Einstein voia un principiu general, asemanator celui din termodinamica: legile naturii sunt in asa fel alcatuite incat este imposibil sa contruesti un perpetuum mobile ( de speta 1 si a 2-a ).
Cele doua principii, cel al constantei vitezei luminii si principiul lui Galilei de relativitate, reprezinta punctul de plecare.Ne amintim de observatorul din tren, care a putut confirma simultaneitatea deplasarii luminii in sistemul sau spre deosebire de colegul de pe terasement. Dupa cum s-a mai aratat, in fizica clasica simultaneitatea tuturor sistemelor inertiale a fost acceptata fara obiectii. Acum acest concept devine un "ajutor al gandirii" . Sa-l analizam, efectuand in gand urmatorul experiment: simultaneitatea va fi dovedita daca se va reusi sa se sincronizeze un ceas U aflat intr-un loc A cu un al doilea ceas U' in B, pentru a fi reglat, iar a doua presupune sa se compare timpul cu ajutorul unor semnale.
Prima metoda
E posibil ca cele cele doua ceasuri sa fie sincrinizate in punctul B, dar nu este sigur ca reglarea mai este valabila cand ceasul U se afla din nou in A. In orice caz, aceasta supozitie nu poate fi verificata, neavand prin urmare, in sensul lui Mach, nici o semnificatie pentru stiinta naturii.
A doua metoda
Pentru a lamuri aceasta metoda ne vom folosi de urmatorul exemplu: pe Rin se afla trei vapoare, care alcatuesc un convoi, fiind numite A,B si C. Fiind ceata, se utilizeaza semnale sonore in scopul compararii ceasurilor de pe cele trei vapoare. La un anumit moment dat, A emite un semnal, la care marinarii din B si C isi vor potrivi ceasurile conform unei intelegeri prealabile.
