QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate mecanica

Tehnologia de executie - Grinzi cu zabrele





Capitolul I. Generalitati. Prezentarea produsului




Grinzi cu zabrele

Alcatuirea si clasificarea grinzilor cu zabrele.


Grinzile cu zabrele sunt constructii sau elemente de constructii care in ansamblul lor lucreaza la incovoiere. Sunt alcatuite din talpi, diagonale si montanti. Legatura dintre talpi este facuta prin bare, care impreuna cu talpile formeaza o retea de triunghiuri, geometric indeformabila.

Barele grinzii sunt legate intre ele in noduri, care sunt considerate articulatii perfecte. Axele barelor care vin intr-un nod trebuie sa se intalneasca in acelasi punct. Orice excentricitate creata la fixarea barelor in noduri conduce la eforturi suplimentare in bare, datorita momentelor.




Regula practica pentru ca o grinda cu zabrele sa aiba


2 4 6



0 1 3



Alcatuirea grinzii cu zabrele.


Pentru ca un nod sa fie fixat de restul constructiei este nevoie de 2 bare, fac exceptie primele 3 noduri care sunt legate intre ele cu trei bare. Numarul de bare la grinzi plane este dat de relatia: b = 2n – r.

in care: n- numarul de noduri

r- numarul legaturilor de rezemare.

Pentru grinzile simple rezemarea r = 3.

Unghiurile dintre barele aceluiasi triunghi sa nu fie mici, deoarece la deformarile obisnuite conduce la deplasari mari pentru noduri.

Grinzile cu zabrele pot fi de forma oarecare sau au talpi paralele frante sau cu valori asezate dupa o curba. Forma si alcatuirea constructiva a grinzilor cu zabrele este determinata de destinatia lor, de marimea lor si de marimea incarcarilor lor. Asa cum s-a aratat mai sus grinzile cu zabrele sunt alcatuite din talpi, diagonale si montanti.




Capitolul II. Tehnologia de executie

II.1. Alegerea variantei optime.

II 1.1. Variante constructive.

Moduri de functionare.



In ceea ce priveste alcatuirea interioara a grinzi cu zabrele exista mai multe sisteme si anume:

- sistem triunghiular;

- sistem triunghiular cu montanti suplimentar;

- sistem dreptunghiular;

- sistem cu diagonale incrucisate ( care este foarte rigid, dar static nedeterminat interior);

- sistem in K sau cu semidiagonale.

Fiecare sistem prezinta anumite avantaje printre care remarcam sistemul dreptunghiular cu toate diagonalele intinse si sistemul in K care are diagonalele mai scurte.

La grinzile cu zabrele se pun doua probleme independente si anume, lungimea diagonalelor sa nu fie prea mare dar nici numarul nodurilor sa nu fie prea mare deoarece nodurile sunt puncte sensibile in constructie. Lungimea diagonalelor depinde atat de sistemul de alcatuire interior, dar si de inclinarea lor fata de talpa grinzii.




Triunghiulara






dreptunghiulara




triunghiulara cu montanti suplimentari








cu diagonale incrucisate





sistem in K


II 1.2 Descrierea si stabilirea dimensiunilor

pentru varianta aleasa



Am ales grinzile cu sistem dreptunghiular deoarece au inaltimea cu cca. 40% mai mica decat in cazul grinzilor sistem triunghiular fara montanti si cu 20% mai mici decat in cazul sistemului cu zabrele triunghiulare cu mutanti suplimentari realizandu-se astfel economie de material.

Grinzile cu zabrele au ca dimensiuni principale lungimea si inaltimea sau inaltimea pe reazeme si la mijlocul deschideri in cazul grinzilor in talpi neparalele.

Lungimea grinzi se ia in functie de deschiderea:

unde este distanta dintre fetele interioare ale reazamului; b=500mm; L=10m

Practic inaltimea grinzilor cu zabrele se ia in functie de lungimea astfel:

poduri de sosele h=( . .)Lh =m

n- numarul de noduri

lungimea talpi

*- unghiul format de diagonala cu verticala

*= ( unghiul optim in functie de greutatea minima )

m (lungimea panoului)

b = 2n-r = 21; b – numar de bare; r – numar legaturilor de rezemare

Pentru grinzi simplu rezemate r=3




II 1.3 Stabilirea solicitarilor statice

pe fiecare element



Din calcului grinzilor cu zabrele rezulta fortele din bara, care pot fi forte de torsiune sau forte de compresiune. Avand marimea si felul fortelor din bare se poate trece la determinarea marimii sectiunii barei sau daca se cunosc sectiunile barelor la verificarea rezistentei lor.

Pentru barele supuse la tractiune dimensionarea sau verificarea se face cu relatia:

.

Pentru barele supuse la tractiune, compresiune unde intervine fenomenul de flambaj, calcului se poate face cu ajutorul metodelor:

metoda si a rezistentei admisibila;

metoda coeficientilor de flambaj admisibil;

metoda coeficientilor de forma  

La barele intinse materialul se poate grupa in jurul axei deci forma sectiunii si distributia materialului in sectiune nu prezinta importanta pentru comportarea la rezistenta a barei.

La barele comprimate intervine fenomenul de flambaj si de aceea materialul se indeparteaza de axe deci distributia materialului in sectiune are mare importanta pentru capacitatea portanta in exploatare a barei.









II 2 Alegerea materialului de baza.

II 2.1. Stabilirea marcilor de otel utilizate



Marca otelului

Principalele domenii de utilizare

OL37

Elemente de constructii metalice sudate sau imbinate prin alte procedee ca: ferme, poduri sosele si caii ferate, rezervoare, stalpi elemente de structuri portante de masini si utilaje, batiuri sudate, organe de masini supuse tensiunilor, lanturi, plase sudate, otel arma.



Marca otelului

Clasa de precizie

Compozitia chimica %

Gradul de dezoxidare

C

Mn

P

S

Pe ot. lichid

Pe ot. brut

Pe ot. lichid

Pe ot. brut

Pe ot. lichid

Pe ot. brut

Pe ot. lichid

Pe ot. brut

OL37

1;1a;1b












Pentru produse finite cu diametru sau grosimi pentru piese peste 16 mm se admite un continut maxim.

Marca otelului

OL 37

Continutul max. de

carbon %

Pe otel lichid


Pe otel brut



Si = 0,40%


Marca otelului

Clasa de calitate

Produse cu grosimi sau diametre

Energia de rupere





Temp.



Limita de curgere

Rezistenta la tractiune

Alungirea la rupere

Diametru dornului la indoire la rece

Rezilienta

*


OL37







1a

1,5a










II 2.2 Alegerea clasei de calitate a

materialului de baza



Clasa de calitate

Defecte

Metoda de control

Volumul minim de control

Sudare manuala

Sudare semiautomata si automata


interioare

Cu variatii penetrante si sau ultrasonice



exterioare

Vizual cu lichid penetrant si magnetic


Defecte

Clasa de calitate

Denumire

Simbol conform

STAS 708411-81

I

Fisuri


Nu se admit

Pori la suprafata la grosime peste 1mm


Se admit max 5 pori pe 300mm cu

Cratere de suprafata


Nu se admit

Incluziuni de zgura




Nu se admit

Crestaturi marginale


Nu se admit

Scurgeri de metal


Nu se admit

Retasuri la radacina


Nu se admit

Arsuri


Nu se admit

Stropi de sudura


Nu se admit


Tip de defect

Simbol conform

Lungimea defectului


Clasa de calitate      

I

STAS


STAS

72841-81

Volumetrice ( izolate )

;

;




Alungite

;

;




Plane

C ;

;



Indiferent de lungime






Defectele imbinari sudate

Simbol conform STAS

8299-78 70481-81

Caracteristici

Clasa de executie I

Suduri sferice izolate


d (mm)


Suduri sferice aliate


d (mm)

sau max 150mm

0,5s

6

Sudarea sferica distribuita


d (mm)

0,2s

1s

Suduri sferice grupate


(mm)

(mm)

A

25

4s

Suduri alungite izolate, incluziuni solide

B




S

(mm)  

sau150mm

6 b max         

Nepatrundere

D


d (mm)

b (mm)

Nu se admite

Lipsa de topire

C


d (mm)

b (mm)

Nu se admite

Fisuri

e



Nu se admite









II 2.3. Studiul sudabilitatii

materialului de baza



Sudabilitatea reprezinta amplitudinea otelurilor ca pentru un anumit procedeu si pentru un anumit scop, sa se asigure imbinari sudate, caracteristici locale si generale prescrise pentru o constructie sudata.


Aprecierea sudabilitatii otelurilor se efectueaza in baza urmatorilor factori:

comportarea metalurgica la sudare ( compozitia chimica, caracteristicii metalografice, caracteristici mecanice, tehnica de fisurare la cald sau la rece definita de modul cum reactioneaza otelul fata de actiunea unui anumit proces de sudare, actiune localizata in zona de trecere si in zona influentata termic)

comportarea tehnologica la sudare, definita ca posibilitate de a se realiza imbinari printr-un anumit procedeu de sudare in vederea realizarii unui anumite grupe.

comportarea in constructie sudata diferita de capacitatea otelului de a prelua incercari in anumite conditii de exploatare in cazul unei anumite structuri sudate fara a greva siguranta constructiei.

Conditii tehnice

Compozitie chimica.

Sudabilitatea otelurilor nealiate si slab aliate se apreciaza pe baza continutului de carbon echivalent determinat cu rel:


Rezistenta la rupere a otelului Rm

Grosimea maxima a elementelor imbinate


Carbon echivalent max %

C

Mn

Si

P sau S


Pana la 40







Pana la 25






Peste 25 pana la 40







Observatie: in tabel continutul maxim de nobiu va fi de 0,05%, iar de vanadiu de 0,15%

sudabilitate buna

Estimarea susceptibilitatii de fisurare la cald.

pericol de fisurare la cald

Estimarea susceptibilitatii de fisurare la rece.

In cazul acestor oteluri se va calcula parametrul de fisurare .

pericol de fisurare la rece



II.3.Regimul de sudare

II.3.1.Inventarierea sudurilor



Nr. criteriu

Tip Imbinari

(mm)

(mm)

(mm)

Nr.Imbinari

Identice


Colt






Colt







II.3.2.Stabilirea procedeului optim de sudare



Nr.

Crt.

Procedeu

de sudare


























S.E

























S.F.

























M.A.G

























W.I.G























M.I.G.





























II.3.3.Alegerea materialului de adaos


Cellit SREN 499 : E380RC12

C%

Mn%

Si%

P%

S%




Max.0,03

Max.0,03



Caracteristicile mecanice ale metalului depus:

Limita de curgere

N/

Rezistenta la

rupere

N/

Alungirea

A5d


KVJ

+20

0



min.24

min.70

min.47



II.3.4.Stabilirea parametrilor de sudare



Corelatia intre curentul de sudare si diametrul sarmei de sudura:

=2,5+35,5-18

=2,5mm

=2,5(2,5+35,5(2,5-18

=83,67A

Corelatia intre curentul de sudare si tensiunea arcului:

=0,05+20

=24,18V

corelatia vitezei de sudare cu ceilalti parametrii:


k==     At- aria unei treceri; k- constanta

=54

=13,79          


II. Dimensionarea principalelor elemente

II.4.1. Stabilirea solicitarilor variabile.


Constructiile metalice si de masini sunt in multe cazuri solicitate la eforturi variabile periodice, din acest motiv se calculeaza la oboseala pentru a obtine sectiuni rationale si economice. Materialul de baza si de adaos vor rezista mai putin eforturilor variabile decat la solicitari statice. Nu se poate neglija comportarea materialului la oboseala mai des in cazul constructiilor sudate.

Rezistenta la oboseala a imbinarilor sudate este mai mica decat cea a metalului de baza din cauza efectului de concentrare a eforturilor unitare si a solicitarilor complexe din cusaturile sudate.

Definirea rezistentei la oboseala .

In general, datorita variatiei fortelor si acceleratiilor care actioneaza asupra unei constructii sudate, pe durata exploatarii aceasta lucreaza in conditiile unei solicitari variabile. Experimental s-a constatat ca imbinarile sudate ale unei constructii metalice care lucreaza la solicitari variabile se distrug la eforturi unitate mai mici decat rezistenta la rupere a imbinarii respective, supusa la solicitari statice, ruperea se produce cu atat mai repede cu cat eforturile unitare de solicitare sunt mai mari. Numarul de cicluri de variatie a solicitarilor sa care rezista o imbinare sudata depinde de marimea efortului maxim din imbinarea respectiva.

Dependenta dintre numarul de cicluri de variatie a eforturilor unitare de solicitare. Nu ti in cazul eforturilor unitare de solicitare, , este data de curba lui Wöhler

Efortul unitar echivalent in imbinarile sudate solicitate la oboseala.

In cazul solicitarilor la oboseala a unei imbinari sudate eforturile din cordonul de sudare se noteaza cu si . In asemenea conditii de solicitare trebuie avut in vedere:

marimea efortului unitar , iar .

metalul de baza si din cordonul de sudare face parte din grupa otelurilor plastice.

Prin urmare modul de rupere a materialului elementelor sudate solicitate static si variabil, reprezinta cazurile limita ale solicitarilor la oboseala, care sunt caracterizate prin:

- ruperea la oboseala a materialului unei constructii sudate determinate de solicitarile variabile este insotita de formarea microfisurilor in zona de alunecare a cristalelor.

Rezulta deci ca pentru determinarea efortului echivalent se poate folosii ecuatia:

4.1.

in care si- reprezinta efortul unitar normal si tangential la planul de forfecare al cordonului de sudura determinate in conditii de solicitare variabile simetrice.

- efortul unitar tangential

Daca din ecuatia 4.1 se face substitutiile: (4.2)

Se obtine ecuatia:   (4.3)

Daca in cordonul de sudura al unei imbinari sudate se manifesta o stare de eforturi unitare de forma si adica efortul unitar se calculeaza cu ecuatia:

(4.4)

in care - reprezinta efortul unitar de rupere orientat dupa directia x.

Factorii care influenteaza marimea rezistentei la oboseala a imbinarilor sudate.

Rezistenta la oboseala a metalelor este influentata in mod diferit de diversii factori. Acestia pot fi gripati in trei categorii:

a)     Factori constructivi care cuprind:

forma geometrica a elementelor sudate;

felul si modul de asamblare

marimea dimensionala a constructiei sudate

gradul de rigiditate etc.

b)     Factorii tehnologici care cuprind:

procedeul de sudare utilizat si natura materialului de adaos

forma imbinarii sudare



calitatea produsului de sudura si a zonei de influenta termica

suprafata rezultata in urma prelucrarilor mecanice, tratamentelor termice, mecanice, termo – chimice si acoperirilor electrochimice, etc.

c)     Factori care depind de conditiile de exploatare care cuprind:

felul ciclului de solicitare (coeficientul de asimetrie al ciclului)

suprasolicitari si subsolicitarii de scurta durata

socuri

felul solicitarilor

frecventa solicitarilor

temperatura

actiunea chimica a mediului



Calcularea imbinarilor sudate solicitate la oboseala.


La calcularea unei constructii solicitate la forfecari ciclice, se tine seama de:

felul solicitarii (pulsante sau alternante)

forma sudurii

influenta sudurii asupra metalului de baza

calitatea metalului de baza si de adaos

La calculul unei constructii sudate solicitata la eforturile ciclice se stabileste valoarea nominala a efortului F si M dupa care se determina valoarea tensiunilor in sectiunea periculoasa.





Evaluarea sarcinilor



Pentru a tine seama de aproximarea cu care se face evaluarea sarcinilor de socuri, de gradul de solicitare a masinii se introduc diversi coeficienti. Astfel:

in cazul cand nu se pot determina cu precizie toate sarcinile ce actioneaza asupra unei piese, se maresc sarcinile fundamentale cu (20 . .39%), deci se introduce un coeficient de incertitudine

daca prin ruperea unui organ de masina se pune in pericol viata oamenilor sau alte instalatii si masini se da o crestere suplimentara sarcinilor de baza cu (20 . .50%) deci un coeficient de periclitare

daca imbinarile sudate sunt supuse socurilor se introduce un factor dinamic sau coeficient de impact . Acest coeficient depinde de felul masinii in cazuri complexe este bine sa se reprezinte schema fluxului de forte, cele mai periculoase tensiuni sunt cele de intindere, pentru ca din cauza contractiilor apar valori mari ale tensiunilor. Solicitarea imbinarilor sudate este data de:

fortele statice, date de greutatea proprie, este notata cu:

pentru intindere

pentru compresiune

pentru intindere

pentru compresiune

Valoarea lor se apreciaza sau se determina din conditiile de functionare.

Fortele variabile – oscilante, rezulta din felul actionarii masinii: ,+M.-M ca forte pulsante ca forte alternante.

La solicitarile oscilante apar socuri care se concretizeaza prin majorarea fortelor nominale, inmultirea fortelor nominale cu coeficientul de impact, rezultand relatiile:

Pentru a mari siguranta constructiei se majoreaza fortele cu coeficientii si atunci valoarea lui F va fi:



Calculul tensiunilor nominale


La solicitari variabile tensiunile nominale vor fi in functie de forma sectiunii si felul solicitarii date de relatiile:

, la intindere – compresiune

, la forfecare

, la incovoiere

, la torsiune

, piese cu pereti subtiri

Tensiunile nominale se noteaza:

in constructiile metalice, pentru intindere , pentru compresiune

in sudare pentru intindere, , pentru compresiune

Tensiunea minima este cea mai mica tensiune din combinarea tuturor tensiunilor statice si se noteaza cu sau .

Tensiunea maxima este cea mai mare tensiune din toate tensiunile pe care le solicita constructia: si

Tensiunea medie este:

sau

In concluzie mersul calculului se efectueaza astfel:

Se determina fortele care actioneaza asupra piesei si sudurii si se determina marimea fortei ciclice. Cand constructia este de mare raspundere si solicitata la socuri si amplifica fortele care actioneaza cu coeficientii: si

Se stabileste forma sudurii si se calculeaza si .

Se verifica tensiunile din sudura si se determina raportul

Se verifica rezistenta la oboseala. Din diagrama se i-au valorile pentru si . Se calculeaza siguranta sudurii in diferitele zone influentate.


II.4.2. Dimensionarea principalelor elemente



;;


                  

      (I 10) – pentru montanti si diagonale


(U 8)




U8

b = 45mm

d = 6mm

t = 7.76mm

r = 4mm

I10 h = 100mm

b = 50mm

t = 6.64mm

d = R = 4.5mm

r =2.7mm


CAP.III. Stabilirea normelor tehnice

III.1.Normarea consumului de manopera



=

- costul manoperei

-timpul necesar sudorului sa realizeze un metru de cusatura

-pretul pe ora al manoperei

=1,4=51800

=

=0,25; -factorul operator

; *-densitatea

; -rata depunerii

; -lungimea totala a cusaturii

=139861,430=19999,98 lei


III.2.Normarea consumului de energie electrica


-timpul necesar sudorului sa realizeze un metru de cusatura

-puterea de mers in gol

-pret energie electrica

-=2386lei/kw

=9138.381,43=13067.88lei; - costul energiei electrice




III.3.Normarea consumului de material

III.3.1.Normarea consumului de material de baza


-metalul depus




III.3.2.Normarea consumului de material de adaos












Nr:

crt.


Tipul

Imbinarii

Procedeu

de sudare

Schita

Rostului

Elem. geom.ale rostului

Pozitie

de sudare

b


c


de colt

S.E.








Orizontal in jgheab,

in cornisa si pe plafon

 


de colt

S.E.






















IV. Verificarea si controlul produsului


Controlul cu radiatii penetrante



Controlul cu radiatii penetrante pune in evidenta aproape toate tipurile de defecte din imbinarile sudate. Poate furniza in mor suplimentar indicatiile asupra integritatii pieselor montate si asupra variatiilor de grosime.

Din punct de vedere calitativ, controlul cu raze X este superior controlului cu raze gama, in special la grosimi mici si mijlocii.

Din punct de vedere economic, costul investitiei initiale este mai mic in cazul surselor gama. Productivitatea controlului scade pe masura cresterii grosimii produsului datorita maririi timpului de expunere si a timpului necesar pentru racirea sursei.

Din punct de vedere al protectiei muncii, amandoua metodele implica un pericol de iradiere, in general mai mare in cazul sursei gama. Ca urmare, activitatea de control cu radiatii penetrante se poate desfasura numai cu autorizatii oficiale eliberate de organe de supraveghere pentru unitati nucleare, necesitand totodata personal calificat si autorizat in acest scop, precum si respectarea cu strictete a regulilor specifice de tehnica securitatii muncii.



Natura si proprietatile radiatiilor X si gama



Radiatiile X si gama sunt radiatii de natura electromagnetica, avand un caracter corpuscular si ondulatoriu. Deosebirea dintre ele consta numai in faptul ca la producerea radiatiilor X tranzitia se face intre doua stari cuantice ale invelisului electronic, pe cata vreme in cazul radiatiilor gama – intre doua stari cuantice ale nucleului atomic.

Radiatiile röntgen (X) se produc la franarea brusca pe o tinta a unui fascicul de electroni accelerat intr-un camp electric

Radiatiile gama se produc ca urmare a proceselor ce au loc in nucleele elementelor radioactive, constand in emisia spontana de radiatii alfa, beta si electromagnetice, fenomen cunoscut sub denumirea de dezintegrare.

Proprietatile radiatiilor X si gama pot fi enumerate astfel:

sunt vizibile, se propaga in linie dreapta cu viteza luminii, fiind supuse divergentei;

nu sunt deviate de campuri electrice sau magnetice (spre deosebire de radiatiile alfa si beta care sunt deviate in sensuri opuse);

datorita lungimii de unda foarte mici si a energiei ridicate, poseda o mare putere de patrundere, de unde si  denumirea de radiatii penetrante;

interactioneaza cu materia pe care o strabate, fiind atenuate, ionizand gazele, producand fluorescenta si impresionand emulsiile fotosensibile;

in lipsa atenuarii intensitatea radiatiilor este inversa proportional cu patratul distantei de la sursa.

provoaca efecte biologice

Din toate aceste proprietati, interactiunea cu materia este cel mai interesanta, atat sub aspectul complexitatii, cat si sub aspectul aplicabilitatii in tehnica defectoscopica

Principiul metodei radiografice



Metoda de control radiografic consta in principiu din proiectarea unui fascicul de radiatii penetrante asupra piesei de controlat si inregistrarea pe film a modificarilor suferite de fascicul la trecerea prin material. Modificarile sunt determinate de coeficientii diferiti de atenuare a zonelor de material strabatute ca urmare a diferentelor de densitate si de grosime efectiva. Aceste modificari sunt convertite in variatii de innegrire a filmului si deci in imagine optica.


Filmul radiografic



Filmul radiografic se compune dintr-un suport interior flexibil si transparent format din ester de celuloza (acetat, triacetat), un substrat bilateral de aderenta din gelatina, un strat fotosensibil format din halogenura de argint (clorura sau bromura), precum si dintr-o pelicula exterioara protectoare constituita de asemenea din gelatina durificata.



Avantajele si dezavantajele defectoscopiei cu energii inalte



Curentul fiind destul de mic de ordinul (adica cca 1/1000din curentul tubului röntgen), randamentul creste foarte mult, putand ajunge , fata numai 1% al tubului röntgen. Emisia radiatiilor fiind foarte concentrata – pata focala de 0,5 la acceleratoare si de numai 0,1 la betetroane, se poate asigura o sensibilitate radiografica de si un contrast foarte ridicat. Proportia de radiatii secundare la energii inalte cu care lucreaza acceleratoarele liniare si betatroanele scade simtitor in comparatie ce cele produse la sursele clasice. Timpul de expunere fiind mult mai mic, productivitatea creste in mod corespunzator.

Dintre dezavantaje, se mentioneaza costul foarte ridicat, necesitatea unui personal ultracalificat, accesibilitatea mai mica, precum si obligativitatea utilizarii unei incinte de protectie autorizate in mod special.



Floroscopia



Floroscopia este o metoda rapida de control cu radiatii X. Se poate cupla cu sisteme de televiziune si de urmarire la distanta a defectelor. Instalatiile sunt fixe, iar piesele de controlat se deplaseaza in dreptul sursei cu i viteza care poate ajunge la ordinul m/min. imaginea se poate examina direct, se poate fotografia sau inregistra printr-un sistem de telerecording, respectiv poate fi prelucrata si redata de catre un detector de defecte cuplat la instalatie.

Dintre avantajele si dezavantajele metodei de control fluoroscopic se mentioneaza:

materialele nu sunt consumabile;

imaginea poate fi vizualizata in timpul deplasarii piesei, ceea ce confera metodei o productivitate net superioara fata de metodele radiografice;

metoda este limitata la o gama de grosimi relativ mica, datorita scaderii contrastului la energii mari de expunere;

sensibilitatea metodei fluoroscopice este cu putin inferioara metodelor radiografice, datorita luminozitatii reduse a ecranului in comparatie cu luminozitatea filmului

Metoda este larg raspandita la controlul in flux a imbinarilor sudate, de exemplu in industria de tevi, la controlul pieselor din aliaje de aluminiu, in aviatie, la controlul produselor ceramice, la controlul produselor din cauciuc in industria anvelopelor, precum si la depistarea marfurilor de contrabanda, obiectelor interzise, arme ect.



Controlul cu ultrasunete

Particularitati


Controlul cu ultrasunete pune in evidenta toate tipurile de defecte interne ale imbinarilor sudate. Metoda ultrasonica poate ti folosita si pentru determinari de grosimi de pereti si de straturi depuse. Se poate aplica la toate metalele si la materialele nemetalice. Avand o penetrabilitate deosebita, ultrasunetele permit controlul sectiunilor foarte mari (pana la 5 – 10 m in otel cu structura ferito – perlitica). Limitarile in aplicare sunt determinate numai de structurile grosolane si cu inalt grad de eterogenitate.

Rezultatul controlului este imediat si sigur, putand identifica cu precizie locul, marimea si adancimea defectului. Datorita sensibilitatii ridicate a metodei, se pot detecta defecte de dimensiuni mici (sub 1 mm), respectiv fisuri fine, care nu por fi evidentiate radiologic. Aparatele standard nu sunt echipate cu sisteme automate de inregistrare a defectelor, ca urmare folosirea metodei implica personal cu inalta pregatire.

Din punct de vedere economic, controlul cu ultrasunete este mult mai ieftin si mai productiv decat controlul cu radiatii penetrante, daca numarul de defecte nu depaseste o anumita limita. Atat investitia initiala, cat si cheltuielile curente sunt sensibil mai mici.

Operatiile de control si de interpretare a rezultatelor reclama personal cu inalta constiinciozitate si competenta, avand o calificare superioara celui folosit pentru aplicarea celorlalte metode de control, scolarizat si autorizat pentru acest domeniu.



Controlul imbinarilor de colt



Metoda de control ultrasonic a imbinarilor sudate de colt ofera rezultate certe numai in cazul aplicarii la suduri complet patrunse. Defectele de tipul nepatrunderilor, lipsei de topire si fisurare pot fi detectate de la grosimi de 6 mm in sus. Defectele de tipul porilor si incluziunilor pot fi detectate cu certitudine incepand de la grosimi de 10 – 12 mm. La imbinarile incomplet patrunse, ecourile provenite de la rosturi ingreuneaza interpretarea oscilogramei. Concludenta controlului acestor imbinari se considera satisfacatoare numai de la grosimi de peste 20 mm.

Controlul imbinarilor de colt reclama in principiu tehnici de examinare asemanatoare cu a imbinarilor sudate cap la cap. Unghiul de incidenta cel mai frecvent folosit este de , iar pentru zona de radacina . Cand grosimea pieselor permite, examinarea cu incidenta oblica trebuie suplimentata cu o examinare cu incidenta normala.





V. Masuri de protectia muncii

V.1 Norme de tehnica a securitatii muncii



Sudarea manuala cu arc electric


Protectia impotriva electrocutarii


Art. 68. in timpul pauzelor de lucru, porelectrodol va fi asezat sau agatat de un suport izolat, astfel incat sa nu atinga piesa sau suportul acestuia, care sunt legate la sursa de alimentare a circuitului de sudare. Se interzice categoric tinerea portelectrodului sub brat pentru a preveni scurgerile curentului electric prin corp.

Art. 69. Conductorii electrici, mobili folositi la racordarea la retea si cablurile pentru alimentarea circuitului de sudare vor fi feriti impotriva deteriorari in timpul exploatari, contactul cu stropii de metal topit, precum si a treceri peste ei cu mijloace de transport. Cablurile mobile vor fi usoare si foarte flexibile, putandu-se incolaci cand nu se executa operatii de sudare.

Art. 71 1) inainte de operatia de imbinare a cablurilor pentru alimentarea circuitului de sudare, echipamentul de sudare va fi deconectat de la retea

2) Zonele de imbinare ale cablurilor pentru alimentarea circuitului de sudare va fi asigurate o buna conductivitate, variaza fata de solicitarile mecanice si o izolare perfecta in special in zona de imbinare.

3) Imbinarea cablurilor pentru alimentarea circuitului de sudare sau taiere se va realiza prin lipire la cald, prin sudare sau mufe de conexiuni izolate.

Art. 72 Cablul de masa va fi racordat direct la piesa, fiind interzisa utilizarea unor improvizatii.

Racordarea se va realiza numai cu elemente de strangere, cu conditia ca suprafetele de contact sa fie curate.

Art. 75 Pentru racordarea la retea executarea legaturilor fixe, inclusiv montarea pieselor, se va face numai de catre electricieni calificati in astfel de lucrari, care vor respecta toate prevederile in vigoare referitoare la instalatiile elctrice.








V.2 Protectia contra incendiilor


Sudarea si taierea cu arc electric



927. Inainte de a incepe lucrarile de sudare sau taiere cu arc electric, se vor verifica instalatiile (transformatoare, convertizoare, redresoare, etc.) care nu trebuie sa prezinte deteriorari sau defectiuni; se interzice lucrul cu instalatii care nu au legatura la pamant sau la care legatura la electrod si piesa au izolatia defecta.

928. La taierea oxi - arc sau arc – aer se vor lua masuri de protectie impotriva metalului topit care este dislocat si aruncat la distanta de jetul de are sau de oxigen. Jetul de aer sau de oxigen nu va fi intrerupt spre materiale combustibile.

929. Capetele de electrozi si piesele taiate sau sudate care au temperatura ridicata, se vor depozita in cutii de metal sau pe platforme incombustibile. Se vor lua masuri ca acestea sa nu cada accidental peste materiale combustibile.

930. La sudarea automata si semiautomata se vor respecta aceleasi norme ca si la sudarea obisnuita.

931. La instalatiile de sudare automata si semiautomata se va acorda o atentia deosebita functionarii dispozitivelor de deconectare, deoarece in cazul defectarii lor este posibila o incalzire puternica a conductelor electrice.

932. In cazul intreruperii operatiei de sudare se va deconecta alimentarea cu energie electrica.

933. In cazul utilizarii unor procedee speciale de sudare sau taiere termica a metalelor (cu plasma, cu rezistenta, cu laser, cu fascicul de electroni ect.) se vor respecta prevederile generale de prevenire a incendiilor si exploziilor.

934. Alte eventuale prevederi specifice care se impun, dat fiind procesul tehnologic particular, vor fi intocmite de la caz la caz de intreprindere, pe baza documentatiei pusa la dispozitie de proiectant sau furnizorul utilajului si vor fi supuse aprobarii forului tutelar al intreprinderii.






Bibliografie:



Sarlau C. – „Masini si constructii sudate”

Zgura Gh. – „Tehnologia sudarii prin topire”

Salagean T. – „Tehnologi proceselor de sudarea cu arc”

Novac Gh. – „Calculul imbinarilor sudate”

Voicu Safta – „Controlul imbinarilor si produselor sudate”

***Standarde materiale

STAS 500/1-89

STAS 9398-79

STAS 7194-79






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }