matinala , ceea ce constituie stadiul unu al bolii

• Stadiile 3-4 se apreciaza dupa gradul de deformare si anchiloza articulara , atrofie musculara si reducerea capacitatii functionale

Manifestari de dependenta

(Semne si simptome posibile):

Tumefactie articulara - limitarea progresiva a mobilitatii articulare

durere articulara slabiciune si atrofie musculara

- astenie generalizata

- scadere ponderala

- capacitate functionale redusa si infirmitate importanta


PROBLEME


Durere articulara

Limitare progresiva a mobilitatii

Intoleranta la efort fizic

Scadere in greutate

Risc de pierdere treptata a capacitatii de munca , de autoservire si autoingrijire

Risc de pierdere a stimei de sine

Alterarea dinamicii familiale


OBIECTIVE


Vizeaza : diminuarea durerilor articulare prevenirea deformarilor articulare si osoase

• Mentinerea unui maxim de independenta in

autoservirea pacientului


INTERVENTII


In faza de repaus

Asigura repausul total sau relativ la pat , in functie de afectarea articulatiilor portante ; pentru aceasta :

patul trebuie sa fie dotat cu materiale auxiliare necesare confortului fizic ( asternuturi usoare, cort pentru asezarea cearceafului si a paturii )

pozitia pacientului ( in stadiul 4 al bolii, se schimba de catre 2 - 3 persoane, pentru a preveni escarele de decubit, la 2 ore )

ajuta pacientul dependent pentru satisfacerea nevoii de a elimina , a fi curat , a se imbraca si dezbraca

asigura alimentatia , adaptand-o problemelor pe care le prezinta pacientul : regim hipercaloric

sustine pacientul din punct de vedere psihic , pentru a preveni starile depresive si anxietatea , cauzate de constientizarea invaliditatii sale In faza de mobilizare

Kinetoterapeutul stabileste programul de recuperare:

la. inceput, exercitii generale pentru restabilirea tonusului muscular general

In faza de reabilitare

Incurajeaza pacientul sa faca miscari care sa-i asigure independenta :

sa se imbrace , sa manance singur , sa se deplaseze la sala de mese


recomanda noi profesii, cum ar fi cartonar, legator de carti

In legatura cu familia, pentru a fi suportul psihic al pacientului si a-1 ajuta in cazul aparitiei infirmitatii


95.ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU SPONDILITA

CULEGEREA DATELOR.


Conditii de aparitie

  • Personae cu ortostatism prelungit
  • Frecvent apare la barbatii tineri
  • Debutul si evolutia sunt insidioase

Manifestari de dependenta
(Semne si simptomc posibile):

  • Durere lombara cu iradiere in mernbrele inferioare, mai accentuate dimineata : uneori , rahialgie care se accentueaza nocturn
  • Pozitia in scandura ( coloana vertebrala rectilinie)
  • Dureri toracice cu senzatie de constrictie toracica

Reducerea capacitatii functionale prin anchiloza


PROBLEME

dureri : - lombare , care se accentueaza nocturn

  • risc de pierdere treptata a capacitatii functionale
  • risc de complicatii: oculare, cardiace, neurologice si infectii intercurente

incapacitate de autoangrijire ( in stadiile avansate


OBIECTIVE


  • diminuarea durerilor lombare si articulare
  • prevenirea deformarilor si anchilozei coloanei vertebrale

INTERVENTII

Asistenta asigura ingrijirea pacientului in spital si prin activi-tatea de dispensarizare la domiciliu.

Asigura repausul pacientului pe un pat tare si neted (scandura sub saltea) in pozitie decubit dorsal sau ventral, fara perna sub cap; repausul este necesar in perioadele acute, dureroase, fara exagerare; repausul la pat se alterneaza cu repaus in pozitie sezand pe un scaun dur cu spatarul inalt

Supravegheaza pulsul, tensiunea arteriala, temperatura, sesizand aparitia unor modificari ale acestora, determi-nate de complicatii cardiace sau infectii intercurente

Administreaza tratamentul antialergic si antiinflamator

Invata pacientul sa execute exercitii posturale si respiratorii: 3-4 cure pe zi de repaus de 5-10 min, in decubit dorsal; de cateva ori pe zi ortostatism cu spatele la perete (ceafa, umerii si calcaiele in contact cu peretele); mers cu capul ridicat si retropulsia umerilor; exercitii respiratorii dimineata si seara


96.ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU ARTROZE

CULEGEREA DATELOR

Conditii de aparitie

Persoane in varsta de peste 40-50 ani

Persoane cu traumatisme si malformatii congenitale

(picior plat)

Persoane cu obezitate

Persoane cu tulburari endocrine, tiroidiene, ovariene, climax

Conditii de munca (frig, umiditate si efort fizic mare)

Debut lent si evolutie progresiva in decurs de mai multi ani cu manifestari discrete


Manifestari de dependenta

(Semne si simptome posibile):

Durere articulara: caracteristici - se accentueaza dimineata la sculare, articulatia nu anchilozeaza;

localizare - articulatia cotului, umarului, genunchiului accentuate la urcarea scarilor, articulatia coxofemurala accentuate la mers,

articulatiile coloanei vertebrale la diferite niveluri: in

regiunea cervicala, durerea iradiaza la nivelul gatului in regiunea occipitala, vertex sau in membrul superior uni- sau bilateral, in regiunea lombara durerea iradiaza in membrul inferior, cefalee, ameteli, tulburari de vedere si auz

Probleme


Durere cauzata de solicitarea articulara care dispare in repaus

limitarea mobilitatii

dificultate in imbracare, dezbracare, incaltare

cefalee, ameteli

modificarea schemei corporale

risc de pareze, paralizii in artrozele cotului, umarului

OBIECTIVE


diminuarea durerilor articulare

pastrarea mobilitatii articulatiilor, pacientul putandu‑

si satisface autonom nevoile de deplasare, de igiena,

imbracare

pastrarea greutatii corporal in limitele normalului, in

functie de varsta

prevenirea aparitiei complicatiilor invalidante


INTERVENTII

Asistenta aplica interventiile specifice in functie de localizarea procesului de artroza.

Asigura repausul pacientului la pat cel putin cate o jumatate de ora in timpul zilei pt pacientul cu suferinte ale coloanei vertebrate si membrelor inferioare

Invata pacientul ca, in timpul repausului, sa evite pozitia de flexie a articulatiei

Ajuta pacientul imobilizat la pat pentru a-si satisface nevoia de a se alimenta, de igiena corporala

Aisgura alimentatia in functie de restrictiile impuse si bolile asociate

Recolteaza produsele pentru examenele de laborator

Pregateste pacientul pentru examenele radiologice

Administreaza tratament medicamentos antialergic

Participa la efectuarea injectiei intra si periarticulara

Educa pacientul privind modul de viata pentru a limita aparitia dependentelor


Pregateste preoperator si ingrijeste postoperator pacientul pentru interventii ortopedice corective (artrodeze, artroplastii, proteza totala de sold sau genunchi






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }