 |  |
|
MINISTERUL EDUCATIEI CERCETARII SI TINERETULUI
GRUP SCOLAR ECONOMIC
''VIRGIL MADGEARU''
CONSTANTA
Proiect
De atestare a competentelor
profesionale
Nivel 2
CALIFICAREA:COMERCIANT VANZATOR
APROVIZIONAREA CU MARFURI A SALII DE VANZARE
Capitolul I
Functionarea magazinului
AMPLASAREA MAGAZINULUI DE MARFURI ALIMENTARE
Problema amplasarii unui magazin nu se pune pentru un comerciant deja instalat intr-un loc care poate fi excelent sau mediocru, ci se pune comerciantului care vrea sa creeze o noua afacere fie prin cumpararea unui spatiu deja existent, fie prin constructia altuia.
Fundamentarea deciziilor privind proiectarea noilor magazine, precum si remodelarea celor existente pentru a fi reutilizate, se sprijina pe cunoasterea viguroasa a factorilor care conditioneaza volumul si structura cererii marfurilor a populatiei din perimetru ariei de atractie a magazinului respectiv.
Aria comerciala sau de atractie a unu magazin este acel spatiu delimitat geografic din care isi atrage clientii si implicit asi asigura cifra de afaceri sau vanzari. Deci, aria comerciala sau zona de atractie este acea zona inconjuratoare din cadrul careia magazinul isi asigura aproximativ nouazeci la suta din vanzarile de marfuri alimentare.
In ceea ce priveste dimensionarea magazinelor de mari suprafete in practica comerciala din tara noastra precum si din alte tari, se evidentiaza tendinta de fundamentare a unor norme orientative concretizate fie intr-o pondere ce urmeaza sa o detina tipul de magazin in volumul vanzarilor de marfuri sau in suprafata de vanzare determinata pe ansamblul comertului fie intr-un numar de tipodimensiuni, stabilite in functie de numarul populatiei de servit si implicit de volumul cererii de marfuri a populatiei.
AMBIANTA MAGAZINULUI DE MARFURI ALIMENTARE
Dupa definitia data de PHILIP KOTLET ambianta este efortul de a proiecta un magazin in scopul de a produce efecte emotionale specifice cumparatorului marind astfel probabilitatea realizarii actului de cumparare a produsului, produselor dorite.
Ambianta este o componenta majora a imaginii magazinului si poate fi definita ca efectul senzorial creat de design-ul sau.
Design-ul magazinului se refera la stilul acestuia pus in valoare de catre caracteristice fizice a cladirii in care functioneaza.
Atributiile magazinului care contribuie la cererea stilului sau sunt:
pentru design-ul exterior:
fatada
2. firma
vitrina
accesul in magazin
- pentru design-ul interior:
peretii interiori
2. pardoseala
3. plafonul
4.iluminarea
Ambianta magazinului trebuie sa fie in intregime in concordanta cu imaginea dorita a magazinului, astfel o ambianta adecvata asigura tinta pe care comerciantul dorste sa o admire pe piata.
DESIGN-UL EXTERIOR:
1.FATADA MAGAZINULUI
Fatada magazinului este o forma majora de promovare a vanzarilor pentru comerciantul en-detail.
Ea functioneaza ca interfata intre imaginea magazinului si comunitatea umana pe care acesta o promoveaza.
Ea trebuie sa capteze atentia trecatorilor sugerandu-le cu rapiditate profilul magazinului si elementele distincte fata de concurenta din vecietate.
Este de retinut faptul ca aprecierea aspectului exterior al magazinului este data nu numai de costul materialelor folosite in construirea fatadei (caramida, marmura, metale) dar si de rezistenta lor la conditiile de clima.
Se cunosc trei configuratii de baza ale fatadei:
- in linie dreapta, paralel cu axul strazii cu posibilitatea existentei unor mici vize pentru intrare
- in unghi, creeaza atractivitate si interes conducandu-i pe clienti in magazin
- in arcada, are la baza configuratia fatadei in linie dreapta dar, cu cateva vize pentru intrari si pentru vitrine, ceea ce asigura cumparatorilor arii de protectie in fata vitrinelor si creeaza o atmosfera atractiva si relevanta.
2.FIRMA SAU EMBLEMA
Firma este mijlocul de comunicare eficienta cu mediul sau extern. Ea ajutra oamenii sa gaseasca magazinul si sa cunoasca ce vinde acesta. Stabilind numele si tipul afacerii comerciale, firma trebuie sa corespunda cu imaginea pe care comerciantul respectiv doreste sa o comunice clientilor sai.
Firma este reprezentata de numele magazinului scris in diferite variante si amplasat de obicei deasupra intrarii in magazin. De multe ori, firma este reprezentata de numele comerciantului.
De obicei firma unui magazin trebuie sa respecte urmatoarele conditii:
a. vizibilitate - aceasta trebuie asigurata atata ziua cat si noaptea pe strazile inguste se recomanda ca firma sa fie perpendiculara pe fatada.
b.originalitate - se obtine prin felul in care este scris numele sau printr-un desen ce il insoteste
c.atractivitate - atractia firmei poate fi creeata prin mijloace simple cum sunt: sloganuri,
enunturi sau o lumina care orienteaza atentia spre intrarea magazinului sau spre punctele de intrare.
Unii producatori ofera agentilor economici in conditii avantajoase firme luminoase. La acestea sunt mentionate atat firma magazinului cat si marca producatorului.
3..VITRINA
Vitrina are ca scop atragerea atentiei trecatorilor. Ea comunica acestora natura, calitatea si preturile marfurilor oferite de magazin. Este importanta pentru a convinge clientul sa intre in magazin prima oara. Alaturi de promovarea imaginii cladirii, vitrina mai are si urmatoarele functiuni.
a. de a expune mostre reprezentative ale marfurilor aflate in magazin.b.
b. de a etala linii promotionale sau sezoniere
c. o combinatie de "a" si "b".
Odata cu aparitia magazinelor cu autoservire rolul vitrinei a fost intr-o masura diminuat. Cele mai multe magazine cu autoservire au renuntat la etalarile obisnuite in vitrine si folosesc intreaga fatada placuta cu geamuri pentru a asigura vizibilitatea intregului magazin
4.ACCESUL IN MAGAZINUL DE MARFURI ALIMENTARE
Accesul in magazin trebuie proiectat astfel incat sa incurajeze clientii sa intre in magazin.
Numarul si localitatea intrarilor sunt influentate de: marimea magazinului, numarul de lifturi, scari, sisteme de securitate, fluxurile clientilor si de unele particularitati arhitectonice.
Magazinele de mici dimensiuni au o singura intrare pentru clienti si eventual o intrare in spate pentru aprovizionare.
Magazinele cu autoservire au de regula, doua intrari.
Marile magazine au mai multe intrari ce pot fi amplasate pe toate laturile.
Constructiile moderne sunt dotate cu usi rabatabile sau cu celula fotoelectrica sau cu perdea de aer ce impiedica intrarea prafului in magazin, mentine temperatura constanta si permite ccesul liber al clientilor in magazin.
DESIGN-UL INTERIOR
Peretii interiori
Peretii interiori sunt folositi pentru a secmenta spatiul magazinului departajand zonele de vanzare de cele care sprijina vanzarea. Ca tendinta, in general, se folosesc peretii despartitori mobili care asigura flexibilitate in expluatarea spatiilor. Sunt preferate materialele usoare: lemn, carton, sticla, metal. Piesele de divizare ale salii de vanzare pot fi colorate decorate cu tapet sau acoperite cu alte materiale pentru a produce efecte estetice atragatoare.
Pardoseala
Pardoseala asigura conditii de intretinere a curateniei si de protectie a marfurilor expusi si a echipamentului comercial existent, astfel pardoseala trebuie sa fie: rezistenta la traficul intens al clientilor usor de curatat si de uscat, fara obstacole pentru clienti si personalul din magazin
Aspectul general al pardoselei va fi corelat cu imaginea reala pe care comerciantul doreste sa o promoveze prin magazinul sau.
O practica obisnuita pentru magazinele alimentare este sa aiba pardoseala cu efecte de marmura, sa dea impresia de curatenie, in timp ce un magazin de mobila, de exemplu, sa fie apreciat printr-un invelis al pardoselei care sa sugereze ambianta unei camere mobilata luxos.
Plafonul
Plafonul contribuie la atmosfera unei incaperi. Un scop secundar al plafonului este de a ascunde instalatia electrica, conductele sanitare si alte elemente de infrastructura. O problema deosebita se acorda inaltimii plafonului: plafonul jos creeaza o atmosfera de caldura intimitate, in magazin, avand avantajul reducerii costurilor energetice; plafonul inalt creeaza o ambianta spatioasa fiind apreciata de catre clienti ca fiind prea rece si impersonala.
Iluminatul magazinului
Iluminatul magazinului este utilizat pentru a atrage atentia trecatorilor si pentru a usura clientilor examinarea marfurilor in interiorul magazinului. Pentru a obtine efectul dorit se armonizeaza culoarea, pozitia tipul de lampa si dispozitivele de fixare.
Lumina incandescenta este folosita, in general, pentru lumina de accentuare deoarece asigura un spatiu de culori si este mai usor de determinat adevarata culoare a unui produs.
Lampile electrice cu fluorescenta sunt descarcari electrice in gaze rarefiate (neon, argon) sau vapori metalici (mercur sau sodiu). Ca avantaje fata de becurile cu incandescenta are: lumina apropiata de lumina zilei, eficacitate luminoasa superioara, 3000-6000 ore de functionare, iar ca dezavantaje: costuri mai ridicate, instalare complexa si dimensiuni incomode pentru interioarele locuintelor.
Lumina de vapori metalici desi mai putin costisitoare si mai usor de utilizat da o irizare albastra ce se utilizeaza pentru iluminarea de font.
Reducerea nivelului de iluminare afecteaza celelalte elemente ale design-ului magazinului. Culorile deschise si cele lucioase reflecta lumina, iar culorile inchise si mate o absorb.
Se mai utilizeaza oglinzi pentru ca dau efect de spatiu.
Tipul de iluminat adoptat depinde de manager-ul magazinului, imaginea dorita si volumul bugetului alocat iluminarii.
Energia electrica este indispensabila orcarei gospodarii usurand munca si oferind conditii de confort.
ECHIPAMENTUL DE PREZENTARE SI DESFACERE A MARFURILOR ALIMENTARE
Echipamentul comercial indeplineste un rol important in activitatea unui magazin contribuind la folosirea optima a suprafetei de vanzare la etalarea unei cantitati cat mai mari de marfuri si la crearea unor conditii mai favorabile de munca pentru vanzatori.
Echipamentul comercial al magazinelor cuprinde alaturi de mobilierul de expunere a marfurilor, o gama larga de utilaje si materiale indispensabile in procesul prezentarii si desfacerii marfurilor. Din categorioa utilajelor fac parte urmatoarele:
a.utilajele de baza ale salii de vanzare:
- utilaje pentru calcul
- aparate pentru incercat si verificat articole electrocasnice
- generatoare (cablu pentru televizoare)
- aparate de masura
- pupitre pentru auditii muzicale
b.utilajele suplimentare ale salii de vanzare:
- dispozitivele
- aparate si masini pentru calcat
- aparate de fasonat, festonat, cusut, brodat, pentru articolele de tesaturi
c.utilajele specifice sectorului alimentar:
- vitrine frigorifice (congelator, frigider)
- masini pentru taiat, tocat (feliator, cutite)
- masini de cantarit (cantar electronic, balanta)
- masini de ambalat (marcatoare pentru preturi)
- masini de marcat (casele de marcat fac parte din utilajele de baza ale salii de vanzare avand un rol foarte important in toate punctele de vanzare, mai ales, in cele de mari suprafete (supermarket-uri)
d.utilaj fix sau stationar:
- rafturi
- gondole
- carlige
- polite
e.utilaj suplimentar:
- caruciare
- cosuri
RELATIILE COMERTULUI CU CONSUMATORII.
Statul este obligat sa protejeze cetatenii, in calitatea lor de consumatori, instituind cadrul necesar accesului deplin la produse si servicii, informarii lor complete despre caracteristicile acestora, apararii si asigurarii drepturilor si intereselor ale persoanelor fizice impotriva unor practici abuzive.
Drepturile fundamentale ale consumatorilor sunt:
dreptul de a fi protejati impotriva riscului de a achizitiona un produs sau de a li se presta un serviciu care ar putea sa le prejudicieze viata sau sanatatea.
dreptul de a fi informati corect asupra caracteristicilor produselor si serviciilor, precum si de a fi educati in calitatea lor de consumatori.
dreptul de a avea acces la piete care le asigura o gama variata de produse si servicii de calitate.
dreptul de a fi despagubiti pentru prejudiciile generate de calitatea necorespunzatoare a produselor si serviciilor.
dreptul de a se organiza in asociatii pentru protectia consumatorilor in scopul apararii intereselor lor.
In tara noastra, legislatia privind protectia consumatorilor este destul de sumara, pana in 1990 neacordandu-se o prea mare atentie acestui domeniu. Exista in vigoare din August 1967 hotararea 1872/4 August 1967 prin care intreprinderile producatoare raspund in fata consumatorilor pentru lipsurile calitative constatate dupa vanzarea cu exceptia celor cauzate de nerespectarea de catre cumparatori a regurilor de folosire. Mai exista legea numarul 4 privind calitatea bunurilor si serviciilor si ordinul nr. 18/8.05.1990 privind certificarea de electrosecuritate a bunurilor de consum. Tot in 1990 a fost emisa legea privind protejarea populatiei impotriva unor acctivitati comerciale ilicite.
Capitolul II
Pregatirea pentru depozitare
Aprovizionarea se face cu mijloace de transportr proprii insotite de delegatii unitatii, sau sint aduse de catre furnizor, caz in caere sint percepute cheltuieli de transport.
La sosirea marfii aceasta este receptionata de catre gestionar si comisia de receptie care confrunta cantitatile din factura cu cele existente faptic.
De asemenea se face si o verificare a calitatii marfurilor primite.
Daca nu s-au constatat diferente se intocmeste nota de intrare receptie al carei numar este trecut pe spatele facturii; gestionarul semneaza de primirea marfii:
Daca se
constata diferente tot pe spatele facturii se mentioneaza marfa refuzata
De aici factura merge la contabilitate unde este trecuta in registrul de scadenta.
Registrul de scadenta nu este un document tipizat; el este liniat intr-un registru si cuprinde urmatoarele rubrici:
-nr. Curent
-data
-furnizorul
-nr. Factura
-valoare
-modalitate de plata
-data scadentei
-delegatul care insoteste marfa
-TVA deductibil
-nr. Notei de intrare receptie si constatere de diferente
NOTA DE INTRARE RECEPTIE SI CONSTATARE DE DIFERENTE
Serveste ca:
-document pentru receptia valorilor materiale, piese de schimb, utilaje.
-document justificativ pentru incarcarea in gestiune
-act de proba in litigii cu carausii si furnizorii pentru diferentele constatate la receptie
-document justificativ de inregistrare in evidenta marfurilor si in contabilitate
Se intocmeste normal pe masura efectuarii receptiei de catre comisia de receptie la locul de depozitare, in doua exemplare
Circula la:
-magazie dupa semnarea de catre comisia de receptie, delegatii furnizorului si gestionar
-la compartimentul de aprovizionare pentru inregistrarea cantitatilor aprovizionate si certificarea efectuarii platilor catre furnizor
-la compartimentul financiar - contabil pentru inregistrarea in contabilitatea sintetica si analitica
Se arhiveaza la compartimentul financiar - contabil
Nota de intrare receptie la sfirsitul lunii este contabilizata pe fiecare gestiune si apoi pe total gestiuni cu rubricile
-marfa
-ambalaje
-cota
-cheltuieli
-TVA deductibil
-total valoare
Pe baza acestui centralizator se intocmeste nota contabila 1. - pentru intrari marfuri in gestiune.
DESFACEREA - LIVRAREA marfurilor din magazie catre clienti se face pe baza de factura fiscala care se intocmeste normal in trei exemplare de catre compartimentul desfacere si se semneaza de catre reprezentantii acestuia.
Factura fiscala serveste ca:
-document de insotire a marfii pe timpul transportului
-document de incarcare in gestiunea primitorului (clientului)
-document justificativ de inregistrare in contabilitate (furnizorului si cumparatorului)
Circula la:
-compartimentul financiar, pentru acordarea vizei de control preventiv
-la persoanele care dispun incasari si plati din contul de la banca al unitatii
-la compartimentul desfacere, in vederea inregistrarii in evidentele operative si pentru eventualele reclamatii ale clientilor (exemplarul 2 al facturii, la care se adauga dispozitia de livrare)
-la compartimentul financiar - contabil, pentru inregistrarea in contabilitate (exemplarul 3)
Se arhiveaza:
-la compartimentul desfacere (exemplarul 2)
-la compartimentul financiar - contabil (exemplarul 3)
La sfirsitul fiecarei zile se intocmeste borderoul de livrare in doua exemplare pe fiecare gestiune in parte de catre serviciul desfacere.
Acestea ajung la serviciul contabilitate insotite de exemplarul 3 al facturii. Aici se face verificarea aritmetica a calculelor si in cazul in care se constata erori se corecteaza atit factura cit si borderoul.
Se arhiveaza:
-la compartimentul desfacere (exemplarul 2)
-la compartimentul financiar - contabil (exemplarul 3)
La sfirsitul fiecarei zile se intocmeste borderoul de livrare in doua exemplare pe fiecare gestiune in parte de catre serviciul desfacere.
Acestea ajung la serviciul contabilitate insotite de exemplarul 3 al facturii. Aici se face verificarea aritmetica a calculelor si in cazul in care se constata erori se corecteaza atit factura cit si borderoul.
Dupa verificare acestea merg la serviciul financiar unde sunt inregistrate in registrul jurnal al contului 4110 "Clienti".
Cu acest jurnal se tine evidenta zilnica a clientilor pe fiecare factura in parte si contine rubricile:
-NR. Curent
-data
-NR. Factura
-marfa
-ambalaj
-cota
-TVA colectat
-total valoare
cu ce cantitate de marfuri ne aprovizionam?
care sunt preturile acestor marfuri?
cum ne alegem furnizorii?
ce forma de aprovizionare alegem?
|
Etalarea marfurilor in magazine
Indiferent daca sunt produse alimentare sau nealimentare trebuie
respectate urmatoarele principii :
Produsele trebuie sa fie dezirabile :
- Aceasta presupune ca pretul, prezentarea si conditionarea
produsului sa raspunda motivatiilor pentru care
clientii se adreseaza magazinului.
Produsele trebuie sa fie liber oferite :
- Scopul de a lupta contra obstacolelor care pot sa ascunda
produsele, de a transfera stocurile de marfuri in sala de vanzare, la
indemana si la vederea clientului.
Produsele trebuie sa fie lesnicios accesibile.
Etalarea marfurilor pe rafturi trebuie sa
asigure senzatia de abundenta si de varietate a ofertei.
Marfurile se rotesc pe rafturi pentru ca ele sa
fie decoperite de clienti. Produsele ieftine se expun
printre cele scumpe si la toate trebuie specificat pretul.
Locul de expunere se gaseste in urma unor incercari repetate
prin care se studiaza impactul lor asupra clientilor. Marfurile
care se vand mai greu se aduc la primele raioane, deoarece clientii sunt
mai atenti la intrare. Marfurile care se vand mai repede se expun
langa usile de la depozit, dar si printre cele cu
circulatie lenta.
Produsele se expun grupat. Modul de
grupare poate fi diferit. De exemplu, se poate face grupare dupa tipul
produselor ( conserve), procesul tehnologic (
bauturile alcoolice), destinatie ( barbati, femei, copii).
Etalarea depinde de produse : pe rafturi (
conservele), in vitrine frigorifice (produsele perisabile) etc.Produsele
existente in suprafata de vanzare trebuie sa prezinte pretul
lor.
Amenajarea vitrinelor trebuie sa se faca astfel incat :
- sa puna in valoare articolul ;
- sa formeze dorinta de cumparare ;
- sa furnizeze informatii despre utilizare ;
- nu se expun multe marfuri in vitrina ;
- fiecare produs trebuie sa constituie un punct de atractie ;
- vitrina trebuie sa se schimbe cat mai des ;
- trebuie mentinuta o curatenie perfecta in
vitrina.
Locul si rolul proceselor secundare in sistemul tehnologic al depozitului
Depozitul este un spatiu in care se
stocheaza marfurile. El poate apartine producatorului
(magaziile de produse finite, depozitele de materii prime), unui angrosist
(depozite intermediare din care se fac repartitii), unui detailist (un depozit central din care este alimentat depozitul
magazinului) sau unui agent comercial.
Depozitele pot fi in proprietatea comerciantilor sau pot
fi inchiriate.
Principalele tipuri de depozite sunt
a) depozite de colectare - in ele se depun loturi mici pentru a se forma loturi
mari pentru expeditie ;
b) depozite de repartizare - acumuleaza loturi mari pentru a se livra
loturi mici ;
c) depozite de pastrare - sunt necesare cand productia nu are
acelasi ritm cu cererea (ex. legumele) ;
d) depozite de tranzit - permit schimbarea mijlocului de transport (exista
in gari sau porturi) .
In functie de specializarea pe care o au, depozitele pot fi
a) depozite strict specializate - se amenajeaza pentru pastrarea
produselor ce necesita conditii speciale (ex. sare, cartofi, etc.) ;
b) depozite specializate - sunt organizate pentru
grupe de marfuricare au nevoie de aceleasi conditii de
pastrare (confectii, cosmetice, etc.) ;
c) depozite combinate - sunt destinate pentru mai multe tipuri de marfuri
(textile, incaltaminte, etc.) ;
d) depozite generale - pentru categorii de produse (alimentele);
e) depozite mixte - pentru a putea stoca mai multe categorii de produse.
In functie de orientarea lor, depozitele sunt :
a) depozite orientate spre productie - amplasate astfel incat sa
colecteze marfurile de la mai multi producatori;
b) depozite orientate spre clienti - amplasate astfel incat sa
alimenteze mai multe puncte de servire.
Locul de amplasare al depozitului se alege in functie de
gradul de dezvoltare al retelei de transport.
operatiile suplimentare ce trebuie efectuate
asupra produselor (conservare, ambalare)
durata timpului de depozitare (de la cateva zile la cateva luni)
de caracterul cererii (uniforma sau neuniforma)
de momentele aprovizionarii (ritmic sezonier)
de particularitatile geografice
de costurile transportului si depozitarii.
Amenajarea depozitului este in functie de
constructia sa: suprafata, inaltime,
specificul produselor:conditii de temperatura, umiditate
modalitati de intretinere a produselor;
modul de ambalare: fiecare ambalaj asigura o anumita protectie,
are forme diferite, necesita alte mijloace de manipulare si alte
modalitati de stocare.
Operatiile ce se executa in depozite sunt
primirea produselor: descarcare, manipulare, receptie
cantitativa si tehnica,
depoziterea: pastrarea si conservarea,
comisionarea (formarea noilor loturi comandate): necesita
fractionarea, ambalarea si etichetarea marfurilor,
expeditia: incarcare, transport, gestiunea documentelor utilizate.
Toate aceste operatiuni se pot desfasura in spatii
distincte sau in perimetrul aceleiasi suprafete, in functie de
dimensiunile depozitului;
marimea si structura asortimentului de marfuri;
proprietatile naturale si tehnice ale
produselor;
frecventa de aprovizionare;
echipamentele tehnice necesare;
sistemul de preluare a ambalajelor goale.
Fluxul marfurilor si ambalajelor cuprinde toate
circuitele conduse dupa anumite reguli, precum si
stationarile dorite sau nedorite ale marfurilor si
ambalajelor. Rationalizarea acestui flux presupune respectarea unor
conditii
reducerea numarului de circuite ale fluxurilor de marfuri;
ordonarea logica a diferitelor parti componente ale fluxului;
evitarea intersectarii fluxului de marfuri si ambalaje cu cel al
clientilor.
Depozitarea marfurilor: pastrarea marfurilor in afara
spatiilor de vanzare - cu scopul de a le pune la dispozitia
clientelei, la un moment dat, pentru o vanzare continua - presupune
existenta unui spatiu de depozitare, a carui marime este
conditionata de:
numarul si suprafata raioanelor de vanzare;
specificul marfurilor in functie de frecventa si structura
aprovizionarilor.
Organizarea interioara a depozitului trebuie sa respecte o serie de
reguli:
a) mentinerea ordinei si sigurantei de pastrare a
marfurilor;
b) identificarea cu usurinta a fiecarui articol;
c) accesul facil la fiecare articol fara a deplasa alte produse;
d) preluarea marfurilor din depozit dupa principiul primul
intrat, primul iesit .
Stocarea in depozit se face in functie de viteza de circulatie a
produselor depozitate. Produsele depozitate pentru un
timp scurt sunt stocate in apropierea culoarului principal de circulatie,
cele care sunt stocate pentru mult timp sunt asezate in zonele mai
indepartate.
Culoar
Zona I - se stocheaza marfuri care au
o viteza mare de circulatie
Zona II - se stocheaza marfuri care au
o circulatie lenta
Zona III - se pastreaza stocurile de
rezerva
Ca tehnici de depozitare pot fi:
a) depozitarea pe sol;
b) depozitarea pe rafturi.
Depozitarea pe sol - produsul depozitat va fi
asezat nemijlocit pe podea si daca ambalajul prin capacitatea
si stabilitatea lui, permite suprapuneri, acestea se fac pana la o
anumita inaltime, corespunzatoare conditiilor tehnice
ale muncii:
inaltimea maxima pana la care pot
fi preluate manual in conditii de siguranta este de 1,60 m;
inaltimea maxima de ridicare normala este de 1,40 m;
inaltimea maxima atinsa cu o mana este de 2 m.
Depozitarea pe rafturi - se pot folosi rafturi simple,
stivuirea cu rame, palete, dulapuri cu sertare.
. Ambalajele goale in care au fost primite marfurile (cutii, sticle,
lazi, etc.) se impart in:
ambalaje goale cu obligatia de a fi restituite
(palete, recipienti, alte feluri de ambalaje de transport),
ambalaje refolosibile (sticle, borcane)
ambalaje nerestituibile, dar care pot fi vaolrificate.
Cat priveste preluarea de catre magazin a
ambalajelor refolosibile, in practica exista diferite variante de
organizare a acestei operatii:
ambalajul gol va fi predat la casa in schimbul
cumpararii altui produs,
clientul preda sticlele primind in schimbul lor bani,
predarea ambalajelor se face intr-un alt loc, organizat special.
Necesarul de suprafata destinat depozitarii ambalajelor goale
depinde de:
numarul unitatilor livrate;
timpul de asteptare al ambalajului gol;
volumul ambalajelor;
posibilitatile de stivuire a ambalajelor.
Echipamentele folosite in depozit sunt:
pentru stivuire - paleti, recipiente, rafturi, containere;
pentru conservare - frigidere, camere frigorifice, instalatii de aerisire;
pentru manipulare - masini de ridicat, manipulatoare;
pentru transport - electrocar, motostivuitor, etc.
Munca in depozit trebuie mecanizata si chiar
informatizata.
Mecanizarea este necesara pentru ca se
ridica si se manipuleaza cantitati mari de produse. Acest lucru nu depinde numai de dotarea depozitului, ci de intreg
sistemul logistic (modul cum producatorul trimite marfurile, modul
cum clientii doresc marfurile).
Folosirea de paleti si de containere
usureaza mecanizarea muncii. Informatizarea este
necesara pentru evidenta produselor, regasirea lor, optimizarea
stocurilor si a transportului.
In depozite este important sa se respecte normele
de protectie a muncii. Specificul muncii, nivelul mai scazut de
calificare al muncitorilor face ca un procent mare de
accidente sa aiba loc in depozite.
Capitolul III
SC DOBROGEA S.A
Scurt istoric al infintarii si dezvoltarii
S.C. Dobrogea S.A. ., societate comerciala pe actiuni, cu capital integral
privat, reprezinta in Romania cel mai important producator integrat de produse
fainoase din sud-estul tarii, beneficiind si de pozitia geografica favorabila -
orasul
bogata experienta acumulata in timp, S.C. Dobrogea S.A. ofera astazi clientilor
si consumatorilor o gama sortimentala diversa cu produse de marca din cinci
domenii de activitate: morarit, panificatie, patiserie, biscuiti, paste fainoase.
In prezent S.C. Dobrogea S.A. detine o cota de piata semnificativa atat la
nivel zonal cat si national, pozitia sa bazandu-se pe strategii de modernizare
continua a tehnologiilor si sectoarelor de activitate, pe prospectarea pietii in
scopul satisfacerii dar, mai ales al anticiparii cerintelor acesteia.Cunoscuta ca
unul din cei mai importanti si mai apreciati producatori integrati de produse
fainoase din Romania, S.C. Dobrogea S.A. isi bazeaza activitatea pe traditie si
120
pe respectul fata de consumatorii sai, carora le ofera produse finite de cea mai
buna calitate.
S.C. DOBROGEA S.A. Constanta, este persoana juridica romana, cu
capital privat care isi desfasoara activitatea in conformitate cu prevederile Legii
31/1990.
S.C.
DOBROGEA S.A. are sediul in municipiul
desfasoara activitatea aproape pe intreg
teritoriul judetului
unitati de productie si comercializare
in localitatile:
Nord si sud, Navodari, Cernavoda, Harsova, Basarabi.
Activitatea de productie industriala a S.C. DOBROGEA S.A. cuprinde 24
de unitati din care:
. 2 mori de grau si una de porumb;
. 17 fabrici de paine de diverse capacitati amplasate in judet;
. o unitate de producere a amelioratorilor de panificatie;
. o fabrica de biscuiti;
. o fabrica de paste fainoase scurte si medii.
Piata produselor traditionale, pe care le livreaza intreprinderea, s-a pastrat
in general, dar prezinta si elemente noi si specifice. Astfel, cererea pentru
produse de baza, ca painea, a evoluat in sensul scaderii consumului ca urmare a
eliminarii consumului pentru scopuri furajere si datorita calitatii si sortimentatiei
afectate de tehnologiile folosite si de lipsa de flexibilitate a liniilor de fabricatie
ca si de calitatea slaba a graului. Nu trebuie neglijata, de asemenea, nici aparitia
concurentei producatorilor privati care pot asigura permanent paine proaspata in
sortimente variate. Reteaua de distributie a painii s-a modificat in sensul maririi
numarului de clienti, dar care consuma cantitati mici la intervale de timp relativ
regulate cu exceptia varfurilor de cerere cunoscute (exemplu: de sarbatori).
Astfel, dezvoltarea retelei proprii de magazine asigura posibilitatea
desfacerii a cca. 50% din productia realizata direct catre consumatori.
Biscuitii au cunoscut o scadere pronuntata o perioada datorita desfiintarii
vechilor canale de desfacere (ICRA, CENTRCOOP) si a concurentei produselor
de import de calitate superioara care nu putea fi atinsa cu dotarea tehnica si
tehnologica existenta. Incepand cu anul 2003 se infiinteaza S.C. Dobrogea
Biscuit S.R.L. cu un capital social de 3 miliarde si cu o investitie strategica in
linia automata si flexibila de biscuiti care s-a ridicat la 3,8 miliarde de euro,
avand astfel cea mai moderna linie de biscuiti din Romania. Incepand cu acest
an S.C. Dobrogea S.A. a reusit sa recastige pe piata acest segment de productiedesfacere.
Faina, principala materie prima pentru toate produsele fabricate, a fost
asigurata de morile proprii in conditii de calitate, determinata in principal de
calitatea graului, dar si de tehnologiile practicate.
Dezvoltarea continua a activitatii comerciale prin constituirea unei retele
de magazine in tot judetul (70 in prezent, din care 25 sunt proprietatea
intreprinderii), a asigurat mentinerea desfacerii produselor proprii, dar si
posibilitatea vanzarii de produse alimentare, atat en-gros, cat si en-detail, de la
alti furnizori.
Din analiza situatiei existente in S.C. DOBROGEA S.A., s-au desprins
urmatoarele concluzii:
1. Productia este competitiva pe piata de desfacere constanteana si nationala a
acestui gen de produse;
2. Nivelul tehnologic (incluzand procesul de fabricatie si utilajele folosite) este
in crestere pe baza unor contracte de retehnologizare, ceea ce va permite in
viitor innoirea si diversificarea ofertei;
3. Programarea de perspectiva a ofertei este ingreunata uneori de absenta unor
norme de consum mediu pe contingente de populatie;
4. Caracteristicile de calitate ale produselor oferite de S.C. DOBROGEA S.A.
sunt apreciate in general favorabil de catre consumatori, existand insa rezerve
122
privitoare la capitolul pret, la reducerea caruia producatorul trebuie sa se
mobilizeze in gasirea unor solutii tehnologice pentru reducerea consumurilor
specifice si realizarea unui raport cost-utilitate cat mai apropiat de cerintele
consumatorilor;
BIBILOGRAFIE:
Acest referat nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte referate despre: |
| Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Referate similare:
|
Cursuri |
Cauta referat |