Somajul

Somajul

Somajul este un fenomen complex care a intrat in atentia stiintei economice inca din a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Data fiind marimea si dinamica acestui fenomen in zilele noastre, cunoasterea sa si modul cum trebuie sa reactionam in conditiile permanentizarii sale la un nivel ridicat sunt deosebit de importante.

Natura somajului

In logica existentei si functionarii pietei muncii, somajul reprezinta excedentul ofertei fata de cererea de munca. Somerii formeaza o suprapopulatie relativa, un surplus de forta de munca peste numarul celor angajati. In aceasta optica, somajul este un fenomen economic.

Daca tinem seama ca oferta de munca are o determinare complexa, iar cererea de munca este indusa de nevoile societatii intr-un complex de influente care nu sunt intotdeauna normale, rezulta ca definirea somajului nu este atat de usor realizabila.

Somajul poate fi definit si ca rezultanta schimbarilor ce intervin in dinamica populatiei active, productivitatii si cresterii economice (PIB) potrivit urmatoarei scheme:

• daca se incetineste cresterea PIB sub un anumit nivel sau PIB scade, iar ceilalti doi factori (productivitatea si populatia activa) raman constanti, apare somajul, iar daca exista, va creste;
• daca PIB evolueaza ca in varianta de mai sus, si productivitatea creste, somajul se amplifica mai mult, iar daca populatia activa se va mari, somajul se va mari si mai mult;
• daca PIB evolueaza in acelasi fel, iar productivitatea si populatia activa scad (amandoua) mai mult decat PIB, nu se va forma somaj, iar daca acesta exista s-ar putea diminua intr-o anumita masura;
• somajul apare sau creste si cand PIB creste, daca populatia activa si productivitatea cresc (amandoua) mai mult (decat PIB) sau evolueaza una in sus si alta in jos astfel incat cresterea realizata o depaseste pe cea a PIB.

In aceeasi logica sunt posibile si alte combinatii. Somajul nu este un fenomen omogen. Exista mai multe forme de somaj, dintre care mentionam:

• somajul voluntar - determinat de refuzul de a se angaja al celor care apreciaza ca salariul si conditiile de munca nu recompenseaza eforturile pe care ei le-ar face cand lucreaza;
• somanul involuntar sau keynesian. Somerii din aceasta categorie nu refuza sa lucreze la un anumit salariu care se formeaza in functie de relatia cerere - oferta de pe piata muncii. Cererea de munca este determinata de nevoia (cererea) de bunuri care este insa influentata evident de pretul bunurilor. Cand pretul pe piata bunurilor creste, oferta de bunuri are tendinta sa creasca, dar nu si cererea de bunuri care chiar s-ar putea diminua. Daca la un pret existent pe piata bunurilor, oferta de bunuri este mai mare ca cererea, pe piata muncii acest dezechilibru provoaca somaj involuntar. Somerii acestia accepta salariul existent dar nu exista cerere de munca pentru ei;
• somajul ciclic - apare sau creste in conditii de recesiune sau in functie de caracterul sezonier al diferitelor activitati;
• somanjul structural - determinat de restructurarea economica, geografica, zonala, sociala etc.;
• somajul tehnologic - cauzat de inlocuirea unor tehnici si tehnologii vechi cu altele noi;
• somajul tehnic - generat de inactivitatea fortata determinata de grave defectiuni ale unor instalatii, intreruperea energiei etc;
• somajul frictional sau tranzitoriu - care apare in intervalul dintre incetarea activitatii la un loc de munca si incadrarea intr-un nou loc de munca. Are dimensiuni mari in economiile tarilor mari si dinamice;
• somajul aparent sau vizibil specific populatiei active disponibile care cauta loc de munca;
• somajul deghizat - specific locurilor de munca cu productivitate slaba si situatiilor in care sunt angajati evident mai multi salariati decat numarul celor necesari.

Somajul poate fi cunoscut si caracterizat prin mai multe aspecte:

a) nivelul somajului care se determina in mod absolut (ca numar de persoane) si relativ (ca rata a somajului calculata ca nr.someri/populatia activa);

b) intensitatea somajului in functie de care se poate vorbi de somaj total si partial;

c) durata somajului sau perioada de somaj care poate fi mai lunga sau mai scurta;

d) structura somajului dupa criterii precum ocupatia, gradul de calificare, domeniul de activitate,categoria de varsta, sexul, vechimea in munca etc.

2. Indemnizatia de somaj. Masuri de diminuare a somajului

Pentru someri apar doua probleme grave si mari:

• asigurarea unui minim de existenta sub forma unui venit;
• asigurarea in fapt a dreptului la munca.

Indemnizatia de somaj este forma de asigurare a unui minim de venit pentru existenta. Acesta se obtine in anumite conditii, are o anumita marime si o durata strict limitata de acordare dupa care se intrerupe definitiv. Este orientata spre incitarea la cautarea unui loc de munca. Este conditionata si participarea la diferite forme de calificare pentru a putea ocupa un loc de munca.

Masuri pentru diminuarea somajului. Aceasta problema implica structurile administratiei publice dar si firmele sau somerii si chiar populatia ocupata.

Masuri care privesc direct pe someri - organizarea pregatirii si calificarii celor in cautarea unui loc de munca; facilitati acordate de stat pentru crearea de noi locuri de munca; promovarea unor forme de angajare; crearea si buna functionare a unei verigi publice care sa se ocupe de aceste probleme.

Masuri ce privesc populatia activa ocupata care au ca scop sa previna cresterea somajului.