SINTEZA ANALIZEI DIAGNOSTIC A SC BAILE SA

1.1. PREZENTAREA GENERALA A S.C. BAILE S.A

A.    Elemente de identificare

a)     Denumire:        S.C. BAILE S.A.;

b)     Adresa:             Loc. Baile Felix, Com. Sanmartin , jud. Bihor;

c)     Nr. de inregistrare ORC:                  J08/132/1991;

d)     Cod de identificare fiscala:             108526;

e)     Forma juridica:                                  - Persoana juridica romana;

- Societate pe actiuni;

f)    Durata de functionare: nelimitata.

B.     Obiectul de activitate, amplasare, scurt istoric

Comform codului CAEN domeniul principal de activitate al firmei este HOTELURI. De asemenea pe langa serviciile de cazare societatea ofera si servicii de alimentatie publica, de tratament specializat, agrement si divertismemt, activitati de forare a apei termominerale si activitaii de revanzare a utilitatilor catre alti consumatori, persoane fizice sau juridice.

S.C. BAILE S.A i-si desfasoara activitatea in statiunea balneo-climaterica Baile Felix, localizata in partea de Nord-vest a Romaniei, la 9 km de Municipiul Oradea si la 20 km de granita cu Ungaria. Statiunea este situata in Campia Crisurilor, intr-o zona colinara cu paduri de fag si de stejar, la o altitudine de 140 de metri, Baile Felix concentreaza toate atributele unei adevarate statiuni balneo-climaterice, fiind cea mai mare astfel de statiune din Romania.

In 1221 apare prima marturie documentara asupra Bailor Felix, denumite Termae Varadiensis sau Baile Oradiei. In perioada 1700 – 1721 Felix Heldres descopera in aceasta zona izvorul termal numit „Izvorul Felix”. Numele acestuia s-a generalizat cu timpul pentru toata statiunea. In acea perioada tratamentul se efectua in bazine despartite printr-un zid, captusite cu piatra si acoperite. In anul 1731 se face prima analiza a apelor termale cunoscute pana azi pentru proprietatile lor terapeutice si curative. In perioada 1744 – 1772 s-a dat in folosinta Hotelul Felix, construindu-se si o cladire care dispunea de cateva camere de cazare, pavilioane pentru bolnavii veniti la tratament si un bazin pentru cei cu boli contagioase. In anul 1885 s-a realizat primul foraj modern asupra Izvorului Balint. La Expozitia Mondiala de la Paris din 1896 apelor termale din Baile Felix li se acorda medalia de aur si diploma de onoare.

La sfarsitul secolului XIX-lea si inceputul secolului XX, statiunea Baile Felix cunoaste o dezvoltare deosebita construindu-se hotelul Europa, trei bazine din barne de lemn, hotelul America (Pavilionul IV), baia America (doua bazine), hotelul Victor (Pavilionul I), hotelul Manzhert (Pavilionul III) si Strandul cu Turnulete ( Piscina Apollo).

In perioada 1962 – 1985 statiunea Felix s-a extins si s-a modernizat, datorita practicarii unui turism de masa, cererilor in crestere pentru cura balneara si sporirii debitelor de apa termala obtinute prin mai multe forari. Toate acestea au condus la cresterea capacitatilor de cazare si tratament prin construirea majoritatii hotelurilor prezente azi in statiunea Felix.

C.     Obiectivele strategice ale societatii, mijloace si tehnici de realizare a acestora.

Conform strategiei propuse de catre Consiliu de Administratie s-au fixat urmatoarele obiectivele pe termen lung si mediu:

cresterea cotei de piata;

schimbarea structurii clientilor in sensul cresterii numarului de turisti in capacitatile de 3 stele

atragerea si fidelizarea de noi clienti pentru capacitatile de 3 stele

atragerea unui numar mai mare de turisti straini

formarea segmentului de piata pentru 4 stele

formarea unui nou segment de piata pentru turismul balnear in capacitatile de 2 stele (inlocuirea turismului asistat CNPAS)

cresterea ponderii turismului de afaceri

cresterea ofertelor speciale in perioadele de extrasezon in vederea contracararii efectelor sezonalitatii.

Obiectivele pe termen scurt (curente) urmarite au fost:

restructurarea manageriala

reorganizarea societatii pe zone de clasificare, ca urmare a modernizarii capacitatilor de cazare existente

modernizarea hotelurilor

contracararea efectelor sezonalitatii (cresterea gradului de ocupare in extrasezon)

cresterea profitului, atat prin mobilizarea rezervelor interne, cat si prin ridicarea calitatii serviciilor oferite

realizarea unei emisiuni de actiuni prin Oferta Publica Primara, conform imputernicirii Consiliului de Administratie de catre Adunarea Generala a Actionarilor.

Raportandu-se la obiectivele si prioritatile asumate, conducerea a stabilit mijloacele si tehnicile de a le realiza, dupa cum urmeaza:

s-a facut o evaluare a echipei manageriale, in urma careia s-a format o noua echipa de directori executivi, prin aducerea pentru functia de Director Economic a doamnei Rodica Ungur (noiembrie 2005), pentru functia de Director Tehnic a domnului Florian Lazar (noiembrie 2005), iar pentru functia de Director Medical a domnului Mircea Tarau (aprilie 2006).

SC BAILE SA se afla in plin proces de reorganizare pe zone de clasificare, ca urmare a modernizarii complexelor turistice existente, a capacitatilor de agrement (stranduri) si a perspectivelor de realizare a unui complex de 5 stele. Valoarea totala a investitiilor realizate in anul 2006 a fost de 28.004.561 lei, din care la Complexul International 22.803.035 lei.

pentru cresterea gradului de ocupare in extrasezon si sezonul intermediar s-a intensificat procesul de dezvoltare a produselor turistice noi: turismul de conferinta (de afaceri), in principal in hotelurile de trei stele si oferta speciala proprie in hotelurile de doua stele.

cota de piata a SC BAILE SA in activitatea turistica balneara din Romania plaseaza societatea pe pozitia de lider in cadrul turismului international pentru sanatate si pe un loc fruntas in cadrul turismul intern. Societatea isi propune consolidarea pozitiei de lider avand in vedere cresterea si inasprirea concurentei pe piata turistica. Astfel, in anul 2005, detinea o cota de 10,8% pe piata turismului balnear din Romania, iar in cazul numarului de turisti straini aceasta cota era de 18,9%. In ceea ce priveste innoptarile (zilele-turist), societatea detinea in anul 2005 o cota de 8,6% pe piata turismului balnear din Romania, iar in cazul turistilor straini 26,6%. Cotele de piata sunt calculate pe baza datelor statistice disponibile, furnizate de Institutul National de Cercetare - Dezvoltare in Turism si de Institutul National de Statistica. Conform estimarilor Directiei Marketing a societatii, aceste pozitii sunt pastrate pentru perioada ianuarie-decembrie 2006.

SC BAILE SA a obtinut in 2006 locul III pe domeniul Hoteluri (intreprinderi mari, la nivel national) in Topul National al Firmelor Private 2005, alcatuit de Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania pe baza profitului obtinut, precum si locul IV pe judet la categoria „Intreprinderi mari”.

profitul brut realizat in anul 2006 este de 7,4 milioane lei, depasind cu 5,1% profitul brut estimat in Bugetul de venituri si cheltuieli. Precizam ca aceasta depasire trebuie privita in contextul in care in ultimii ani societatea a inregistrat cresteri spectaculoase ale profitului brut, respectiv de sapte ori in trei ani, in conditiile in care capacitati importante au fost scoase din circuitul turistic in vederea modernizarii (Complexul International reprezinta aproape jumatate din capacitatea de trei stele).

In anul 2006 s-a realizat cu succes Oferta Publica Primara de vanzare de actiuni emise de SC BAILE SA, prima oferta realizata de o societate din domeniul turismului. Ca urmare, societatea si-a majorat capitalul social cu 4,75 milioane lei si a realizat o prima de emisiune in valoare de 22,99 milioane lei. Aceste sume au fost utilizate pentru sustinerea financiara a programului investitional.

D.    . Principalii indicatori economico-financiari la data de 31.12.2006

E.     Conducerea executiva

F.     Structura capitalului social.

Conform registrului actionarilor comunicat de SC DEPOZITARUL CENTRAL SA la 14.12.2006, capitalul social al societatii este detinut de :

1.2. SINTEZA ANALIZEI DIAGNOSTIC

CONCLUZII FINALE:

1.       Potentialul general al S.C. BAILE S.A. are un nivel mai mult decat satisfacator. Afacerea se afla in crestere. Indicatorii de eficienta prezinta un nivel satisfator si o tendinta generala de crestere.

2.          Potentialul tehnic si tehnologic al S.C. BAILE S.A. il consideram nesatisfacator deoarece Intreaga perioada de analiza este marcata de un regres in ceea ce priveste eficienta utilizarii imobilizarilor corporale la toate capitolele, atat in ceea ce priveste profitabilitatea activitatii cat si volumul de activitate. Pentru trecerea la o utilizare mai eficienta a imobilizarilor corporale se impune mentinerea in exploatare doar a capacitatilor de productie care au un grad de incarcare suficient de mare pentru a functiona rentabil respectiv cele care sunt capabile sa genereze profit

3.          Din punct de vedere al nivelului si gradului de utilizare a potentialului uman S.C. BAILE S.A. este asigurata satisfacator cu personal (rezerva de personal, calificare buna, structura buna), iar eficienta utilizarii este in general satisfacatoare si prezinta mic regres pentru ultima perioada.

4.          Potentialul comercial al S.C. BAILE S.A. se prezinta intr-o stare buna, deoarece detine o pozitie buna pe piata de desfacere pe care activeaza, aflandu-se in relatii bune atat cu furnizorii cat si cu beneficiarii sai, majoritatea relatiilor se desfasoara pe baza de contract.

5.          Urmarind analiza situatiei financiare in detaliu se poate trage concluzia ca societatea comerciala se gaseste intr-o situatie foarte buna, in special datorita echilibrului financiar cu care se confrunta, dar si datorita structurii adegvate a patrimoniului.

PUNCTE FORTE:

A.    Privind potentialul general

Dimensiunea afacerii care confera societatii o stabilitate avantajoasa.

Tendinta afacerii este de crestere.

Structura afacerii pe activitati este eficienta.

Autonomia si stabilitatea financiara au nivele foarte bune.

Nu exista restrictii privind accesul la utilitati sau in asigurarea cu resurse umane.

Poluarea se incadreaza in limite normale.

Nivelul satisfacator si tendinta de apreciere al indicatorilor de eficienta.

B.     Privind potentialul tehnic si tehnologic

Sructura mijloacelor fixe este corespunzatoare cu domeniul de activitate al firmei.

Valoarea terenurilor este mare si este data de valoarea de piata

C.     Privind potentialul uman

Existenta unui deficit relativ de personal.

Structura personalului dupa toate criteriile este echilibrata.

In general toti indicatorii de eficienta inregistreaza niveluri satisfacatoare.

Exista preocupari privind perfectionarea personalului aflat in curs de calificare.

D.    Privind potentialul comercial

Nomenclatorul de materii prime este stabil, societatea avand relatii contractuale cu furnizorii de o lunga perioada de timp.

Nu exista restrictii in asigurarea cu materiale, in limita in care exista resurse financiare disponibile pentru a fi achizitionate.

Aprovizionarea se face in mare parte direct de la furnizor pentru a se reduce costurile de aprovizionare

PUNCTE SLABE:

A.    Privind potentialul general

Flexibilitatea redusa a afacerii.

Cresterea duratei in zile a unei rotatii a stocurilor.

B.     Privind potentialul tehnic si tehnologic

Nivelul si tendinta recenta a tuturor indicatorilor de eficienta se afla in regres.

C.     Privind potentialul uman

Ponderea cheltuielilor cu personalul in cheltuielile de exploatare este mare si prezinta o tendinta e crestere.

1.3. SINTEZA ANALIZEI swot

CONCLUZII FINALE:

SWOT este parte a unei analize mai cuprinzatoare a situatiei unei organizatii, fiind vazuta ca unul dintre elementele fundamentale ale formularii strategiei.In principal, analiza situatiei este asumata pentru a furniza organizatiei o privire de ansamblu care sa contina cele mai bune informatii posibile si care sa ajute la intelegerea fortelor, tendintelor si a cauzelor care pot sa intervina pe piata la un moment dat.

Aceste analize generale sunt folosite apoi pentru a lua decizii informate despre zone largi de actiune, care utilizeaza avantajul comparativ al organizatiei si cresc posibilitatea indeplinirii misiunii sale si, prin aceasta, realizarea scopurilor si obiectivelor sale. Analiza de situatie se compune in mod tipic dintr-o componenta externa (macromediul) si una interna (micromediul).

Cu toate acestea, rolul strategiei economice nu trebuie privit numai ca o reactie a firmei la oportunitatile si amenintarile mediului. O abordare strategica performanta este aceea in care firma dispune de capacitatile si abilitatile necesare pentru adaptarea continua si activa a acesteia la exigentele unui mediu imprevizibil, aflat intr-o permanenta schimbare.

2. DIAGNOSTICUL POTENTIALULUI GENERAL.

CONCLUZIE FINALA

Potentialul general al S.C. BAILE S.A. are un nivel mai mult decat satisfacator. Afacerea se afla in crestere. Indicatorii de eficienta prezinta un nivel satisfator si o tendinta generala de crestere.

CONCLUZII PARTIALE

1. Dimensiunea afacerii.

Firma are o dimensiune mare, ceea cei ofera o stabilitate mare si o flexibilitate redusa. Tendinta dimensiunii firmei este de crestere.

2. Tendinta afacerii.

Tendinata afacerii in perioada de analiza este de usoara crestere.

3. Structura afacerii.

Structura veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor corespunde unei evolutii normale pe tipuri de activitati. Structura veniturilor si cheltuielilor din exploatare reflcta o apreciere in modul de formare a lor.

4. Nivelul de indatorare a firmei.

Gradul de indatorare a firmei prezinta un nivel foarte bun, iar tendinta recenta a acestuia pe total si pe elemente componente este favorabila.

5. Relatiile firmei cu furnizorii si clientii.

Desi valoarea creditelor acordate de furnizori si cele acordate clientilor se incadreaza in limitele relativ normale, durata de plata a furmizorilor in 2006 este mare

6. Amplasarea afacerii.

Nu exista restrictii privind accesul la utilitati (apa, energie, canalizare, drumuri, etc.) sau in asigurarea cu resurse umane.

7. Efectele ecologice.

Efectele poluante ale activitatii desfasurate se incadreaza in limitele admise.

8. Eficienta generala a activitatii firmei.

Pe ultimul an de analiza se observa un nivel considerat normal al principalilor indicatori de eficienta si se manifesta o tendinta de apreciere a lor, mai putin a rotatiei stocurilor.

PUNCTE FORTE:

Dimensiunea afacerii care confera societatii o stabilitate avantajoasa.

Tendinta afacerii este de crestere.

Structura afacerii pe activitati este eficienta.

Autonomia si stabilitatea financiara au nivele foarte bune.

Nu exista restrictii privind accesul la utilitati sau in asigurarea cu resurse umane.

Poluarea se incadreaza in limite normale.

Nivelul satisfacator si tendinta de apreciere al indicatorilor de eficienta.

PUNCTE SLABE:

Flexibilitatea redusa a afacerii.

Cresterea duratei in zile a unei rotatii a stocurilor

2.1. DIMENSIUNEA AFACERII.

Clasificarea firmelor dupa dimensiunea afacerii reda urmatoarele tipuri: mici, mijlocii si mari. Scopul clasificarii este de a aprecia gradul de corelatie intre doua premise esentiale pentru viabilitatea pe termen lung a unei afaceri. Aceste premise, care caracterizeaza toate aspectele activitatii societatii, sunt:

stabilitatea afacerii, care, in general, este direct proportionala cu marimea afacerii;

flexibilitatea afacerii, care in general este invers proportionala cu marimea afacerii.

Cea mai buna imbinarea a acestor calitati este atinsa de afacerile de dimensiumi mijlocii, celelalte doua avand o nota inferiora din acest punct de vedere.

Dimensiunea afacerii

Tabelul 2.1.1.

Dimensiunea firmei S.C.BAILE S.A. este mare, fapt ce i-i confera o stabilitate mare si o flexibilitate redusa.

Tendinta afacerii este de crestere, se observa o crestere a capitalului social, crestere ce a avut loc prin majorare de capital, totodata eficienta utilizarii personalului este in crestere, cu un numar mediu de personal mai mic realizandu-se o cifra de afaceri mai mare.

2.2. TENDINTA AFACERII

Scopul aprecierii tendintei afacerii este de a clasifica evolutia firmei dupa una din situatiile urmatoare: dezvoltare, mentinere sau recesiune.

Formula de calcul pentru indicele de crestere al indicatorului I este urmatoarea:

a)       baza fixa:          b) baza in lant:

pentru ritmul de crestere al indicatorului I fiind urmatoarea:

,

unde:

- I_n-1- valoarea indicatorului I in anul n-1 (anul anterior),

-I₀- valoarea indicatorului I in perioada de baza,

-n- numarul de ani.

Tendinta afacerii

Tabelul 2.2.1.

Pe baza datelor prezentate in lucrare, in special pe baza analizei situatiei financiare, se poate concluziona ca tendinta afacerii este de crestere in perioada de analiza.

Cifra de afaceri reprezinta unul din obiectivele strategice ale intreprinderii, deoarece este criteriul major dupa care se judeca performantele intreprinderii in mediul concurential in care aceasta activeaza. Cifra de afaceri reflecta volumul global al activitatii unei intreprinderi intr-o perioada de gestiune. In ansamblul ei afacerea prezinta o tendinta de crestere, cu un ritm mediu anual de 8,09%. Nivelul indicatorului s-a realizat intr-o masura covarsitoare pe seama productiei vandute (venituri din activitatea de baza), fapt ce reprezinta un lucru favorabil din punct de vedere al obiectului de activitate.

Ponderea cifrei de afaceri in veniturile din exploatare a fost de 94,52%, iar in veniturile totale de 93,06% la finele ultimului analizat, ceea ce reflecta o situatie normala din punct de vedere al modului de constituire al veniturilor societatii.

2.3. STRUCTURA AFACERII

2.3.1. STRUCTURA AFACERII PE TIPURI DE ACTIVITATI

Scopul aprecierii structurii afacerii este de a identifica modul in care activitatile contribuie la formarea veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor firmei.

Evolutia principalelor categorii de venituri, cheltuieli si rezultate

Tabelul 2.3.1.1.

La finele ultimului an analizat in totalul veniturilor ponderea majoritara (98,55%), este detinuta de veniturile din activitatea de exploatare, care impreuna cu veniturile financiare (1,45%) au un nivel al activitatii curente de 100%, situatie ce este mai mult decat satisfacatoare pentru firma. Nu se realizeaza venituri din activitatea exceptionala. Tendinta generala a veniturilor este de o crestere, realizata atat pe seama cresterii veniturilor din exploatare, cat si a celor financiare.

La finele ultimului an analizat in totalul cheltuielilor ponderea majoritara (99,7%), este detinuta de cheltuielile din activitatea de exploatare, care impreuna cu cheltuielile financiare (0,3%) dau un nivel normal al structurii cheltuielilor activitatii curente de 100%. Tendinta generala a cheltuielilor este de o crestere, realizata pe seama cresterii cheltuielilor din exploatare, celelalte categorii de cheltuieli realizand o mica scadere in dinamica perioadei de analiza.

Veniturile si cheltuielile firmei cresc, iar ritmul lor diferit de evolutie, reflectat prin modificarea structurii, face ca modul de formare a rezultatului brut al exercitiului sa se aprecieze la finele ultimului an, aceasta realizandu-se pe seama diferentelor favorabile dintre veniturile si cheltuielile aferente activitatii de exploatare, mentionand ca la finele ultimului an de analiza rezultatul din exploatare este usou mai mic decat in 2005. Tendinta rezultatului brut al exercitiului este de crestere, in 2005 realizandu-se un rezultat mult mai mare fata de anul 2004, in ultimul an cresterea rezultatului brut este mai lenta si este realizata pe seama unei mai bune gestionari a activitatii financiare.

CONCLUZIE:

Se considera ca structura veniturilor, cheltuielilor si a rezultatelor corespunde unei evolutii normale pe tipuri de activitati, cu toate ca in anul 2006 nu s-a reusit o crestere a profitului din activitatea de exploatare.

2.3.2. STRUCTURA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR DIN EXPLOATARE.

Evolutia structurii veniturilor din exploatare

Tabelul 2.3.2.1.

La finele anului 2006, cifra de afaceri detinea ponderea majoritara (94,52%) din veniturile din exploatare, prezentand o tendinta de scadere, in 2006 fiind mai mica cu 3,87% fata de 2004. De mentionat este faptul ca veniturile din productia vanduta, primul elememt ca pondere in veniturile din exploatare, s-au redus cu 4,92% fata de anul 2004, modificarea structuri zilelor turist neputand acoperi diminiarea numarului acestora, aceasta fiind considerata o situatie negativa.

Evolutia structurii cheltuielilor din exploatare

Tabelul 2.3.2.2.

Dupa cum se observa in tabelul de mai sus structura cheltuielilor de exploatare este asemanatoare pe intreaga perioada de analiza. Ponderea cea mai mare o reprezinta cheltuielile cu personalul, care in 2006 reprezentau 39,84% din cheltuielile de exploatare, pondere mai mare cu 3,34% fata de anul 2004. De asemenea o pondere semnificativa in cheltuielile de exploatare o au cheltuielile cu materialele (utilitati, materii prime si materiale consumabile, obiecte de inventar). Totodata cheltuielile cu marfurile reprezentau in 2006, 14,86% din cheltuielile de exploatare, iar daca luam in considerare obiectul de activitate al societatii, nivelul indicatorului se situeaza in paramentri optimi. Ponderea cheltuielilor cu serviciile si lucrarile executate de terti este de 4,83% in 2006, mai mica decat in 2004 cand ele reprezentau 8,33% din cheltuielile de exploatare. Acest fapt se datoreaza unei mai bune gestionari a programului de investitii si reparatii, accentuandu-se latura de modernizari de natura investitionala.

2.4. NIVELUL DE INDATORARE A FIRMEI.

Evolutia gradului de indatorare a firmei

Tabelul 2.4.1.

1)      Rata de indatorare globala reflecta ponderea tuturor datoriilor pe care le are firma in pasivul total al acesteia. Valoarea maxim admisibila a acestui indicator este de 66%. Rata indatorarii globale s-a redus substantial pe intreaga perioada de analiza, prezentand un nivel de 5,81% in ultimul an analizat, nivel cu jumatate mai mic decat in 2004, tendinta fiind excelenta.

2)      Ratele ce indatorare pe termene de exigibilitate:

2.a.) Rata datoriilor pe termem mediu si lung reflecta gradul de indatorare prin imprumuturi pe termen mediu si lung, adica ponderea acestor tipuri de resurse in total, avand o valoare maxima de 33%. SC BAILE SA nu are datorii pe termen mediu si lung.

2.b.) Rata datoriilor curente reflecta masura in care resursele curente participa la formarea resurselor totale si la finantarea activitatii, avand o valoare maxim recomandata de 50%, deoarece peste acest nivel ar compromite stabilitatea financiara. In cazul societatii analizate, aceasta neavand datorii pe termen mediu si lung, rata datoriilor curente este identica cu rata de indatorare globala.

3) Ratele de indatorare pe destinatii in finantare:

3.a.) Rata datoriilor din exploatare arata ponderea acestor resurse din exploatare in total. Nivelul acestora s-a redus pentru ultima perioada analizata, ajungand la 5,08% la finele anului 2006, fiind cu 5,43% mai mica fata de anul 2004. Acest lucru se datoreaza sporirii vitezei de rotatie, firma achitand cu mai mare usurinta aceste tipuri de obligatii.

3.b.) Rata datoriilor nonfinanciare din afara exploatarii arata ponderea acestor resurse financiare in total. Nivelul acestui indicator este nesemnificativ prin marimea sa, avand valori intre 1,47% in 2004 si 0,73% in 2006, tendinta lor fiind de scadere.

3.c.) Rata creditelor bancare pe termen scurt reflecta ponderea acestor resurse financiare in total. SC BAILE SA nu are credite pe termen scurt

CONCLUZIE:

Gradul de indatorare a firmei prezinta un nivel foarte bun, iar tendinta acestuia pe total si pe elemente componente este favorabila..

2.5. RELATIILE FIRMEI CU FURNIZORII SI CLIENTII.

Relatiile firmei cu furnizorii si clientii

Tabelul 2.5.1.

Ratele de gestiune a clientilor exprima creditul-client acordat de firma, adica durata medie in zile de incasare a contravalorii marfurilor de la beneficiari. Practic indica decalajul mediu de zile intre data facturarii si data incasarii contravalorii marfurilor vandute. Valoarea minima care asigura o stare acceptabila a gestiunii creantelor fata de clienti este de 12 rotatii pe an, care corespunde unei durate medii de incasare de 30 de zile. Nivelul indicatorului la finele ultimului an analizat a fost de 13 de zile, valoare acceptabila.

Ratele de gestiune a furnizorilor exprima creditul-furnizor primit de firma, adica durata medie in zile de plata a contravalorii marfurilor achizitionate de la furnizori. Practic indica decalajul mediu de zile intre data facturarii si data platii contravalorii marfurilor cumparate. Valoarea minima care asigura o stare acceptabila a gestiunii creantelor fata de furnizori este de 12 rotatii, care corespunde unei durate medii de plata a facturilor de 30 de zile. Nivelul indicatorului la finele ultimului an analizat a fost de 66 de zile. Volumul indicatorului este influentat de investitia derulata la Complex International, si anume prin faptul ca executantul nu i-si respecta termenele de predare al facturilor, ele urmand a fi decontate in primele luni ale anului 2007.

CONCLUZIE:

Apreciem ca situatia a fost favorabila, deoarece durata de plata a furnizorilor era mai mare decat cea de incasare de la clienti, avand impact pozitiv asupra trezoreriei din exploatare. Desi valoarea creditelor acordate de furnizori si cele acordate clientilor se incadreaza in limitele relativ normale, durata de plata a furmizorilor in 2006 este mare.

2.6. AMPLASAREA AFACERII

Nu exista restrictii deosebite privind accesul la utilitati (apa, energie, canalizare, drumuri, etc.).

Asigurarea cu resurse umane din zona nu constituie o restrictie in desfasurarea activitatii.

Avand in vedere domeniul de activitate, se poate spune ca societatea a beneficiat de facilitati fiscale prin scutirea de TVA a serviciilor de tratament medical si practicand o cota redusa de TVA de 9 %, pentru serviciile de cazare hoteliera.

2.7. EFECTELE ECOLOGICE

Efectele poluante ale activitatii desfasurate se incadreaza in limitele admise.

Nu au fost aplicate sanctiuni pentru depasirea limitelor admisibile.

2.8. EFICIENTA GENERALA A ACTIVITATII FIRMEI

Eficienta economica generala

Tabelul 2.8.1.

In ultimul an de analiza, productivitatea valorica a muncii cu baza de calcul cifra de afaceri are un nivel satisfacator, iar tendinta acesteia este de crestere, nivelul indicatorului fiind cu 17,61% mai mare decat in anul precedent.

Randamentul imobilizarilor corporale, descreste in 2006 cu 54,3%, fata de anul 2005. Explicatia acestei situatii o reprezinta faptul ca nivelul imobilizarilor a crescut in anul 2006 cu aproximativ 197,8%, pe seama unei reevaluari a imobilizarilor corporale.

Valoarea minima care asigura o eficienta acceptabila a gestiunii stocurilor este de 8 rotatii, care corespunde unui termen mediu de revenire sub forma baneasca de 45 de zile. Duratele de rotatie a stocurilor se incadreaza in limitele normale pe intreaga perioada analizata. In anul 2006 numarul de rotatii al stocurilor scade la 20 de la 57, crescand astfel durata in zile a rotatiei stocurilor de la 6 zile la 18 zile.Datorita nivelului din ultimul an putem aprecia ca tendinta gestiunii stocurilor se situeaza intr-o situatiie descendenta.

Rata rentabilitatii comerciale arata rezultatul brut din exploatare aferent cifrei de afaceri. Indicatorul exprima eficienta valorificarii produselor societatii. Firma dispune de o rentabilitate buna din punct de vedere comerciala, insa la nivelul ultimului an de analiza se realizeaza o depreciere cu 1,24% fata de anul 2005.

CONCLUZIE:

Pe ultimul an de analiza se observa un nivel considerat normal al principalilor indicatori de eficienta si se manifesta o tendinta de apreciere a lor, mai putin a rotatiei stocurilor.

3. DIAGNOSTICUL POTENTIALULUI TEHNIC

CONCLUZIE FINALA

Potentialul tehnic si tehnologic al S.C. BAILE S.A. il consideram nesatisfacator deoarece chiar daca structura mijloacelor fixe este adegvata obiectului de activitate al firmei, eficienta utilizarii lor se afla in regres pe toate nivelele

CONCLUZII PARTIALE:

1. Asigurarea cu mijloace fixe

a) Se poate concluziona ca atat valoarea cat si structura imobilizarilor corporale sunt nesatisfacatoare specificului intreprinderii, cu mentiunea ca valoarea este rezultatul unei reevaluari si ca ea denota un proces investitional si de modernizare slab, iar structura reflecta o pondere foarte mare a imobilizarilor inactive (terenuri).

b) Pe amsamblul mijloacelor fixe, se manifesta un grad mediu de uzura reletiv acceptabil, cele mai uzate fiind cele din grupa alte instalatii tehnice si mijloace de transport.

2. Eficienta utilizarii mijloacelor fixe

Intreaga perioada de analiza este marcata de un regres in ceea ce priveste eficienta utilizarii imobilizarilor corporale la toate capitolele, atat in ceea ce priveste profitabilitatea activitatii cat si volumul de activitate. Pentru trecerea la o utilizare mai eficienta a imobilizarilor corporale se impune mentinerea in exploatare doar a capacitatilor de productie care au un grad de incarcare suficient de mare pentru a functiona rentabil respectiv cele care sunt capabile sa genereze profit

PUNCTE FORTE:

Sructura mijloacelor fixe este corespunzatoare cu domeniul de activitate al firmei.

Valoarea terenurilor este mare si este data de valoarea de piata.

PUNCTE SLABE:

Nivelul si tendinta recenta a tuturor indicatorilor de eficienta se afla in regres.

3.1. PREZENTAREA PRINCIPALELOR ACTIVE

Principalele capacitati de cazare, alimentatie publica si tratament ale societatii constau in trei complexe hoteliere de trei stele (Termal, Nufarul si International¹⁾) cu o capacitate totala de 852 locuri de cazare, 1.140 locuri alimentatie publica, 800 locuri tratament balnear si alte facilitati, cinci complexe hoteliere de doua stele (Poienita, Mures, Somes, Unirea si Lotus²⁾) cu o capacitate totala de 1.968 locuri de cazare, 1.985 locuri alimentatie publica, 1.400 locuri de tratament balnear si alte facilitati si un complex hotelier de o stea (Felix) cu 238 locuri de cazare. In afara de aceste complexe societatea are in exploatare doua stranduri (Apollo si Felix), complexul turistic si de alimentatie publica Poiana, care include vile si pavilioane pentru cazare si alte capacitati, astfel: 80 locuri de cazare, Restaurant Pensiune cu 400 locuri, Cafe-Bar Poiana cu 52 de locuri, Fast-Food Poiana cu 136 de locuri, Sala multifunctionala cu 300 de locuri. In total societatea dispune de 3.138 locuri de cazare, 3.713 locuri alimentatie publica si 2.800 locuri in bazele de tratament (inclusiv Policlinica Felix).

Prin licenta de concesiune pentru exploatare nr. 646/04.08.2000 Agentia Nationala pentru Resurse Minerale a concesionat S.C. BAILE S.A. pentru o perioada de 20 de ani, cu posibilitatea de prelungire pentru perioade succesive de cate 5 ani, toate resursele de apa termominerala ale statiunii rezultate din captarile forate, ceilalti agenti economici utilizand apa termominerala in baza contractelor de livrare incheiate cu societatea.

In anul 2003 a fost modernizat complexul hotelier Termal (hotel de 3*, baza de tratament, restaurant, bar, doua sali de conferinta). In anul 2004 a fost modernizat hotelul Nufarul (hotel de 3*, restaurant, bar, sala de conferinte).

In anul 2005 (noiembrie) a fost demarat programul de modernizare si extindere a agrementului Complexului International (hotel de 3*, baza de tratament de 4*, doua restaurante, bar, doua sali de conferinta, doua bazine interioare, 3 piscine in exterior) cu punerea in functiune in luna aprilie 2007. A fost disponibilizata (in vederea modernizarii si repunerii in circuitul turistic) o vila prin mutarea intregului personal in birouri noi realizate prin reamenajarea unei parti importante din vechea „Policlinica” (aripa unde se realiza tratamentul cu namol, procedura la care s-a renuntat cu multi ani in urma, constructie insalubra si in pericol de prabusire). 

In anul 2006 s-a pus in functiune o unitate tip fast-food la Complex Poiana, un sistem de 3 tobogane in Strand Felix, s-a modernizat bazinul dreptunghiular din strand Apollo, s-a inlocuit partial tamplaria la Hotel Somes si Unirea.

3.2. ACTIVITATEA DE INVESTITII SI REPARATII

In anul 2006 a fost realizat un volum de investitii de 28.004.561 lei, concretizat in urmatoarele lucrari :

Principalul obiectiv investitional in 2006 a fost „Modernizarea si extinderea Complexului International”, pentru care s-au executat si decontat lucrari in valoare de cca. 23 milioane lei, urmand a fi pus in functiune in prima parte a anului 2007. Complexul International, in urma investitiei, detine cea mai moderna baza de tratament din tara, dispune de 340 de locuri de cazare, restaurant, bar, sali de conferinta si trei piscine exterioare. Primii turisti (germani) vor intra, conform contractelor incheiate, in luna aprilie a anului curent.

In anul 2006 au fost realizate lucrari de modernizare la Complexul Apollo, in valoare de 955.400 lei, urmand ca acestea sa fie finalizate in cursul anului 2007. De asemenea, a fost realizat un mini aqua-parc (cu cinci piste de tobogane acvatice) in cadrul Strandului Felix, a fost modernizat sistemul de acces, iar bazinul de copii a fost dotat cu jocuri, valoarea totala a acestor lucrari fiind de 2.177.854 lei.

In cadrul Complexului Poiana a fost dat in folosinta un Fast-food, ale carui lucrari au fost in suma de 976.468 lei. In cadrul Complexului Nufarul a fost pregatita instalatia de climatizare in valoare de 48.250 lei, ramanand de instalat numai chillerul in prima parte a anului 2007. De asemenea, s-a realizat partial lucrarea de reabilitare a spatiului de la etajul X din Complexul Termal, in valoare de 47.626 lei.

In vederea incadrarii in totalitate in prevederile legislatiei sanitare si sanitar-veterinare pentru bucatariile de la complexele Unirea, Poienita si Somes a fost inlocuita tamplaria exterioara, in valoare de circa 289.000 lei. Prin aceasta investitie s-a realizat si reabilitarea din punct de vedere termic pentru aceste spatii.

Au fost selectati proiectantii pentru realizarea proiectului de modernizare a Complexului Lotus la nivel de 3*, realizarea Planului Urbanistic Zonal pentru partea de vest a statiunii, realizarea proiectelor pentru instalatii de climatizare la Complex Termal si Hotel Nufarul, precum si pentru Complex Apollo.

In acelasi timp, in cadrul centrelor de profit a fost realizat un volum de reparatii de 151.783 lei si 340.014 lei lucrari de intretinere.

3.3. ASIGURAREA CU IMOBILIZARI CORPORALE

3.3.1. VALOAREA SI STRUCTURA IMOBILIZARILOR CORPORALE

Nivelul, structura si dinamica imobilizarilor corporale

Tabelul 3.3.1.1.

Din datele prezentate se poate observa ca valoarea terenurilor si constructiilor se gaseste intr-o crestere rapida pe perioada de analiza, in special datorita unei reevaluarii, a terenurilor in 2005, in 2006 reevaluandu-se atat terenurile cat si constructiile. Scade insa valoarea mijloacelor fixe, pe seama amortizarii lor.

In ceea ce priveste structura imobilizarilor corporale se constata:

- ponderea cea mai mare in imobilizarile corporale o detin terenurile (52,67% in 2006), cresterea se datoreaza reevaluarii acestora.

- Constructiile au o pondere de 22,95% din totalul imobilizarilor corporale. Si in acest caz cresterea se datoreaza reevaluarii.

- mijloacele fixe au o pondere de mumai 2,81% in 2006.

- imobilizarile in curs au un nivel foarte ridicat in ultimul an de analiza (21,58%), investitiile fiind de mare anvergura derulandu-se pe o perioada mai mare de timp.

CONCLUZIE:

Se poate concluziona ca atat valoarea cat si structura imobilizarilor corporale sunt nesatisfacatoare specificului intreprinderii, cu mentiunea ca valoarea este rezultatul unei reevaluari si ca ea denota un proces investitional si de modernizare slab, iar structura reflecta o pondere foarte mare a imobilizarilor inactive (terenuri).

3.3.2. STAREA MIJLOACELOR FIXE

Nivelul gradului mediu de uzura

Tabelul 3.3.2.1.

Starea generala si pe grupe a mijloacelor fixe

Tabelul 3.1.2.2.

Se observa un nivel ridicat al uzurii mijloacelor fixe, ceea ce denota o necorespunzatoare inzestrare tehnica, fiind nevoie de investitii in acest segment,

Cresterea nivelului cladirilor s-a realizat nu pe baza de investitii ci datorita reevaluarii acestora in 2006.

CONCLUZIE:

Pe amsamblul mijloacelor fixe, se manifesta un grad mediu de uzura reletiv acceptabil, cele mai uzate fiind cele din grupa alte instalatii tehnice si mijloace de transport.

3.4. EFICIETA UTILIZARII IMOBILIZARILOR CORPORALE.

Eficieta utilizarii imobilizarilor corporale

Tabelul 3.3.1.

Pe perioada de analiza se poate observa ca nivelul randamentului imobilizarilor corporale, care apreciaza eficienta utilitatii lor din perspectiva volumului de afaceri, prezenta o panta descendenta. Aceasta se traduce prin cresterea volumului necesar de consum de imobilizari corporale necesare realizarii volumului de activitate, ceea ce este considerat a fi un aspect negativ, de inrautatire a eficientei utilizarii imobilizarilor corporale.

Gradul de inzestrare tehnica a muncii cu imobilizari corporale a inregistrat o crestere de 338,3% la finele anului 2006 fata de anul 2004. Acest fapt este considerat un aspect pozitiv deoarece aceasta crestere in structura i-i corespunde o valoare ridicata a indicatorului (a crescut de la 1,20 la 4,06 Lei).

Productia exercitiului la 1000 lei imobilizari corporale scade in anul 2006 la 160 lei fata de 611 lei cat era in 2004. Aceasta scadere se datoreaza reevaluarii imobilizarilor corporale, cresterea valorii acestora nefiind acoperita de o crestere a productiei exercitiului. Aceasi explicatie este valabila si pentru ceilalti indicatori de eficienta.

Potentialul de reinnoire arata masura in care valoarea imobilizarilor corporale ar putea fi reconstituita pe seama capacitatii de autofinantare. La finele anului 2006, valoarea neta a imobilizarilor corporale ar fi putut fi reconstituita pe seama capacitatii de autofinantare a firmei de 0,06 ori, ceea ce inseamna un deficit de autofinantare de 99,4%.

CONCLUZIE:

Intreaga perioada de analiza este marcata de un regres in ceea ce priveste eficienta utilizarii imobilizarilor corporale la toate capitolele, atat in ceea ce priveste profitabilitatea activitatii cat si volumul de activitate. Pentru trecerea la o utilizare mai eficienta a imobilizarilor corporale se impune mentinerea in exploatare doar a capacitatilor de productie care au un grad de incarcare suficient de mare pentru a functiona rentabil respectiv cele care sunt capabile sa genereze profit

4. DIAGNOSTICUL POTENTIALULUI UMAN.

Obiectivul diagnosticului potentialului uman consta in aprecierea starii acestui potential prin numarul, structura, comportamentul si calificarea personalului.

Concluziile sunt formulate pe baza datelor prezentate detailat incepand cu punctul 1 al capitolului.

CONCLUZIE FINALA:

Din punct de vedere al nivelului si gradului de utilizare a potentialului uman S.C. BAILE S.A. este asigurata satisfacator cu personal (rezerva de personal, calificare buna, structura buna), iar eficienta utilizarii este in general satisfacatoare si prezinta mic regres pentru ultima perioada.

CONCLUZII PARTIALE:

1. Asigurarea cu personalul.

a) Din perspectiva asigurarii cantitative cu personal in functie de volumul real de activitate, in ultimul an firma avea un deficit relativ de personal, fapt ce s-a echivalat intr-un nivel satisfacator si o dinamica corespunzatoare a activitatii muncii.

b) Din perspectiva asigurarii calitative (calificarea personalului), starea firmei este acceptabila, functiile ce necesita personal cu pregatire superioara fiind ocupate in mod corespunzator, manifestandu-se insa o slaba tendinta de crestere a personalului calificat in favoarea celui necalificat.

c) Din perspectiva asigurarii in corelatie cu specificul activitatii, (structura personalului), starea firmei este la un nivel satisfacator, toate cele trei mari categorii de personal (conducere, TESA, de executie), aflandu-se in echilibru din punct de vedere al domeniului de activitate.

2. Renumerarea personalului.

Pe ansamblul firmei venitul salarial mediu brut se afla la un nivel corespunzator din punct de vedere al legislatiei in vigoare si al puterii de cumparare.

3. Eficienta utilizarii personalului

Indicatorii de eficienta ai utilizarii personalului, prezinta nivele satisfacatoare mai putin profitul din exploatare la 1000 lei cheltuieli de personal si profitul net la 1000 lei cheltuieli de personal.

PUNCTE FORTE:

Existenta unui deficit relativ de personal.

Structura personalului dupa toate criteriile este echilibrata.

In general toti indicatorii de eficienta inregistreaza niveluri satisfacatoare.

Exista preocupari privind perfectionarea personalului aflat in curs de calificare.

PUNCTE SLABE:

Ponderea cheltuielilor cu personalul in cheltuielile de exploatare este mare si prezinta o tendinta e crestere.

4.1. ASIGURAREA CU PERSONALUL.

4.1.1. ASIGURAREA CU NUMARUL DE PERSONAL.

Asigurarea cantitativa cu personal urmareste concordanta dintre numarul de salariati existenti si cei necesari pentru realizarea obiectivelor propuse.

Numarul de personal

Tabelul 4.1.1.1.

La finele ultimului an de analiza, productivitatea muncii exprimata valoric, avand baza de calcul cifra de afaceri a avut un nivel satisfacator avand o tendinta de imbunatatire cu 39,78% fata de anul 2004 si cu 17,61% fata de 2005, avand un ritm mediu anual de crestere de 18,23%. Aceasta denota o sporire in termeni reali a eficientei utilizarii personalului.

Abaterea relativa a numarului de salariati, in perioada analizata se prezinta astfel:

a) In 2005 fata de 2004:

- In anul 2005, daca s-ar fi mentinut nivelul productivitatii muncii din anul 2004, ar fi necesari 1047 salariati pentru realizarea volumului de activitate, sau astfel spus, in anul 2005 s-a realizat o rezerva de personal de 166 salariati

b) La finele anului 2006 fata de anul 2005:

- Pentru a realiza volumul de activitate din 2006 cu productivitatea din 2005 ar fi fost necesari 934 salariati, adica in anul 2006 s-a inregistrat o economie relativa (deficit) de 140 salariati.

Se poate concluziona ca in perioada analizata S.C. BAILE S.A. a fost asigurata de personal, aceasta realizand o economie relativa de 166 si respectiv 140 salariati, fapt ce s-a echivalat intr-un nivel satisfacator si o dinamica corespunzatoare a productivitatii muncii.

4.1.2. CALIFICAREA PERSONALULUI

Calificarea personalului urmareste concordanta dintre nivelul de calificare al salariatilor si cerintele impuse de activitatea desfasurata de intreprindere.

Calificarea personalului

Tabelul 4.1.2.1.

Personalul utilizat de societate prezinta un nivel de calificare aflat in limitele normale, ponderea angajatilor calificati (studii medii, maistrii, studii superioare) fiind de 51,25% in timp ce personalul necalificat este in proportie de 48,75%. Din punct de vedere al activitatii firma necesita mai ales personal cu experienta decat calificare inalta.

Functiile care necesita personal cu pregatire superioara sunt ocupate de personal calificat corespunzator.

Din perspectiva asigurarii cu personal calificat, starea firmei este acceptabila, tendinta este de usoara crestere a ponderii personalului calificat in defavoarea celui necalificat.

4.1.3. STRUCTURA PERSONALULUI

Aprecierea structurii personalului se face in functie de specificul activitatii dupa mai multe criterii: structura personalului pe categorii, structura personalului dupa vechime in munca, structura personalului dupa categorii de varsta, structura personalului dupa sexe.

4.1.3.1. STRUCTURA PERSONALULUI PE CATEGORII

Situatia personalului pe categorii

Tabelul 4.1.3.1.1.

Personalul de executie detine ponderea majoritara in totalul salariatilor (85,77%) si prezinta o tendinta de scadere lenta.

Personalul administrativ avea o pondere de 10,33% in ultimul an de analiza, structura lor modificandu-se in sens pozitiv la nivelul anilor de analiza.

Personalul de conducere corespunde nevoilor firmei.

CONCLUZIE:

Structura personalului pe categorii de personal este relativ bine corelata cu specificul activitatii, toate cele trei categorii de personal prezentand tendinte satisfacatoare.

4.1.3.2. STRUCTURA PERSONALULUI DUPA VECHIME IN MUNCA

Structura personalului dupa vechime in munca

Tabelul 4.1.3.2.1.

Structura medie a personalului dupa vechimea in munca este relativ echilibrata dat fiind faptul ca personalul cu o vechime de pana la 5 ani si cel de peste 20 ani detine 48,86% din totalul personalului, diferentele dintre cele doua grupe fiind mare. Nu se manifesta tendinta spre egalitatea data de ecuatia, unde:

- - personal cu vechime de pana la 5 ani;

-- personal cu vechime cuprinsa intre 6 si 20 ani;

-- personal cu vechime de peste 20 ani.

Prin aceasta masura s-ar asigura imbinarea experientei si maturitatii profesionale a celor in varsta cu initiativa si dinamismul celor tineri.

Chiar daca structura personalului dupa vechime nu este tocmai echilibrata acest aspect nu este tocmai negativ dat fiind obiectul de activitate.

4.1.3.3. STRUCTURA PERSONALULUI DUPA CATEGORII DE VARSTA

Structura personalului dupa categorii de varsta

Tabelul 4.1.3.3.1.

Structura personalului dupa varsta este relativ echilibrata, balanta aplecandu-se spre cei cu varsta intre 30 si 50 ani ce reprezinta 61,8% din totalul personalului, existand in aceasta situatie tendinta de egalitate data de ecuatia , unde:

- - personal cu varsta de pana la 30 ani;

-- personal cu varsta cuprinsa intre 30 si 50 ani;

-- personal cu varsta de peste 50 ani.

4.1.3.4. STRUCTURA PERSONALULUI DUPA SEXE

Structura personalului dupa sexe

Tabelul 4.1.3.4.1.

Structura personalului pe sexe este preponderent feminin.

4.2. RENUMERAREA PERSONALULUI.

Renumerarea medie a personalului pe ansamblul firmei

Tabelul 4.2.1.

Pe ansamblul firmei venitul salarial mediu net prezinta fluctuatii de mica anvergura, el situandu-se la un nivel corespunzator atat din punct de vedere al normelor legale in vigoare, in ultimul an de analiza un salariat castigand un venit mediu lunar de 1.373 lei.

4.3. EFICIENTA UTILIZARII PERSONALULUI

Eficienta utilizarii personalului

Tabelul 4.3.1.

Ponderea cheltuielilor cu personalul in totalul cheltuielilor de exploatare a fost de 40% la finele anului 2006, crescand insa cu 4% pe intreaga perioada de analiza. In structura cheltuielilor de exploatare cele cu personalul inregistreaza o pondere aflata intr-o crestere lenta, fapt pe care il consideram ca fiind un element negativ.

Cheltuielile de personal medii anuale pe salariat au crescut cu 43,7% pentru ultima perioada analizata, nivelul lor fiind foarte distantat de cel al productivitatii muncii, fapt ce reprezinta un avantaj in ceea ce priveste eficienta utilizarii personalului.

In ultimul an de analiza, productivitatea valorica a muncii cu baza de calcul cifra de afaceri are un nivel satisfacator, iar tendinta acestuia este de crestere. Cresterea productivitatii muncii se datoreaza in mare parte cresterii volumului de activitate, corelat cu o rezerva relativa de personal fata de aceasta.

In ultimul an de analiza, valoarea adaugata medie realizata de o persoana are un nivel satisfacator, tendinta acesteia este de descrestere cu 17,51% in ultimul an, fata de anul precedent.

Cheltuielile de personal la 1000 lei cifra de afaceri, reprezinta eficienta utilizarii personalului sub aspectul consumului de munca. Nivelul acestui indicator reflecta o pondere insemnata a cheltuielilor cu personalul (34,9%) in totalul cifrei de afaceri. Indicatorul prezinta o tendinta de reducere cu 6,68% in anul 2005 fata de anul 2004, in anul 2006 creste insa cu 10,17% fata de anul 2005. Pentru anul 2006 se poate concluziona din acest punct de vedere caci cresterea cheltuielilor cu personalul nu este justificata printr-o crestere cel putin in aceasi masura a cifrei de afaceri.

Cheltuielile de personal la 1000 lei valoare adaugata exprima capacitatea personalului de a crea valoare adaugata prin consum de munca. Indicatorul inregistreaza un nivel ridicat. Trebuie precizat insa ca in ultimul an de analiza, 1000 lei valoare adaugata sau creat cu 552 lei cheltuieli de personal. Ceea ce reprezinta o reducere cu 2,9% fata de anul 2004, si o crestere cu 14,28% fata de anul 2005. Astfel firma cheltuia tot mai mult cu personalul pentru obtinerea unei unitati de valoare adaugata. Din acest punct de vedere tendinta este nefavorabila.

Profitul din exploatare la 1000 lei cheltuieli de persoanal exprima profitabilitatea utilizarii personalului. Valoarea acestui indicator la finele anului 2006 este nesatisfacatoare, firma obtinand un profit din exploatare de 523 lei la 1000 lei cheltuieli de personal. Nivelul indicatorului in anul 2006 a scazut fata de anul precedent cu 8,16%. Cu toate ca tendinta este relativ buna nu putem aprecia ca valoarea acestui indicator este o situatie pozitiva.

Profitul net la 1000 lei cheltuieli de persoanal exprima profitabilitatea neta a utilizarii personalului. Valoarea acestui indicator este nesatisfacatoare, 1000 lei cheltuieli de persoanal realizand un profit de 484 lei la finele ultimului an de analiza.

CONCLUZIE:

Indicatorii de eficienta ai utilizarii personalului, prezinta nivele satisfacatoare mai putin profitul din exploatare la 1000 lei cheltuieli de persoanal si profitul net la 1000 lei cheltuieli de persoanal.