MATERIALE SI METODE DE CERCETARE STIINTIFICA - IHTIOFAUNA DIN DELTA DUNARII

Esantionarea ihtiofaunei din Delta Dunarii s-a realizat in conformitate cu legislatiile in vigoare (Legea 192/2001 cu modificarile si completarile ulterioare) la momentele respective si cu ultima ordonanta, Ord. 1133/2005 in ceea ce priveste obtinerea autorizatiei de pescuit in scop stiintific, iar cantitatile de produse obtinute in urma pescuitului stiintific nu au facut obiectul comercializarii.

1 Zona de studiu

Perioada de esantionare a fost intre anii 2003 - 2008, in perioadele de toamna (Septembrie-Octombrie) pentru complexele lacustre Somova-Parches, Gorgova-Uzlina si Sontea-Furtuna si perioada de sfarsit de primavara-sfarsit de vara (Mai-August) complexele lacustre Rosu-Puiu si Matita-Merhei, in vederea studiului ihtiofaunei din complexele lacustre parti ale Deltei Dunarii dupa cum urmeaza: complexul lacustru Somova-Parches (zona predeltaica), complexele lacustre Sontea-Furtuna, Gorgova-Uzlina si Matita-Merhei (delta fluviala), complexul lacustru Rosu-Puiu (delta fluvio-maritima).

Cele 22 de lacuri esantionate in ambele perioade de studiu sunt marcate in  Fig. 19 (cu puncte rosii lacurile esantionate in prima perioada de studiu, iar cu puncte fosforescente lacurile din a doua perioada de studiu, cu linie rosie s-a facut incadrarea complexelor lacustre luate in studiu):

In prima perioada de studiu (2003-2005) s-au esantionat urmatoarele lacuri: in complexul Somova-Parches - Garla Somova, in complexul Sontea Furtuna - lacurile Baclanesti, Ligheanca si Furtuna, in complexul Gorgova-Uzlina - lacurile Gorgova, Potcoava, Uzlina, Isac, Cuibul cu Lebede si Chiril, in complexul Matita-Merhei - lacurile Bogdaproste, Trei Iezere, Matita si Merhei, iar in complexul Rosu-Puiu - lacurile Iacob, Puiu, Rosu si Rosulet.

In cea de-a doua perioada de studiu (2006-2008) s-au esantionat urmatoarele lacuri: in complexul Somova-Parches - Rotund, Parches, Babele, Somova si Garla Somova, in complexul Sontea Furtuna - lacurile Baclanesti, Ligheanca si Furtuna, in complexul Gorgova-Uzlina - lacurile Gorgova, Potcoava, Uzlina, Isac, Cuibul cu Lebede, in complexul Matita-Merhei - lacurile Bogdaproste, Trei Iezere, Matita si Merhei, iar in complexul Rosu-Puiu - lacurile Iacob, Puiu, Rosu si Rosulet.

Lacurile alese spre a fi studiate sunt cele mai reprezentative pentru complexele lacustre dintre bratele Dunarii, in aceste lacuri putandu-se realiza NPUE (numarul de indivizi pe unitate de efort) sau CPUE (captura-cantitatea in kg pe unitate de efort) comparativ cu alte zone de pescuit ale RBDD.

Figura 19 Complexele lacustre din Delta Dunarii si lacurile esantionate

2 Materiale si metode de recoltare si analiza

2.1 Materialul biologic

Materialul biologic folosit in cercetare a provenit dintre indivizii speciilor de pesti capturati din complexele lacustre studiate ale Deltei Dunarii fie prin pescuit stiintific, fie prin pescuit industrial (exemplarele de caras masurate la cherhanale). Uneori au fost conservate exemplare intregi pentru recunoasterea lor in laborator, alteori s-au prelevat ca si probe diferite organe de la exemplarele capturate (inotatoare, stomac, dinti faringieni, solzi).

Pentru masuratorile biometrice s-a folosit ihtiometru cu precizia de 1 mm pentru lungimi, iar pentru greutate s-a folosit cantarul electronic cu precizia de 1 g.

Probele provin de la cele doua metode de esantionare utilizate (electric si setci), iar acolo unde numarul de indivizi dintr-o anumita specie a fost prea mare s-au realizat subprobe (se impart in n subprobe si se afla abundenta si biomasa lor, iar cand se noteaza in caiet, se inmulteste n).

Varsta s-a determinat prin citirea la binocular (10x) sau cu o lupa (acolo unde s-a putut observa inelele mai usor) a inelelor anuale de crestere. Citirile au fost efectuate de 2 specialisti si s-au comparat rezultatele, iar acolo unde aprecierile au fost diferite, al treilea specialist estimeaza varsta.

2.2 Materiale chimice

In fiecare statie in care s-a facut esantionarea ihtiofaunei s-au inregistrat pe teren cu aparatura electronica de teren urmatorii parametri: pH cu pHmetru, conductivitatea (µS/cm) cu conductometru si O (mg/l si saturatie) cu oximetru.

Pe langa parametrii chimici inregistrati pe teren in timpul esantionarii ihtiofaunei s-au utilizat si parametrii chimici (de la capitolul 5.1.1 Parametrii fizico-chimici) a caror rezultate au fost oferite de laboratorul de Chimie al INCDDD Tulcea, laborator acreditat si dotat cu aparatura moderna.

Pentru zece lacuri studiate, s-au determinat concentratiile urmatorilor indicatori: pH, oxigen dizolvat, indice de permanganat, cloruri, azot amoniacal, azotiti, azotati, fosfor dizolvat, fosfor total, clorofila ''a'', dioxid de siliciu, sodiu, potasiu, calciu, magneziu, fier, mangan, plumb si cadmiu.

Probele de apa au fost prelevare in perioada 2003-2008 studiul fiind facut in luna septembrie.

Metodele utilizate sunt clasificate in: determinari potentiometrice (pH), determinari spectrometrice de absorbtie moleculara (azot amoniacal, azotiti, azotati, ortofosfati, fosfor total, clorofila ''a'', dioxid de siliciu), determinari volumetrice (oxigen dizolvat, indice de permanganat, cloruri), determinari prin spectrometrie de masa cu plasma cuplata inductiv (sodiu, potasiu, calciu, magneziu, fier, mangan, plumb).

Pentru stabilirea calitatii apei celor zece lacuri analizate, din punct de vedere fizico-chimic, s-a luat in considerare valorile limita corespunzatoare clasei a II-a de calitate (stare ecologica buna), in conformitate cu Normativul 161/ 2006 al Ministerului Mediului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa.

2.3 Materiale fizice

Pentru parametrii fizici am folosit discul Secchi pentru determinarea adancimii si transparentei apei, termometrul electronic pentru masurarea temperaturii apei (°C), iar pentru nivelul apei Dunarii la Tulcea a fost folosita baza de date a INCDDD Tulcea.

Pe langa parametrii fizici inregistrati pe teren in timpul esantionarii ihtiofaunei s-au utilizat si parametrii fizici (de la capitolul 5.1.2 Parametrii fizico-chimici) a caror rezultate au fost oferite de laboratorul de Chimie al INCDDD Tulcea, laborator acreditat si dotat cu aparatura moderna. Parametrii fizici folositi au fost adancimea (cm), transparenta (cm), temperatura (°C).

2.4 Alte materiale

Centrifuga din laboratorul de chimie al INCDDD Tulcea s-a folosit pentru uscarea solzilor in vederea determinarii varstelor pestilor.

Borcane de laborator de capacitate 1 l sau 0,25 l au fost folosite pentru pastrarea exemplarelor fixate intregi sau organe de exemplare necesare a fi studiate in laborator.

Pentru imortalizarea momentelor s-a folosit aparatul de fotografiat Cannon, iar in valorificarea datelor din teren si tehnoredactarea referatelor si in final a tezei de doctorat s-a folosit un calculator marca Dell in laboratorul de Ihtiologie din cadrul INCDDD Tulcea sau Laptop Dell pentru introducerea mai rapida a datelor pe teren, iar softurile utilizate au fost Microsoft Office (Word si Excel) in special, dar si alte programe mai mici ajutatoare.

De real folos a fost si biblioteca INCDDD, care a pus la dispozitia autorului nenumarate publicatii stiintifice (incepand de la articole pana la carti de mare valoare stiintifica), dar si dotarile de pe salupele folosite in expeditii, dotarile din cadrul laboratorului de Ihtiologie al INCDDD si totodata barca si motoarele.

3 Metode de esantionare

Metodele de esantionare au fost diferite in cele doua perioade de studiu (2003-2005 respectiv 2006-2008) doar in ceea ce priveste pescuitul cu setci. Pescuitul electric a fost realizat in acelasi mod in ambele perioade, pe cand la pescuitul cu setci am folosit in prima perioada ave romanesti cu sirec, iar in a doua perioada am renuntat la avele romanesti cu sirec si am folosit setci Nordice, fara sirec, in conformitate cu standele CEN.

3.1 Metode de esantionare in perioada 2003 - 2005

Esantionajul pentru studiul ihtiofaunei s-a facut prin doua metode: pescuit electric si pescuit cu setci. Cele doua metode sunt complementare, pescuitul cu setci se face noaptea in apa deschisa si adanca, iar pescuitul electric se efectueaza ziua in zona malurilor cu apa putin adanca si cu vegetatie abundenta.

Fiecare lac a fost esantionat prin 3 statii atat cu setci cat si electric, statiile fiind amplasate intr-un triunghi imaginar, in aceleasi zone ale lacului pentru cele doua metode.

Perioada de esantionaj cu setci este de 12 ore, setcile fiind instalate intre 18-20 seara si ridicate intre orele 6 - 8 in dimineata urmatoare.

Pescuitul cu setci a fost efectuat cu seturi de formate din 4 setci (ave) cu ochiuri de 20, 30, 40 si 50 mm de 30 m lungime fiecare setca, la care s-a adaugat o setca Nordica de 30 m lungime, setca cu 12 panouri de plasa de 2,5 m lungime fiecare panou cu ochiuri de 6, 6, 8, 10, 12, 16, 20, 24, 30, 35, 45, 55 mm, cumuland un efort de 450 m setca noapte/ lac.

Pescuitul electric s-a efectuat cu aparat DEKA 7000, prin metoda multipunct prin efectuarea unui transect cu lungime variabila in zona malurilor, standardizat la un efort de 10 minute pe statie. Fiecare lac a fost esantionat prin 3 statii la esantionajul electric, exceptie facand complexul Somova-Parches, garla Somova fiind esantionata in 5 statii, iar in complexul Rosu-Puiu nu s-au esantionat deloc din motive tehnice lacurile Rosu si Rosulet (Tab. 21).

Tabel 21 Efortul de pescuit si captura obtinuta (n = numar, ex. = numar de exemplare, kg = kilograme) prin esantionarea ihtiofaunei din Delta Dunarii intre 2003-2005

In total s-au pescuit 17553 exemplare de pesti cantarind 754,5 kg in perioada 2003-2005  in 18 lacuri esantionate din Delta Dunarii (la un efort cumulat de pescuit de 8850 m setca noapte / total delta si 500 min. de pescuit electric (Tab. 21).

3.2 Metode de esantionare in perioada 2006 - 2008

Esantionajul pentru studiul ihtiofaunei s-a facut prin aceleasi doua metode complementare: pescuit electric si pescuit cu setci Nordice.

Spre deosebire de perioada anterioara (2003-2005), in aceasta perioada nu s-au mai folosit ave romanesti cu sirec, ci doar setci Nordice, in conformitate cu modul de esantionare ca in tarile Uniunii Europene.

Setcile Nordice folosite in esantionaj au fost in numar de 4 pana la 12, in functie de suprafata lacului, iar lungimea setcilor a fost de 30 m, fiecare setca fiind compusa din 12 panouri de plasa de 2,5 m lungime fiecare, panourile avand ochiuri de 6, 6, 8, 10, 12, 16, 20, 24, 30, 35, 45, 55 mm.

Pescuitul electric se efectueaza asemanator cu prima perioada.

In total s-au pescuit 57138 exemplare de pesti cantarind 775,3 kg in 21 de lacuri esantionate in Delta Dunarii in perioada 2006-2008 (la un efort cumulat de 6150 m setca Nordica noapte /total delta si 630 minute de pescuit electric (Tab. 23).

Tabel 23 Efortul de pescuit si captura obtinuta (n = numar, ex. = numar de exemplare, kg = kilograme, m=metri, min=minute) prin esantionarea ihtiofaunei din Delta Dunarii intre 2006 - 2008

3.3 Sumarizarea metodelor de esantionare

Esantionarea lacurilor din Delta Dunarii s-a realizat prin 2 metode complementare: pescuit electric si pescuit cu setci. Pescuitul electric a fost identic aplicat in ambele perioade de studiu, pe cand pescuitul cu setci s-a realizat diferentiat, astfel in prima perioada s-a folosit avele romanesti cu sirec in special, iar in a doua perioada s-au folosit Setcile Nordice fara sirec in conformitate cu standele CEN.

Tabel 24 Efortul de pescuit si captura obtinuta (n = numar, ex. = numar de exemplare, kg = kilograme, m=metri, min=minute) prin esantionarea ihtiofaunei din Delta Dunarii in perioada esantionata 2003 - 2008

In concluzie, in perioada de studiu 2003-2008 s-au esantionat 22 de lacuri din Delta Dunarii (17 lacuri au fost esantionate de doua ori) unde s-au capturat 74691 exemplare de pesti cu o biomasa totala de 1529,8 kg, la un efort total de pescuit de 14700 m setca noapte / delta si 1130 minute de pescuit electric in 6 ani de studiu.

4 Metode statistico-matematice utilizate in calcularea si interpretarea rezultatelor

Abundenta si biomasa pestilor capturati intre 2003-2008 in Delta Dunarii au fost exprimate sub forma de abundenta si biomasa totala si sub forma de abundenta si biomasa relativa (printr-un sistem de calcul s-a standardizat abundenta si biomasa pentru ambele metode de pescuit la 100 m² setca noapte, respectiv la 1 ora electric).

Toti indicii folositi s-au calculat per lac, per complex si per delta; atat pentru fiecare perioada (2003-2005 si respectiv 2006-2008), cat si pentru toata perioada de studiu (2003-2008).

Rezultatele cantitative sunt exprimate in date de abundenta si biomasa pe statie, pentru care se folosesc urmatorii indici ecologici si limitele lor (tabel 25) analitici si sintetici: dominanta, constanta si semnificatia ecologica.

Tabel 25 Clasele pentru dominanta, constanta si indicele de semnificatie ecologica

In plus fata de aceste limite ale indicatorilor ecologici am folosit W1A < 0,01 pentru speciile de pesti care sunt accidentale in Delta Dunarii sau accidentale metodei de pescuit respective. Sub limita de 0,01 (W1A) se intalnesc speciile care sunt accidentale, pe cand limita de sub 0,1 este mai larg pentru Delta Dunarii, de aceea putem afirma ca in delta, W = 0,1 - 0,01 sunt specii accidental-accesorii.

Studiul diversitatii arata stabilitatea ihtiocenozelor, iar indicele folosit in analiza biodiversitatii si echitabilitatii este indicele Shannon-Wiener:

S

H = - a [pi · ln (pi)]

i=1