QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate marketing

Creativitatea la interfata, Creativitatea: o revizuire din partea literaturii



Creativitatea la interfata


In acest document se prezinta un model de apreciere a creativitatii si cum aceasta poate fi transpusa ca o intefata a marketingului antreprenorial. Totodata acest model asigura baza unei munci empirice si genereaza intrebari privind modurile in care creativitatea poate fi masurata.


Introducere


Creativitatea poate fi complexa, neasteptata, un mister sau pur simplu frustranta.



A fi creativ este a vedea un/acelasi lucru ca si toti ceilalti dar de al percepe diferit. Cateodata prin combinarea unor lucruri existente in moduri diferite un nou scop poate fi descoperit. De exemplu, Guttenburg a folosit teascul si perforatorul si astfela inventat masina de imprimat.

Un alt mod in care creativitatea poate fi perceputa este de a studia modul in care lucrurile sunt legate intre ele. De exemplu: pictorii suprarealisti au tendinta de  a juxtapune obiecte, simboluri a caror interes este total opus pentru a crea o anumita tensiune, aceasta tensiune dand astfel un nou sens creativitatii.

Creativitatea este un concept central intr-un numar de discipline pornind de la arte, arhitectura sau psihologie pana la stiinta si studii manageriale.

Disciplina de marketing necesita creativitate la toate nivele sale si astfel apare intrebarea:

Care este importanta creativitatii in spiritual antreprenorial? Raspunsul ar fi nasterea unei noi afaceri sau altfel spus gasirea unei noi metode bune de a face ceva necesita o idee, o scanteie.


Creativitatea: o revizuire din partea literaturii


Avand in vedere ca creativitatea isi are originile intr-o mare varietate de discipline se pot identifica cateva aprecieri literare:

Conform lui Gruber(1962) studiul creativitatii limiteaza la un singur domeniu caracteristici diverse ale literaturii, psihologiei, biografiei sau artelor. Incercarea de a intelege modul in care cele mai mari realizari ale omului se intampla focalizarea se face prin inovatie.

Bruner are in vedere conditiile creativitatii: o activitate care produce surprise eficace si care poate fi perceputa ca o marca pentru o initiative creative, spirit antreprenorial.

Astfel rezulta ca spiritul antreprenorial apare la toate nivelurile societatii iar diferenta e data de gradul de impact al acestuia.

Facand legatura intre caracteristicile individului sau grupului implicate in proces Guilford(1950)  examineaza creativitatea dintr-o perspectiva psihologica si astfel, creativitatea conform teoriei lui este perceputa ca o metoda prin care trasaturile si modelele sunt caracteristice persoanelor inzestrate su spirit antreprenorial, creative.

Examinand din perspective trasaturilor caracteristice, creativitatea poate avea un impact limitat dat de mediul inconjurator care influenteaza comportamentul creativ (Amabile1988)

Rampley(1988) credea ca desi atat prodului cat si geniul antreprenor au merite egale in ceea ce priveste notiunea de creativitate, problema totusi apare la subiectivismul si imaginatia geniului care sunt dificil de masurat.

In ciuda criticilor acelasi Rampley afirma ca tocmai aceste critici au menirea de a intari calitatile spontaneitatii si originalitatii priving notiunea burgheaza a creativitatii.

Hauser1962 adopta o perspective critica privind spontanieitatea creativitatii, dar crede in ea in timp ce Marx & Engels1965 discuta dezvoltarea talentului creativ ca o diviziune intre munca si conditiile culturii din care provine.

De-alungul timpului creativitatea a fost legata de spiritul de geniu, Galton1960 masurand capacitatea mentala pe diferite cultur si clase sociale utilizand o scala cu doua extreme X-geniu;x-idiotenie.

Mai tarziu , discutii privind creativitaea si impactul ei in antreprenoriat i-au fost atribuite lui Kao1989 care analiza cum se poate manageria ca creativitatea sa se dezvolte in a deveni un punct forte din punct de vedere competitiv, Carson1995 care vedea creativitatea ca pe un atribut cheie sau Bridge1988 care considera creativitaa ca principala caracteristica a spiritului antreprenorial.

Astfel, mai degraba decat un comportament de stabilire de norme si proceduri vor exista momente in care este mai fructuoasa creativitatea prin incercare si eroare intr-un process de descoperire.

Fletcher1990, spunea conform investigatiilor sale in managementul creativitatii in industrii ca publicitatea ca, in state dezvoltate din punct de vedere economic exista nevoi care trebuie satisfacute prin creativitatea individuala sau de grup.

In descoperirile literare s-au identificat diferite caracateristici ale marketingului antreprenorial:

Examinarea caracteristicilor creative si competentelor


Roe

Randsepp

Carson

Bridge

Deschidere

Sensibilitatea a probleme

Focusat pe oprtunitate

Motivatia

Observare

Fluenta in generarea ideilor

Buna informare

Asumarea riscului

Curiozitate

Flexibilitate

Risc scazut

Autonomie

Acceptare si reconciliere

Originalitate

Planificare limitata

Determinare

Toleranta pentru ambiguitate

Deschidere la necunoscut

Resurse limitate

Dezvoltarea relatiilor

Independenta judecatii

Motivatie

Structura simpla

Perseverenta

Nevoia si asumarea autonomiei

Fara frica de esec

Creativitate

Independenta

Acceptarea riscurilor calculate

Abilitatea de a se concentra

judecata

Urmarirea unui anumit scop

Persistenta

Selectivate

Intuitie


A nu fi supus standarelorsi controlului unui grup


Capacitate analitica si antreprenoriala





*Acest lucru a facut sa existe atribute similare in mai multe campuri. Rezulta de aici ca este importanta studerea comportamentelor grupurilor si indivizilor pentru a incuraja si dezvolta creativitatea.

*Conform lui Kao creativitatea este mai mult un process decat un fenomen:


Procesul spre creativitate


Stagiul creativ

Stagiul activ

Stagiul pshihologic

Interes

Verificarea mediului

Intuitia

Pregatire

Cercetarea de marketing

Emotia

Incubatie


Detalii

Iluminatie


Rationale

Verificare


Emotionale

Explatare




Nereferindu-se neaprat la creativitate Kuczmarsky1996 credea ca inovarea este calea spre performanta in business si trebuie privita mai mult ca o investitie si nu ca un cost.

Vorbind despre pasiunea in fenomenul de inovare Kuczmarsky afirma ca pasiunea reprezinta facorul essential in creativitae si face pe creator sa continue. El crede ca o combinare a unor factori precum abilitate, creativitate, perspicacitae si valori, contribuie spre fenomenul de inovare si practica.

Amaible1996 incercand sa masoare capacitatea mediului de a influenta creativitatea da urmatoarea definitie:creativitatea este rezultatu unor idei neobisnuite si folositoare in orice domeniu. Inovarea este perceputa ca o imprementare cu success a ideilor creative in interiorul unei organizatii insa creativitatea individuala sau colectiva poate fi un punct de plecare pentru inovare; prima fiind o conditie necesara darn u si suficienta pentru a doua.

Motivarea in creativitate poate fi explicate astfel: oamenii sunt creativi atunci cand motivatia e reprezentata de interes, satisfactie, provocari a acitivatii prestate, opusul este dat de momentul cand oamenii se simt in permanenta constransi, controlati. acest lucru poate fi transpus cu usurinta in marketingul antreprenorial.

In constatarile sale Amaible s-a bazat pe  3 componente:expertiza, gandire creativa, abilitate-motivare


Interfata in business a creativitatii


Incercand sa determine modul in care creativitatea are impact din punct de vedere al marketingului antreprenorial va trebui sa se identifice zona de interes iar pentru interfata cretivitatii in business care sa aiba impact asupra a doua elemente: performanta de marketing si succesul afacerii.

Frisch1998 a afirmat ca abilitatea creativa pentru a fi cu success trebuie apreciata, evaluata in legatura stransa cu capacitatea de lider si de asemenea sa fie inclusa intr-un process structurat de planificare.

Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }