MUNICIPIUL ALBA IULIA
1.1. Introducere
Alba Iulia este un oras cu o mare rezonanta istorica si acest lucru constituie in principal si motivul pentru care am ales ca aceasta lucrare sa cuprinda, cat mai bine structurat, toate elementele care sa scoata in evidenta si sa valorifice importanta si frumusetea acestui oras. Descoperirile facute in judetul Alba sunt dovada existentei uneia din cele mai importante culturi din Transilvania. Este, fara indoiala una din asezarile bine conturate, puternic centru economic politic si religios inca din vremea statului roman si pana in zilele noastre.
Municipiul Alba-Iulia este capitala judetului, oras situat pe malul stang al raului Mures, la confluenta dintre raurile Ampoi si Sebes, si are populatia de 100.000 de locuitori. Asezat in podisul Transilvaniei este vegheat de Muntii Apuseni si de Carpatii Meridionali cu vestitele varfuri, Patru si Sureanu.
Pe langa importanta economica si culturala, Alba Iulia se face remarcata mai ales prin istoria care si-a pus amprenta asupra acestui oras bimilenar.
Orasul devine prima capitala a celor trei Principate Romane. Tipografia domneasca, atunci tiparnita Bisericii Ortodoxe ridicata de Mihai Viteazul incepand cu 1597, publica numeroase carti in limba romana. Momentele decisive ale luptei sociale si nationale ale poporului roman din secolele XVIII si XIX nu puteau sa lase deoparte judetul Alba. Capii rascolei din 1784, Horia, Closca si Crisan sunt incarcerati la Alba-Iulia, cercetati si apoi executati in mod crud fiind trasi pe roata la 28 februarie 1785.
La 1 decembrie 1918, Alba-Iulia a fost locul unde Unirea Transilvaniei cu Romania a fost decisa solemn si irevocabil de catre Marea Adunare Nationala de la Alba-Iulia alcatuita din delegati alesi de romanii din Transilvania, Unirea Statului National Modern Roman fiind atunci desavarsita.
Potentialul turistic al municipiului Alba Iulia isi gaseste oglindirea intr-o ampla constelatie de marturii ale unui trecut de milenii, exprimat in salba monumentelor istorice, de arhitectura si arta, in varietatea frumusetilor naturale.
1.2. Localizare geografica
Alba Iulia, oras cu mare rezonanta in istoria poporului roman isi datoreaza importanta sa istorica, in mare masura, pozitiei geografice, fiind punctul natural de trecere si rascruce de drumuri care l-au legat organic de zonele inconjuratoare, bogate in zacaminte de metale pretioase, sare si podgorii renumite; arterele de circulatie din Transilvania se intalneau aici, prin care se comunica cu importante centre economice, fapt ce a impulsionat dezvoltarea sa demografica, urbanistica si economica. Orasului ii apartin 10.365 ha teren, format din 3500 ha teren arabil, restul fiind pasuni, fanete, vii, livezi si pepiniere pomicole. Municipiul Alba Iulia este asezat in centrul podisului ardelean, la 460 5 ' latitudine nordica si 210 15 ' longitudine estica, 330 m altitudine, intr-o zona de interferenta a dealurilor ce coboara din Muntii Trascaului cu sesurile din valea cursului mijlociu al Muresului. Orasul propriu-zis este asezat pe prima terasa a Muresului, care formeaza spre est un ses lung de 8-10 km si lat de 2-4 km. Cetatea si constructiile ridicate in ultimii ani pe vatra vechilor asezari se afla pe a doua terasa, cu cca. 18-25 m mai sus.
1.3. Cai de acces si imprejurimi
Orasul este strabatut de soseaua E80, care face legatura intre Deva si Cluj-Napoca la o distanta de 380 km de Bucuresti, 100 km de Cluj si la 241 km de Arad. Lungimea totala a cailor ferate in exploatare a fost in 1979 de 305 km; densitatea liniilor de cai ferate de 48,9 km/1000km2 este peste media pe tara 46,8. Magistrala Bucuresti- Brasov- Blaj se ramifica la Teius (insemnat nod feroviar) spre Cluj si Arad. Lungimea drumurilor publice , in total 1952 km, din care 331 km modernizate si 468 cu imbracaminti asfaltice usoare, prezinta o densitate de 31,13 km/ 100 km2.
Imprejurimile sunt deosebit de atragatoare. Partea de vest a orasului este strajuita de inaltimile impadurite ale Muntilor Metalici cu Varful Mamut (630m). Spre est, peste Mures, se disting dealurile argiloase de culoare rosiatica ale podisului ardelean, erodate de raurile Mures, Sebes si Secas, acestea formand un sir de rape cu forme interesante si vegetatie rara. Spre sud, in zilele senine, se vad culmile muntilor Sebesului, cu Varful Surianul si cu Varful lui Patru. Aceasta este ambianta orasului Alba Iulia, unde bogatia pamantului se impleteste armonios cu peisajele variate si odihnitoare.
1.4. Populatia si fenomenul demografic
Populatia orasului este in numar de 66.369 locuitori (2002), compusa din romani 94%, maghiari 3%, romi 2% si alte nationalitati (germani si evrei) 1%, densitatea medie fiind de 63,4 loc/ kmp. In primele opt luni ale anului 2000 s-au inregistrat 2738 nascuti vii si 3075 decedati, rezultand un spor natural negativ de 337 persoane. In perioada similara a anului trecut scaderea populatiei din cauze naturale a fost de 460 persoane. In perioada 1.01-31.08.2000 s-au inregistrat 18 nascuti morti, 1448 casatorii si 410 divorturi.
Pensionarii. Din datele comunicate de Oficiul de Pensii Alba reiese ca in luna august 2000, numarul pensionarilor din judetul Alba a fost de 102231 persoane, mai mare cu 128 persoane fata de luna anterioara si cu 2924 persoane fata de aceeasi luna a anului trecut.
Structura esantionului dupa statutul ocupational al capului gospodariei pe medii. Marimea medie a unei gospodarii este de 2,4 persoane. In mediul urban sunt mai frecvente gospodariile de 2-3 persoane (60%), in timp ce in mediul rural majoritatea au 1-2 persoane (65,5%). Gospodariile numeroase peste 6 persoane reprezinta numai 5,6% si sunt situate preponderent in mediul rural.
