QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate economie

Referat economia informatiei








Autostrada informationala este definita ca o retea de mare intindere capabila sa asigure transferul oricarui tip de date, in special cele multimedia, si care este destinata sa joace rolul de infrastructura globala de comunicatii. Conturul acestei notiuni a fost dat de presedintele american, Bill Clinton, care a lansat in 1994 proiectul National Informatic Infrastructure (N.I.I.) care isi propunea construirea unei retele elctronice care sa schimbe fundamental modul de viata al americanilor. Ideea a fost preluata si de celelalte tari, in special cele din grupul celor sapte tari puternic industrializate, care au demarat deja proiecte asemanatoare. Cu toate acestea, autostrada informationala nu a fost inca realizata dar Internetul pare sa se apropie cel mai mult de aceasta definitie.



In 1940, la o intrunire a Societatii Americane de Matematica, George Stibitz a realizat prima comandare la distanta a unui calculator. Prin intermediul liniilor telefonice, el a reusit din laboratoarele Bell situate in New-York sa transmita comenzi unui calculator aflat in orasul Hanover din statul New - Hampton.
De atunci atat conceptul de retea cat si calculatoarele au evoluat spectaculos. Tuburile pe baza carora functionau calculatoarele au fost inlocuite, la inceputul deceniului cinci, de tranzistoare si apoi incepand cu 1970, de circuite integrate ceea ce a redus mult din dimensiunile acestora si consumul de energie. Raportul pret/ putere s-a ameliorat constant, in acelasi timp crescand puterea de memorare a calculatoarelor personale, iar aparitia interfetelor grafice l-au transformat intr-un unealta mai prietenoasa si accesibila.
O alta transformare profunda prin care a trecut calculatorul a fost digitalizarea. Daca la inceput calculatoarele erau folosite doar prin calcule si tratarea textului, acum ele sunt capabile sa reproduca sunete sau sa afiseze imagini de o fidelitate uimitoare. Primul care a fost digitalizat a fost sunetul, debutul facandu-se prin aparitia compact – discurilor care au inlocuit treptat discurile de vinilin si casetele audio. Dupa o evolutie desfasurata in paralel, cele doua tehnologii, a sunetului si a calculatoarelor, s-au intalnit o data cu aparitia CD-ROM-ului care permitea calculatorului sa reproduca sunetul de pe compact discuri. A urmat apoi filmul, care a fost si el digitalizat, codarea imaginilor si calitatea lor deosebita determinand raspandirea rapida a acestei noi tehnologii.
Consecinta digitalizarii a fost transformarea calculatorului intr-un punct de acces la autostrada informationala capabil sa reproduca sunetul cu o mare fidelitate, sa afiseze video-clipuri sau filme si care permite tinerea teleconferintelor.
Companiile de telefonie la randul lor au optat pentru comutatoarele digitale si pentru fibrele optice in locul centralele analoage si a firelor de cupru. In tarile dezvoltate, totalitatea comunicatiilor interurbane se desfasoara prin modalitati digitale. Viteza transferul de date s-a accelerat iar calitatea transferului s-a ameliorat, marind posibilitatile retelei.



Reteaua Internet s-a nascut in domeniul apararii, din nevoia de rationalizare a utilizarii resurselor informatice si pentru a se asigura securitatea acestor transmisii. In 1960, ARPA (Advenced Research Project Agency) a inceput un program de interconectare a calculatoarelor din universitatile si companiile particulare. Rezultatele s-au vazut in 1970 cand patru universitati de pe coasta de Vest au fost conectate in retea formand ceea ce s-a numit ARPANet. Protocolul de transmisie utilizat de retea, o colectie de norme tehnice cunoscute sub numele de TCP/IP, a fost dezvoltat in 1979 de catre Vinton Cref, presedintele Conferintei Nationale de Comunicare intre calculatoare si Robert Kahu, membru al aceleiasi Conferinte. Inceputul Internetului modern este considerat momentul in care ARPAnet si Csnet (reteaua fundatiei nationale de stiinta ) au fost conectate. In numai zece ani de la crearea sa, Internetul a devenit o sursa pretioasa de documentare pentru cercetatorii din intreaga lume. Dupa alti douazeci de ani, Internetul a devenit un loc al comertului, al exprimarii libere a opiniilor (pentru ca nu exista nici un fel de cenzura politica) al educatie si instruirii. Reteaua creata in scopuri militare a devenit unul dintre cele mai importante instrumente ale comunicarii si difuzarii de informatii.
In planul comunicarii, Internetul ofera in principal trei tipuri de servicii: posta electronica, listele de distributie si „newsgroup”-urile. Posta electronica are avantaje considerabile fata de posta clasica, telefon sau telex. In primul rand este mijlocul cel mai putin costisitor de corespondenta care exista la ora actuala. In al doilea rand este si cel mai rapid, un mesaj electronic ajungand de la expeditor la destinatar in cel mult zece minute oricare ar fi distanta intre cei doi.
Listele de distributie au aparut datorita dezvoltarii programelor capabile sa gestioneze posta electronica. Acestea pot sa trimita acelasi mesaj la mai multe adrese si sa gestioneze receptionarea mesajelor primite. Specializate sau de interes general, listele de distributie sunt consultate de cateva milioane de utilizatori zilnic constituind o modalitate importanta de schimb de informatie.


Newsgroup- urile sunt cel de-al treilea mod de comunicare care se aseamana cu listele de difuzare dar, spre deosebire de aceasta, nu necesita inscrierea prealabila. Ele sunt structurate in jurul unor subiecte anume care constituie punctul focal al mesajelor. Consultarea noutatilor se face cu ajutorul unor programe care conecteaza calculatorul la serverele Usenet pentru a prelua de acolo ultimele stiri. Deosebirea esentiala fata de listele de distributie este aceea ca mesajele nu sunt trimise in cutia postala a utilizatorului, ele ramanand pe serverele Usenet. La fel ca si listele de distributie newsgroup-urile reprezinta o metoda de comunicare publica, fata de e-mail care este o modalitate privata.
In calitatea sa de instrument de difuzare a informatiei si documentelor, Internetul ofera cateva mijloace: File Transfer Protocol (FTP), Telnet, Gopher, Wais si Web. Fondurile de arhiva au inceput sa fie constituite in a doua jumatate a anilor optzeci. Site-urile de arhive, FTP si Telnet sunt stramosii resurselor documentare pe care le gasim astazi pe Internet, avand aceasi varsta ca si Internetul. In ultimii ani, doua noi metode au aparut : Gopher si Web.
File Transfer Protocol (FTP) a fost conceput pentru primii utilizatori ai Internetului pentru a permite transferul fisierelor intre calculatoare. Acum ele par sa aiba un aspect rudimentar dar, au fost instrumente pretioase pentru comunitatea stiintifica, prima care a utilizat Internetul.
Protocolul Telnet, aparut in acelasi timp ca si FTP, permite conectarea la un alt calculator aflat la distanta. Acest protocol permite impreuna cu posta electronica partajarea resurselor la distanta. In plus fata de FTP permite nu numai transferul de fisiere, dar si utilizarea programelor aflate pe acel calculator. Se creeaza astfel posibilitatea consultarii bazelor de date aflate in memoria calculatoarelor diferitelor universitati sau organizatii guvernamentale. Telnetul ofera posibilitatea tele - muncii, compania care dispune de un astfel de server poate permite angajatilor sai sa isi acceseze contul personal de pe calculatorul acesteia si sa isi desfasoare activitatea indiferent de locul unde sa gaseste.
Serverele Gopher si Web au modificat insa Internetul pentru ca l-au transformat intr-un mediu mai prietenos. Protocolul Gopher a fost dezvoltat de catre Universitatea din Minesota pentru a asigura conectarea comunitatii universitare locale la aceiasi retea. Utilizarea Gopher era mai simpla decat a sistemelor anterioare pentru ca oferea o interfata cu meniuri. In plus, Gopher a contribuit la unificarea resurselor de pe Internet oferind posibilitatea accesului la serverele FTP, Telnet, Usenet si altele.
Wais era un protocol care permitea indexarea fisierelor disponibile pe Internet dupa numele lor. Utilizatorul avea posibilitatea sa formuleze interogarii „booleene” simple relative la continutul fisierelor. Cu toate ca astazi nu mai este folosit, mecanismele sale de indexare sunt folosite de catre serverele Web sau Gopher.
La numai doi ani de la aparitia serverelor Gopher, intr-o perioada in care numarul acestora crestea continuu, si-a facut aparitia o noua tehnologie: serverele WWW (World Wide Web) sau Web. Dezvoltate de Consiliul Europei pentru a venii in sprijinul cercetarilor in domeniul energiei nucleare, protocolul avea ca obiectiv sa permita fizicienilor raspanditi in laboratoarele europene sa schimbe intre ei informatii. Pentru utilizatori, Web aduce doua inovatii capitale: legaturile de tip hypertext care permite parcurgerea unui ansamblu de documente deseminate in intreaga lume. A doua este afisarea grafica. Cresterea numarului de servere Web a fost fulgeratoare, aparute in 1992 ele erau deja in numar de 300 in martie 1994, iar dupa numai sase luni numarul lor urcase la 3000. In martie 1996 erau 80.000 de servere Web.




Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }