QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate istorie

Arta bizantina








Muzica bizantina, arta, literatura populara si poezia culta aproape in intregime gravitau in jurul religiei, erau concentrate in biserica sau erau in dependenta de serviciul liturgic.

LITERATURA

Literatura bizantina s-a format sub influenta crestinismului si a antichitatii grecesti. Scriitorul va manifesta o predilectie constanta pentru aluziile mitologice. Cultul literaturii este principal, dar sursele de informatie sunt bogate, variate, incluzand si subiecte, teme sau motive literare orientale, precum si aspecte pitoresti din viata bizantina.
Sunt multe genuri literare: povestiri, bibliografi, opere de retorica, amintiri, satire, romane, etc. Astfel, Theodorus II Lascaris a fost un cunoscut scriitor de satire.



Caracteristica cea mai evidenta a literaturii bizantine este traditionalismul sau. Literatura si activitatea literara au constituit granita cea mai de pret a constiintei de sine bizantine.
Alaturi de impresionanta opera istoriografica, ceea ce il preocupa pe omul de litere bizantin era retorica. Nu este vorba doar despre “retorica literara” ci si de o mare productie de opere ecleziastice sau laice.
Caracteristica literaturii bizantine este si cultivarea unor genuri si specii literare minore, a unor compozitii de fractura fragila, miniaturala.



MUZICA SI TEATRUL

Poezia lirica bizantina era religioasa si cantata fara acompaniament muzical. Poetii compuneau mai intai muzica, apoi textul. Muzica bizantina culta era strans legata de Biserica. Or, tocmai aceasta muzica religioasa, ”cantul bizantin”, a constituit - impreuna cu artele plastice-contributia adusa de Bizant culturii occidentale.
Muzica Bizantina este cantata pe o singura voce, necunoscand armonia decat foarte tarziu. In cantul liturgic vur aparea si instrumente dar aceste vor sustine cantul, nu-l vor acompania armonic. Imnurile se cantau la slujbele de dimineata, seara si la liturghii.
Cele trei forme ale imnografiei sunt:
a) troparul- imn scurt, de o singura strofa, avand o structura metrica variata ;
b) codacul- constand din 15-30 de tropare, avand aceeasi structura metrica variata;
c) canonul- o compozitie literaro-muzicala foarte lunga, din noua parti, fiecare formata din mai multe tropare si referindu-se la cele noua ode biblice.




In Bizant erau intr-un an 179 sarbatori. Actorii erau de o moralitate dubioasa, dar erau celebri si castigau mult. Piesele clasice erau inlocuite de mim Epoca de aur a acestui teatru a fost perioada iconoclasta, dar existenta si succesul lui a continuat pana in sec. XV.
Biserica a inteles ca un divertisment atat de popular ar putea deveni un atractiv instrument de propaganda religioasa in randurile maselor. In acest scop, se impusese preotilor sa adopte anumite gesturi rituale in timpul oficierii slujbei, iar imnurile cantate sa introduca melodii profane, cantate pe strazi.


La sfarsitul sec. IX in bisericile bizantine se prezinta episoade dramatice cu subiecte biblice. In Bizant acest teatru era scris de clerici, jucat de diaconi, ti numai in interiorul bisericii.

ARHITECTURA SI SCULPTURA

In sec IV si V, arhitectura ramane in cadrele stilistice ale antichitatii tarzii.
Din sec VI dateaza faimoasa capodopera a arhitecturii bizantine sf. Sofia din Constantinopol.
Ca toate cladirile religioase bizantine, exteriorul este simplu, sever, chiar monoton, lipsit fiind de fatade ornamentale. Interiorul e luminat de 40 ferestre de la baza cupolei. Cupola reprezinta bolta cerului, iar partea centrala – spatiul terestru.
In acelasi sec. se realizeaza alte tipuri de arhitectura sacra: biserica ale carei arce se prelungesc in forma de bolta; planul de cruce greaca si cu cinci cupole, cate una pe fiecare brat al crucii si una centrala.
In sec. IX, dupa perioada iconoclasta, in arhitectura bizantina devine tot mai frecventa biserica pe plan de cruce greaca. Apare si ornamentatia exterioara a bisericilor. Incepand cu sec. X, decoratia este mai bogata. Din sec. XV, exteriorul e ornat si cu sculpturi si fresce.
Perioada a treia din istoria arhitecturii bizantine incepe cu dinastia Comnenilor: constructie cu cupola si intreaga silueta mai elevate. Alt moment din aceasta serie este Chora: cea mai eleganta ca linie si mai somptuoasa ca decoratie biserica bizantina (in afara de sf .Sofia) ; aceasta era decorata cu mozaicuri celebre.
In curand sculptura in ronde bosse va disparea aproape complet in Bizant. Aceasta sculptura detinea un loc secundar in arta bizantina.” Era prea materiala si realista pentru a-si gasi loc intr-o arta conceputa sa reprezinte numai prototipuri eterne.”(Wl. Tatarkiewicz)
O atentie merita doar basorelieful. Incepand cu sec. VI, relieful plastic se aplatizeaza tot mai mult, eliminand impresia de profunzime, neglijand senzatia de volum, preferand contururile fixe si geometrice.




Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }