Teritorii dependente:Zona canalului Panama in America Centrala Istmica,Porto Rico si Ins. Virgine Americane in America Cenrtala Insulara ,Guam si Samoa Americana in Oc. Pacific ,precum si Insulele Pacificului(Mariane,Caroline, Marshall),teritoriu sub tutela O.N.U,administrat de S.U.A.
Istoria :Teritoriul nord-american este populat in epoca precolumbiana de numeroase triburi ameridiene,de vanatori si pescari(athapasci,algonkini,irochezi, seminoli,sioux,pueblo,apasi,comanci).Stramosii acestora imigrasera din Asia peste str. Bering spre sfarsitul paleoliticului(cca.26 000 i.e.n).Coastele rasaritene (Noua Anglie si Newfoundland in Canada) sunt descoperite injurul anului 1 000 de vikingi veniti din Islanda,condusi de Leif Ericson.Genovanezul Cristofor Columb este navigatorul care in 1492 releva Europei existenta noului continent;in deceniile urmatoare John Cabot(1497)exploreaza coasta Noii Anglii,Giovanni di Verranzano in 1524 pe cea a Carolinei,Ponce de Leon in 1513 Florida,iar in 1519 Alvarez Penida-Golful Mexic.In 1565 spaniolii condusi de Pedro Menendes de Aviles fondeaza Sf. Augustin in Florida,prima asezare europeana permanenta de pe continentul nord-american.Cu intemeierea localitatii Jamestown din Virginia in 1607,de catre Compania Londoneza,este inaugurata colonizarea engleza.
In 1607 si 1733 iau fiinta pe coasta Atlanticului 13 colonii engleze(350 loc. in 1607 si 2 100 000 in 1770).Incepand cu 1619, pe plantatiile de bumbac din statele sudice sunt adusi sclavi nergii din Africa .Masurile discriminatorii adoptate in a doua jumatate a sec.XVIII-lea de metropola fata de coloniile nord-americane pun baze miscarii comune antibritanice care culmineaza cu Razboiul de independenta (1775-1783).La 4.7.1776 cele 13 colonii engleze isi proclama independenta recunoscuta prin tratatul de la Paris (3.9.1783).In 1785 este adoptata constitutia S.U.A.(in vigoare ,cu amendamente ,pana azi),care proclama S.U.A. stat federal si introduce sistemul prezidential de guvernamant (George Washington-primul presedinte al tarii).Expansiunea spre vest este mercata de cumpararea Louisianei(1803)de la Frenta si a Floridei(1818)de la Spania. Razboiul dintre S.U.A. si Marea Birtanie din anii 1812-1814 se incheie pe baza statu-qou-ului.In 1812 S.U.A.numara 26 de state.In urma razboiului cu Mexicul(1846-1848)sunt dobandite Texas,New Mexico si California,iar granita americano-mexicana este fixata pe Rio Grande.In 1867 S.U.A. cumpara de la Rusia Alaska.Contradictia dintre statele din sud ,paritizane de sclavie si cele nordice ,abolitioniste ,duce, dupa alegerea lui Abraham Lincoln ca presedinte(1860-1865) la pastrarea Uniunii de catre 10 state sudice si la izbucnirea razboiului de succesiune(1861-1865).In deceniile care se scurg de la victoria nordului ,S.U.A. cunosc o puternica dezvoltare a relatiilor capitaliste devenind la sfarsitul sec.XIX-lea prima putere industriala a lumii.
Ca urmare a politicii imperialiste de expansiune S.U.A. anexeaza prin pacea de la Paris (10.12.1898) ,care incheie razboiul hispano-american din aprilie-decembrie 1898, ins. Filipine,Porto Rico,Guam,isi extind controlul asupr Cubei ,ins. Hawaii si a zonei canalului Panama.Dupa trei ani de neutralitate S.U.A. intervin la 6.4.1917 de partea Antantei in primul razboi mondial,participand cu trupe pe frontul de vest,dar nu semneaza tratatul de la Versailles (1919) si nu devin membru al Ligii Natiunilor ,adoptand in epoca interbelica ,o politica de "izolationism".In 1919 ia fiinta P. Comunist din S.U.A.Criza economica mondiala care izbucneste in 1929 in Wall Street cuprinde intreaga lume capitalista.Pentru depasirea acesteia ,presedintele Franklin Delano Roosevelt ales in 1932(reales in 1936,1940,1944) aplica politica "New Deal"-ului.Dupa izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial (1939) S.U.A. isi proclama neutralitatea dar sprijina direct Marea Britanie si fortele ostile fascismului.In urma atacului japonez de la Pearl Harbour (7.12.1941)S.U.A. inervin in razboi inpotriva forteler Axei ,luptand pe fronturile din Pacific,Africa de Nord si Europa .In 1953 ,Alaska si Hawaii sunt proclamate al 49-lea si al 50-lea stat al Uniunii.
