QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate geografie

Astronomia





Planul:
1. Planeta Pamint;
2. Planeta giganta ( Jupiter);
3. Asteroizi;
4. Bolizi;
5. Meteoriti;
6. Comete;

Sistemul solar se compune din:
- un corp central – Soarele;
- 9 planete mari;
- 44 sateliti naturali ai planetelor
- circa 2000 de planete mici (cunoscute);
- peste 2000 de comete (cunoscute);
- materia meteorica;

Planeta Pamint. Pamintul este un corp in spatiu, de forma aproape sferica, avind raza medie de 6 370 km.
Forma rotunda a Pamintului a fost pusa in evidenta in decursul veacurilor prin analogii si observatii. Luna si Soarele fiind sferice, la fel trebuie sa fie si Pamintul.



Aritostel oservind umbra circulara a Pamintului pe Luna in timpul eclipselor de Luna, a dedus ca Pamintul este rotund.
Invatatul grec Eratostene a determinat primul circumferinta Pamintului. El a observat ca in momentul solstitiului de vara in localitatea Syena fundul puturilor este luminat de Soare, adica Soarele se afla la zenitul localitatii. In acelasi moment, cu ajutorul unui gnomon asezat la Alexandria, a determinat distanta zenitala a Soarelui, gasind-o de no = 7o,2 , care este chiar diferenta de latitudine dintre cele doua localitati. Masurarile au dovedit ca forma Pamintului este diferita de sfera.
Newton a observat ca planeta Jupiter, avind o rotatie in jurul axei sale, este turtita, de unde deduce ca si Pamintul este turtit la poli. Masurarile ulterioare au confirmat acest fapt: lungimea arcului de un grad pe meridian este mai mare la poli decit la ecuator. Ar rezulta de aici ca Pamintul are forma unui elipsoid de revolutie. Numeroasele masurari moderne au aratat ca meridianele terestre au lungimi putin diferite. Deci Pamintul are o forma apropiata de elipsoidul de revolutie, numita geoid.

Pentru a explica miscarea aparenta a planetelor, Copernic a admis ca reala miscarea Pamintului in jurul Soarelui imobil.
Orbita Pamintului este drumul Pamintului in jurul Soarelui. Se afla in planul eclipticii, deci axa de rotatie a Pamintului este inclinata pe planul eclipticii cu aproape 66o33’. De aici rezulta anotimpurile si zonile climatice terestre.
Miscarea anuala a Soarelui este aparenta si este o consecinta a miscarii reale a Pamintului.
Din studiul orbitei rezulta urmatoarele:
- Pamintul este o elipsa, Soarele ocupind unul din focare;
- Razele vectoare matura arii egale in timpuri egale.
Punctul orbitei cel ai apropiat de Soare se numeste periheliu, iar punctul cel mai departat afeliu.
Pamintul face si el parte din rindul planetelor. Privit dintr-o planeta inferioara ( Mercur sau Venus), Pamintul ar aparea ca cel mai stralucitor astru (dupa Soare) de pe cer. Dintr-o planeta superioara, Pamiantul ar fi vazut cind seara, cind dimineata, cu o stralucire variabila dupa faze, ca si planeta Venus pentru noi pamintenii.

Planetele gigante. Jupiter, Saturn, Uranus si Neptun se numesc gigantice din cauza dimensiunilor lor in raport cu planetele terestre. Ele au urmatoarele proprietati comune:


- dimensiuni si mase mari fata de Pamint;
- densitati mici ( media lor fiind 1,21 fata e densitatea apei);
- rotatii axiale rapide de ordinul orelor, in ciuda dimensiunilor mari;
- turtiri relativ mari, rezultind din rotatiile rapide;
- absenta detaliilor stabile de suprafata din cauza atmosferilor lor intinse;
- benzi paralele cu ecuatorul;
- numar mare de sateliti.
Jupiter este cea mai mare planeta, avind volumul de 1 300 de ori volumul Pamintului. Spectrul indica existenta metanului si a amoniacului.
Majoritatea detaliilor observate pe suprafata sa sint formatii atmosferice a caror existenta este de cel mult de citeva luni. Anumite detalii- ca marea pata rosie- sint vizibile de peste un secol, desi au avut loc variatii de culoare, de forma si de pozatie. Pata rosie este formata din combinatii sodiu –amoniac. Uneori au loc furtuni in atmosfera lui Jupiter detectate prin undele radio pe care le emite si care prezinta puternice anomalii. Temperatura superficiala a planetei, de –140oc, depaseste cu 25oc pe cea corespunzatoare radiatiei solare. Rezulta ca planeta Jupiter poseda resurse de energie interna. Rotatia axiala a planetei se executa in 9h50m la ecuator, incetinindu-se usor spre poli. Axa de rotatie fiind perpendiculara pe planul orbitei, nu exista anotimpuri pe suprafata sa. In anul 1979 a fost descoperit, cu ajutorul sondei spatiale Voyager 1, un inel al planetei, format din particule solide, situat la o distanta de aproximativ 135 000 km si avind latimea de 9 000 km.
Asteroizii, bolizii, meteorii. Aceasta grupuri de corpuri ceresti care fac parte din sistemul solar si se misca printre planete (in afara de asteroizi care au orbitele lor) si nu se supun legilor lui Kepler { toate planetele se misca pe o orbita numita elipsa in jurul Soarelui si in unul din focarele elipsei se afla Soarele}.
Asteroizii care mai sunt numiti planete mici isi au orbitele de miscare intre Marte si Jupiter, deaceea ei de pe Pamint nu pot fi vazuti. Insa ei au diametrul pina la 800 km. Studiul miscarii asteroizilor este important intrucit verifica pe deplin toate cazurile de miscare prevazute teoretic de mecanica cereasca ( de exemplugrupul troian format din 14 planete mici, care se misca astfel incit formeaza impreuna cu Soarele si Jupiter doua triunghiuri echilaterale, unele precedind pe Jupiter, altele urmarindul).


Bolizii sunt niste corpuri de forma sferica, solizi care se misca pe bolta cereasca cu o viteza destul de mare si haotic si sunt foarte stralucitori. Nimerind in atmosfera Pamintului, partile exterioare vin in contact cu aerul si datorita fortei de frecare ce apare, ei se incalzesc pina la o temperatura destul de mare, o parte din ei se transforma in gaze incandescente, iar o parte sub forma de corpuri meteorite cad la Pamint.
Meteori.Adesea in noptile senine, se pot vedea pe cer asa-numitele stele cazatoare. De fapt acestea sunt fenomene luminoase, numite meteori, cauzate de patrunderea in atmosfera terestra a unor corpuri solide, cu viteze medii intre 10 si 70km/s din patiul interplanetar. Daca corpul meteoric are masa de ordinul miligramelor, in urma ciocnirii cu particulele de aer se incalzeste brusc si la o inaltime de 50-80 km se transforma in intregime intr-un gaz incadescent, care se imprastie in aer. Numarul lor ete urias: mai mult de 100 miliarde pe an. Cind masa lui este de sute si mii de kilograme, datorita rezistentei aerului se incalzeste la suprafata sa pina la mii de grade si apare o stralucire care o depaseste pe cea a planetei Venus.
Dupa compozitia lor chimica putem imparti meteorii in pietrosi, ferosi si amestecati. Pe baza studiului meteoritilor sau intemeiat ipotezele asupra interiorului Pamintului. Adesea meteorii apar in grupe care se par ca provin din acelati punct al cerului (punct radiant), uneori revenind in fiecare an si la aceiasi data; acestea sunt ploile periodice d meteori. Cele mai abundente sint Perseidele ( de la 9 la 11 august) si Leonidele (in 13 si 14 noiembrie), numele lor provenind de la punctele radiante situate respectiv in constelatiile Perseu si Leul.
Cometele au fost considerate in vechime ca fiind corpuri prevestitoare de rele, deoarece ele isi schimba vizibil nu numai pozitia, ci si forma. Fiind in opozitie cu ideea ca formele corpurilor ceresti sint neschimbatoare, ele au fost considerate ca fenomene atmosferice (cum este curcubeul).
Tycho Brahe in 1577, pe baza deplasarii paralactice, stabileste natura extraterestra a cometelor. Newton a stabilit legile de miscare ale cometelor. Halley a calculat o serie de orbite cometare si descopera astfel periodicitatea lor (dupa cometa care-i poarta numele). S-a ajuns ulterior la concluzia ca orbitele cometare fac parte din sistemul solar, pe care pot sa-l paraseasca numai in urma unei perturbatii. Se cunosc in prezent elementele orbitale ale aproximativ 600 de comete. In medie pe an se descopera sase comete dintre care o treime sunt comete periodice, deja observate in trecut. Orbitele cometelor sunt elipse, parabole s-au hiperbole.
O cometa apare ca un corp stralucitor – nucleul, inconjurat de o nebulozitate – coama. Cind trece prin apropierea Soarelui, coama se prelungeste printr-o trena luminoasa – coada. Coada poate fi dreapta sau curba, unica sau multipla. Astfel cometa Donati care a aparut in 1858, pe linga o coada larga, mai avea doua cozi subtiri si rectilinii.
Dimensiunile cometelor sunt enorme. Capul cometei are un diametru intre 50000 si 200 000 km, iar coada poate avea milioane de kilometri, putind ajunge pina la dublul distantei de la Pamint la Soare.
Masa cometei este extrem de rariefata; stelele se vad prin coada cometei ; cind ea trece prin vecinatatea unei planete, este totdeauna perturbata, dar asupra planetei nu are nici o influenta. Densitatea medie a materiei cometare este a 9000-a parte din aceea a atmosferei terestre; In 1910, Pamintul a trecut prin coada cometei Halley, fara nici o urma asupra vietii noastre. Masa cometei este mai mica decit a miliarda parte din masa terestra. Din acest motiv perturbatiile pricinuite de planetele mari pot modifica atit excentritatea orbitei cit si inclinarea ei pe planul elipticii.





Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }