QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate economie

PIATA ANGLO SAXONA








Modelul teoretic al economiei de piata a fost elaborat pe baza unor premise economice, social-politice si filosofice: proprietatea particulara, sacra, inviolabila si garantata si respectiv primordialitatea intereselor personale.
Economia de piata reala este acel sistem care este efectiv aplicat in diferite tari, dar care nu respecta integral caracteristicile modelului ideal al acestui tip de economie. Ea are urmatoarele caracteristici: pluralismul formelor de proprietate, o structura tehnico-economica moderna si descentralizata, fiind ansamblul de piete concurentiale, cu preturi care se formeaza prin libera negociere, avand un sistem financiar-bancar ramificat, statul avand rolul de a veghea la respectarea regulilor care se aplica in acest tip de economie. Parghiile cele mai importante folosite de economia de piata, sunt urmatoarele:



- costul
- creditul
- pretul
- dobanda
- profitul.
Economia de piata are la baza economia de schimb, asumandu-si prin aceasta si caracteristicile acesteia:
- autonomia unitatilor economice
- diviziunea muncii.
Majoritatea covarsitoare a tarilor lumii au inteles necesitatea apelarii la acest tip de economie, iar fiecare din aceste tari a preluat o parte din caracteristicile economiei de piata pe care s-a axat in special, punandu-si de asemenea amprenta asupra ei; astfel ca, aproape fiecare tara are varianta ei originala de economie de piata, aducand ceva nou fata de celelalte variante deja existente, la fel cum fiecare nou ciclu economic reprezinta o evolutie, o ascensiune privita pe ansamblul mai multor astfel de cicluri economice. Din aceasta abordare diferita a economiei de piata, de la tara la tara rezulta o clasificare a tipurilor concrete de economie de piata. Acestea sunt:
Tipul Anglo-Saxon - aplicat in S.U.A., Anglia, Canada
Tipul Vest-European - aplicat in Italia si Franta
Economia sociala de piata - aplicata in Austria, Olanda si Germania
Tipul Nordic - aplicat in Suedia, Norvegia si Danemarca
Economia paternalista - aplicata in Japonia
Economia de piata - orientata si dependenta de exterior - aplicata in statele mici independente, fostele colonii.

In cele ce urmeaza, vom analiza tipul Anglo-Saxon al economiei de piata:
Putem lesne observa ca statele care au cele mai puternice economii de piata, sunt fostele mari imperii coloniale dar si fostele colonii. Acesta este si cazul Angliei, Statelor Unite si Canadei.
Fiecare din cele doua elemente - imperiul colonial si colonia insasi - a profitat de elementele propice: bogatiile coloniilor respectiv experienta pe care populatia coloniilor a dobandit-o de-a lungul perioadei de dominatie imperiala, invatand astfel sa se organizeze, sa se conduca si sa-si asigure produsele necesare consumului propriu prin forte proprii. Exemplul dat de situatia economica actuala a Statelor Unite este elocventa in acest sens.


Ca si in cazul tuturor celorlalte state bazate pe economia de piata, actul politic isi are justificarea in cel economic, la fel petrecandu-se si cu relansarea economiei americane dupa castigul in alegeri al lui Ronald Reagan. El a facut prin sloganul “America revine” sa dispara din mentalitatea americanilor trista amintire a razboiului din Vietnam si a celui din Coreea si de asemenea a trezit la viata energia americana si mitul pionierilor.
Europa se inseala ca si odinioara supraestimand, in trecut, puterea economica a Uniunii Sovietice iar acum cea a Statelor Unite. Dar, pentru a intelege esenta capitalismului american, trebuie sa tinem seama si de durata lunga, de evolutiile de profunzime mult prea adesea neglijate; deoarece exista intr-adevar cateva date de baza ce se afla la originea atat a puterii cat si a slabiciunii americane de astazi.
Alaturi de factorul politic si economic, intervine si cel psihologic cu o mare importanta mai ales in anii ‘80, cand Reagan a preluat puterea, cand americanii erau supusi la prea multe umiliri si prea putine certitudini. La finele anilor ‘70, dupa ce Statele Unite fusese in mod repetat un stat sfidat si acuzat, opinia publica nu mai astepta mare lucru din partea politicii, insa fara sa-si dea seama, in fiecare individ incoltise speranta aparitiei unui salvator.
Reagan, afirma ca dorinta lui cea mai mare este sa readuca S.U.A. in prim-planul scenei internationale. S.U.A. este prima putere militara a lumii si intelege din acest moment sa si arate acest lucru, si mai ales in vesnica confruntare cu sovieticii. “Razboiul stelelor” este un incontestabil succes mediatic si politic: S.U.A. revine la carma insa “ Razboiul stelelor” nu arunca in joc decat arme strict defensive.


De asemenea, administratia Reagan isi multiplica actiunile diplomatice si politice de sustinere a aliatilor S.U.A.
Forta cea noua ii vine acestui stat din esecurile precedente si din criza teoriei keysiene ilustrata de recesiunea din anii ‘70. Intr-adevar acesta paruse sa anunte sfarsitul unei teorii care se baza pe stimularea cererii si pe deficitul bugetar si care anterior contribuise - mai ales in Europa - la succesul “Celor 30 de ani gloriosi 1945-1975”. Insa, S.U.A. este departe de a fi singura care a inmormantat in 1980 ideile lui Keynes.
Se formeaza astfel ideea ca un intreg curent de gandire economica este pe cale sa cada in desuetitudine. In locul si impotriva gandirii lui Keynes incep sa-si faca aparita curente noi, radicale, al caror campion va deveni reaganismul. Teoriticienii ofertei - “Supply side economics” - si monetaristii in frunte cu Milton Friedman.
Sunt intreprinse mai multe reforme spectaculoase. Varful de lance al acestei politici il constitue “Economic recovery act”. El cuprinde trei directii principale:
- dereglementarea in sectorul petrolier, in cel al telecomunicatiilor, al transporturilor aeriene, al bancilor si al concurentei;
- sistemul fiscal
- lupta impotriva inflatiei printr-un control sever al masei monetare.
Aceste masuri au drept consecinta imediata scumpirea banilor.
Rata dobanzilor va atinge intr-adevar niveluri spectaculoase, depasind chiar 20%, in 1980-1981. Imediat dolarul incepe sa creasca si creste ajungand sa depaseasca 10 franci la inceputul lui 1985, iar consilierii lui Reagan reusec sa creeze impresia ca dolarul este puternic pentru ca economia americana este puternica.
Modelul economic de piata american se afla la confluenta a doua mari modele teoretice si anume :
- modelul neoclasic ( in acest tip de economie , interventia statului este exclusa );
- modelul keynsist ( in care interventia este acceptata doar ca agent economic si decizional ) .

Dezvoltarea Statelor Unite este sustinuta de asemenea si de alte organisme economice internationale de renume, cum sunt: Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD) si Fondul Monetar International (FMI). Acum S.U.A. este respectata, imitata si invidiata din nou preluand conducerera (leadership).


























FUNDAMENTAREA PUTERII AMERICANE


Relansarea economiei americane care incepe cu preluarea puterii de catre Reagan, are la baza in primul rand un activ fara echivalent, o importanta mostenire economica, financiara si tehnologica; de asemenea, nu trebuie neglijat aportul categoriilor de forta de munca la dezvoltarea si extinderea influentei economiei americane.
Actul economic, politic si masurile sociale se completeaza una pe cealalta, fiecare din aceste componente obtinand unele avantaje din aceasta comuniune de interese.
Fondul prielnic, privilegiile de care a putut beneficia economia americana, sunt in principal urmatoarele:
Stocul de capital pe care Statele Unite nu a incetat sa il acumuleze de la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial si pana astazi, este incomparabil. In interiorul granitelor Statele Unite poseda imense infrastructuri, de cele mai multe ori dintre cele mai moderne: aeroporturi, autostrazi, universitati, uzine, patrimoniu imobiliar.


loading...



Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }