QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate informatica

Evolutie in lumea infomatiei





Dar lucrarile lui L. Szilard nu gasesc ecouri pana la cel de-al II-lea razboi mondial, cand are loc un rapid avant al teoriei informatiei. D. Gabor extinde energetica cuantica in domeniul de actiune al informatiei selective, stabilindu-i discontinuitatea cea mai mica cantitate de entropie negativa (negentropie dupa cum o numea L. Brillouin) necesara obtinerii informatiei de 1bit xxxxxxxxxxx 0.7K, K fiind constanta lui Boltzmann (1.380622 ±0.000059) · 10 -23 J/K.
Lucrarile lui Szilard, Gabor precum si ale lui Mackay, R. Vallée clarifica ideea potrivit careia teoriile matematizate ale informatiei trebuie sa fie plasate la baza oricarei teorii riguroase a masurarii in stiintele fizice deoarece ele permit sa observam in mod convenabil interactiunea dintre operatiile prin care se masoara fenomenele observate si observator.


Alta teorie ce a cauzat progresul informational de astazi este teoria comunicatiilor care studieaza problemele puse de emisia, transmisia si receptia informatiilor selective. Aici si-au adus aportul J. Ville, D. Gabor si Tuller prin punerea la punct a teoriei matematice a semnalului, un mesaj fiind format dintr-o succesiune de semnale care reprezinta informatii convenabil codificate.
Problemele codificarii si decodificarii constituie obiectul a numeroase lucrari printre care semnalez teoria scandarii lui B. Mandelbrot.

Transmisia unui mesaj poate fi afectata de diverse deformari: dispersie, distorsiune, zgomot. Cibernetica permite studiul matematic al notiunii generalizate de zgomot. Inca din 1940, Kolmogorov si Wiener au aratat interesul de a se considera zgomotul ca un fenomen aleator.
Informatia lui Wald poate fi considerata ca o informatie cu zgomot.
"Informatia metrica" a lui Mackey corespunde aproximativ raportului intre intensitatea semnalului si a zgomotului care ii acopera semnificatia.
Redundanta o intalnim in diverse fenomene, studiul sau fiind dominat de o teorema enuntata de Shannon si demonstrata de Hincin.
Dar transmiterea unei serii informatiilor, indiferent de natura si forma seriei
Hartley, Wiene si Shannon (1949) demonstreaza ca exista un maxim posibil al cantitatii de informatii transmis in o unitate de timp, Shannon dand si o formula care exprima capacitatea unei linii de comunicatii care prezinta zgomot; rezultatul sau va fi extins de Gabor si in cazul domeniilor discontinue. Gabor inventeaza si o unitate de informatie, logon ce serveste la masurarea capacitatii canalelor de transmisie folosite.


Teoria informatiei si comunicatiilor este astazi folosita in cea mai mare parte a stiintelor, spre exemplu in psihofiziologie si numeroase domenii tehnice. Astfel s-a descoperit ca urechea umana este sensibila la 1 mil. de biti pe secunda, ochiul uman la 500 mil. biti / sec., iar creierul uman poate rationa asupra 10 biti pe secunda. Teoria lui MacKey despre senzatia de trecere a timpului este ca timpulnu este altceva decat aprecierea unei mai mari sau mai mici abundente infoamtionale. Teoria informatiei se gaseste si in inceracrile de exprimare a mecanismelor memoriei si recunoasterii formulelor.
Evolutia masinilor de calcul porneste din sec. al XVII-lea cu Schickard (1624). Pascal (1642) si Leibnitz (1672). Urmatoarea etapa a fost gandita si aproape realizata de catre matematicianul si actuarul Charles Babbage (1792-1871) care a inteles perfect care trebuie sa fie planul unei masini complexe, capabila nu numai sa combine numerele conform uneia din cele patru operatii aritmetice, ci sa asocieze aceste operatii intr-o ordine data corespunzatoare unei formule. Datorita unei subventii, el a reusit daca nu sa construiasca, cel putin sa fabrice diferitele piese ale unei astfel de masini, care desi prezentata la Expozitia universala de la Londra (1851) nu au fost niciodata reunite. Este de mentionat ca o astfel de masina nu ar fi functionat niciodata corect datorita dificultatilor mecanice, independente de conceptia sa. In 1879, Lord Kelvin a aratat posibilitatea de a rezolva ecuatii diferentiale cu o masina, schema fiind reluata in 1923 de L. Wainwright. IN 19925 V. Bush a fabricat un prim analizator diferential, iar in 1942 i-a incorporat un program de calcul.


H.H. Aiken cu ajutorul tehnic al Companiei I.B.M. a reluat problema masinilor complexe de la punctul la care o lasase Babbage.
Intre 1937 si 1944 el construieste prima masina mecanica cu program automat, Mark. I. In acea perioada apare E.N.I.AC, masina electronica caabila sa efectueze 32.000 operatii pe secunda, conceputa de J.W. auckly si M.J. Eckert in cadrul efortului american pentru razboi, moment ce marcheaza dezvoltarea masinilor de calcul intr-un context electronic si patrunderea lor in domenii din ce in ce mai vaste datorita performantelor spectaculoae. Spre exemplu, isi gasesc utilizarea in siderurgie prin calculele interminabile sau in teleghidarea unui satelit artificial. Marile masini de calcul intra si in clinica medicala.
Numeratia binara, recomandata inca din 1938 de L. Coffignal, apare la timp pentru a simplifica operatiile ce se efectueaza in interiorul unei masini de calcul. Ea se putea realiza prin intermediul oricarui dispozitiv de comutatie, sre exemplu flip-flop un circuit electronic basculant inventat de E. Jordan in 1919.
Inregistrarea unei enorme cantitati de date n-a devenit posibila decat prin inventarea unor "memorii" din ce in ce mai vaste.
Fiecare element de memorie fiind capabil sa conserve un anumit numar de stari fizice a caror succesiune permite reprezentarea numerelor.
Lui J. von Neumann i se datoreste ideea inregistrarii nu numai a datelor numerice ale unei probleme ci si a instructiunilor care sa permita rezolvarea ei: trierea datelor operatii aritmetice sau comparatii, punerea in rezerva provizorie a unor rezultate partiale etc. In 1951 Wilkes a inventat metoda microprogramarii, iar intre 1952-1954au aparut "biblioteci" de subprograme, de programe de interpretare, de "compilatori' etc. De altfel, "registrele indecsi" ale colectivul F.O. Williams, T. Kilburu de la Universitatea din Machester, permit modificarea unor instructiuni inaintea executarii lor. Acum se punea problema "cum trebuie vorbit masinilor de calcul?" Adica introducerea instructiunilor care se facea printr-un limbaj special fiecarui tip de calculator. Limbajul Algol, produs in 1958 la Conferinta de la Zurich a fost adaptabil la toate tipurile de calculatoare cunoscute.



Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte referate despre:




Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }