QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate economie

Metode si tehnici folosite in stiinta marfurilor








Metode si tehnici folosite in stiinta marfurilor


Odata cu dezvoltarea merceologiei ca stiinta, s-au dezvoltat, perfectionat si diversificat si metodele utilizate. Fiecare disciplina are la baza activitatii sale un set de metode si tehnici pe care le utilizeaza in investigatiile sale. Aceste metode fie sunt imprumutate de la alte stiinte, fie sunt originale, determinate de caracteristicile materiei studiate.

Aceasta disciplina cunoaste mai multe metode, care pornesc de la conceptia ca produsele si serviciile sunt concepute ca un sistem complex de structuri si functii, care toate participa in mod diferit la stabilirea nivelului calitativ al produsului sau serviciului, la un moment dat.




La baza metodologiei de cercetare in stiinta marfurilor, stau cateva principii de baza:

intre produs si necesitatea lui trebuie sa existe o concordanta realizata in conditii de eficienta economica;

integrarea rezultatelor partiale, deci determinarea marimii proportiilor intr-un sistem logic, in vederea constituirii intregului;

completarea reciproca a metodelor pentru obtinerea unui rezultat cat mai apropiat de calitatea reala a produsului sau serviciului.

In cercetarea calitatii produselor se utilizeaza in stiinta marfurilor urmatoarele metode:

metode generale;

metode clasice specifice disciplinei;

metode moderne.

Metodele generale sunt intalnite si la alte discipline, stiinta marfurilor multumindu-se sa se foloseasca de acelea care ii sunt necesare la un moment dat.

Metodele generale sunt cel mai adesea cele care au la baza cunostinte si aplicatii matematice; este si motivul pentru care pot fi folosite in orice domeniu, caracterul abstract permintand interpretarile specifice domeniului respectiv.

Cel mai des intalnite sunt: metoda inductiva, metoda deductiva, analiza si sinteza, metodele matematice, metodele statistice, informatica.

Metoda inductiva stabileste legaturi cauzale ale unor legitati generale, intre datele acumulate in timp. Pe baza lor se elaboreaza prognoze si strategii care pornesc de la particular la general.

Metoda deductiva  utilizeaza unele

tehnici plecand de la general la particular, incercand sa-l cunoasca si sa-l defineasca. Este deci, inversul primei metode. Un exemplu de aplicare a metodei deductive este atunci cand, cunoscand un prospect si comparandu-l cu produsele similare de pe piata, deducem comportarea produsului prezentat in prospect.

In practica merceologica, aceste doua metode se intalnesc de cele mai multe ori impreuna, in analiza calitatii produselor.

Analiza consta in descompunerea logica a unui produs in partile sale componente, pentru a cunoaste aportul fiecarei parti la functionarea calitativa a produsului sau serviciului respectiv.

Sinteza, invers, permite regruparea partilor componente ale obiectului descompus prin analiza si interpretarea lui ca intreg.

Metodele matematice  sunt cele mai des intalnite impreuna cu cele informatice, ele incercand sa cuantifice si sa evalueze calitatea produselor in mod concret. Ultimul deceniu se caracterizeaza prin dezvoltarea acestor metode, in cadrul unei discipline desprinse din cadrul merceologiei intitulata „calimetrie”. Merceologia se mai serveste de aceste metode si in calculul unor fenomene legate de uzura morala a produselor si mai ales de optimizare a calitatii produselor si serviciilor.

Metodele statistice sunt si ele frecvent utilizate pentru prelucrarea rezultatelor obtinute in domeniul cercetarilor merceologice, precum si in interpretarea unor date obtinute la nivelul esantioanelor si al loturilor de produse.

Metodele clasice specifice in studiul stiintei marfurilor sunt: metodele psihosenzoriale (organoleptice), metoda tipologica, metodele experimentale, analiza structurala, analiza functionala si analiza comparativa.

Metodele psihosenzoriale, numite si organoleptice, au la baza observatia. Ele sunt bazate pe utilizarea simturilor, fiind primele instrumente de investigatie din istoria umanitatii. Aceste metode ne aduc date imediate, care permit identificarea rapida a produsului, sub aspectul formei, culorii, mirosului, gustului, aspectului tactil. Tehnicile utilizate sunt simple, empirice, putin costisitoare, gasindu-si fundamentul teoretic in simturile umane, in observatia simpla, a experientei senzoriale si psihologice raportate la produsul analizat. Aceste metode, s-au dezvoltat si perfectionat in timp, tinzand spre constituirea unei discipline de sine statatoare numita “senzorica”.



Metoda tipologica se adreseaza unui sortiment de marfuri pe care le analizeaza, permitand desprinderea din totalul datelor culese a acelor caracteristici care constituie punctele de referinta ale unei generatii de produse sau a unei game sortimentale. De exemplu, autoturismele Dacia 1310, intr-un anumit an de fabricatie.

Metodele experimentale, spre deosebire de cele psihosenzoriale au capacitatea de a fi reproductibile, permitand folosirea analogiei, analizei si sintezei. Experimentul este o activitate care presupune interventia omului, dar nu elimina determinarea obiectiva. Metodele experimentale sunt precise, obiective si reproductibile. Pentru a fi corect interpretate, este bine sa fie corelate cu cele psihosenzoriale. Pentru a fi eficiente, aceste experimente trebuie sa reproduca intr-un mod cat mai fidel conditiile reale de folosire a produsului. In conditiile societatii moderne, toate unitatile economice puternice sunt dotate cu laboratoare sofisticate care permit obtinerea unor date precise legate de utilizarea produsului, lansarea eficienta, cercetarea si dezvoltarea sortimentelor de marfuri. Incercarile realizate in cadrul lor sunt fie analize functionale, fie verificari indirecte, de natura structurala. Experimentarile practice trebuie sa se conjuge cu conceptele teoretice care stau la baza sistemica a produselor si pe care trebuie sa le confirme sau sa le infirme.

Analiza structurala a marfurilor este de regula asociata cu analiza compozitiei produsului, aratand natura materiilor prime, calitatea acestora, corespondenta lor cu normele de calitate sau caietele de sarcini. Aceasta analiza este importanta din doua motive: in primul rand, urmareste compozitia diferitelor parti din structura produsului (cu consecinte practice mai ales in industria alimentara – concentrat de lipide, proteine, glucide etc.) si, in al doilea rand, influenteaza costul produselor care se repercuteaza asupra pretului de vanzare a produselor si deci indirect asupra cererii de marfuri. Intr-adevar, natura si ponderea materiilor prime au importanta in stabilirea costurilor finale ale unui produs.

Analiza functionala este o metoda care se aplica in special produselor cu grad inalt de tehnologizare, performantele tehnice fiind hotaratoare in deciziile de cumparare, deci in reusita pe piata a acestora. Exista multe criterii de comparare, care nu ofera intotdeauna concluzii identice sau corecte, determinate de numarul foarte mare al proprietatilor produselor, care nu permite o ierarhizare unitara a acestora. Metoda devine precisa si obiectiva cand se iau in calcul probleme legate de eficienta economica si de calitate. Cel mai des, in analiza functionala este folosita metoda accelerarii. Aceasta presupune verificarea pe standurile de proba in conditii de maxima folosire, iar apoi, prin calcule matematice, se deduce durata normala de functionare. Aceasta metoda este folosita mai ales la produsele de folosinta indelungata.

Metodele moderne utilizate mai des in ultima perioada de timp sunt:

analiza valorii;

analiza morfologica;

analiza sistemica;

metoda brainstorming.


Analiza valorii. Este o metoda cunoscuta din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial.

Ea  are ca obiectiv principal stabilirea unui raport optim intre valoarea de intrebuintare a unui produs si costurile de productie pe care le genereaza. Ea se deosebeste fundamental de metodele clasice, folosite si in prezent la reducerea costurilor. In timp ce majoritatea acestor metode pornesc de la un anumit obiect fizic, pentru care isi propun sa gaseasca cele mai economicoase solutii de realizare, Analiza valorii studiaza produsele pornind de la nevoia sociala, de la functiile lor, de la serviciile pe care acestea trebuie sa le ofere utilizatorului. Metoda realizeaza o legatura directa intre functiile unui produs si costurile necesare realizarii lui; intre nivelul acestor functii si al costurilor trebuie sa fie un raport direct proportional. Spre deosebire de metodele clasice, care imbunatatesc ceea ce exista, Analiza valorii concepe sau reconcepe produsul in functie de necesitati si urmareste realizarea unei functii, ignorand solutia actuala. In studiile Analizei valorii este mai important costul functiei, si determina cheltuielile materiale si de munca necesare pentru a conferi produsului fiecare dintre valorile sale de intrebuintare. Totusi, studiile de Analiza valorii nu urmaresc in exclusivitate numai reducerea costurilor; ea este folosita simultan si pentru imbunatatirea valorii de intrebuintare a produselor, deci pentru satisfacerea mai deplina a utilizatorului.

Metoda pleaca de la premisa ca pe utilizator nu il intereseaza produsul, ca obiect fizic, pe el il intereseaza serviciile pe care acestea i le poate aduce. Nu cumparam medicamente, ci sanatate, nu cumparam flori, ci frumusete si arome etc. Studiul de Analiza valorii porneste tocmai de la stabilirea functiilor necesare produsului pentru a satisface nevoia sociala si continua cu determinarea costurilor limita necesare realizarii acestora. Orice costuri care nu contribuie la realizarea functiilor vor fi eliminate, obtinandu-se astfel economii importante. In cadrul analizei functionale pe care o realizeaza metoda, se studiaza urmatoarele aspecte:



ce functii sunt necesare pentru indeplinirea conditiilor impuse de beneficiar;

cum se pot obtine variante mai bune si cu cheltuieli mai reduse, fara a se tine seama de solutiile existente;

cum pot fi indeplinite functiile stabilite cu cheltuieli minime si cum se pot desface avantajos produsele astfel obtinute.

Se pleaca deci de la ipoteza ca pentru fiecare functie este necesar un minim de costuri si ca exista mai multe posibilitati de realizare a unei functii. De exemplu, functia „transmite forta de rotire” poate fi realizata mecanic, hidraulic, electric etc. costurile necesare fiind diferite.

Principiile de baza ale Analizei valorii sunt:

Principiul analizei functionale. Abordarea functionala este caracteristica de baza a metodei. Conceptia constructiva a unui produs este rezultatul solutiilor adoptate pentru materializarea fiecareia dintre functiile sale, in parte. De aceea, in gasirea solutiilor constructive ale produselor trebuie plecat de la nomenclatorul de functii intocmit in prealabil. Fiecare functie trebuie conceputa separat, obtinandu-se materializarea ei, apoi functiile sunt asamblate prin insasi asamblarea corpurilor fizice respective, care le permite materializarea ca atare.

Principiul dublei dimensionari a functiilor Functiile unui produs au doua dimensiuni: o dimensiune tehnica, exprimata printr-o anumita unitate de masura si o functie economica exprimata prin cost. Costul functiei nu se raporteaza la un corp fizic, ci la o anumita insusire a produsului, care este masurabila. Costul total al produsului va fi dat de suma costurilor functiilor.

Principiul maximizarii raportului dintre valoarea de intrebuintare si cost. Pentru a realiza o competitivitate maxima este necesar ca produsului sa aiba o valoare de intrebuintare cat mai mare si o   valoare de schimb cat mai mica, deci sa fie fabricat cu costuri reduse. De cele mai multe ori insa, costurile functiilor nu sunt proportionale cu contributia acestora la valoarea de intrebuintare generala a produsului. Astfel, apare necesitatea stabilirii unui raport optim intre functiile produsului si costurile necesare realizarii lor, in sensul maximizarii acestuia.

Principiul abordarii sistemice a valorii de intrebuintare Conform acestui principiu, obiectul de studiu al metodei il constituie, in primul rand, produsul. Deoarece Analiza valorii nu se ocupa decat de valori de intrebuintare care corespund nevoii sociale, rezulta ca parti din produs nu pot constitui obiect de studiu pentru aceasta, reperul existand ca utilitate numai in cadrul produsului, ca element component al lui, dar izolat, individualizat, el nu raspunde unei nevoi sociale.

Analiza valorii este practicata in prezent, in mod curent in cele mai dezvoltate tari ale lumii. In aceste tari, metoda este utilizata in marile intreprinderi, unde exista deja birouri si servicii sau chiar directii pentru studierea produselor prin Analiza valorii .

Text Box: De exemplu: Imaginarea unei noi modalitati de transport
Variabilele ce pot fi analizate sunt:
Deplasare prin : aer, apa, cosmos, pe sub pamant;
Deplasare pe: roti, senile, perna de aer, patine, perna magnetica;
Deplasare cu: abur, benzina, cablu, combustibil atomic, curent electric, energie din acumulatori;
Pozitia calatorului: sezand, culcat, in picioare, suspendat;
Combinand aceste variabile(4*5*6*4) se obtin 480 de modalitati diferite de transport, dintre care un numar mare exista deja in practica. Se mai elimina variantele imposibile si se analizeaza apoi restul variantelor.
Analiza morfologica, al carei autor este specialistul elvetian Zwieky, are la baza conceptul de utilizare a observatiilor si datelor legate de exploatarea produsului pentru elaborarea unor noi proiectii ale produsului, de o calitate superioara, care sa elimine dezavantajele observate la produsele anterioare. Aceasta metoda are la baza studii atente asupra functiilor produsului, a performantelor acestuia, a dezavantajelor sale, a nivelului valoric. Principalele functii ale produsului sunt cuprinse intr-un tabel morfologic, care este apoi analizat. Se iau in calcul toate variantele existente , se elimina cele imposibile, se observa cele deja existente si in final se analizeaza solutiile posibile intr-o noua conceptie. De multe ori se ajunge prin aceasta metoda la o noua conceptie a produsului, la o noua configuratie a acestuia, la performante cu totul inedite. Analiza morfologica este o metoda generatoare de noi idei de proiectare si concepere a produselor, fiind utilizata des in realizarea noilor generatii de produse. Se obtin, astfel, noi tehnologii, innoiri ale gamelor sortimentale ale produselor. Exista opinii ca aceasta metoda este o varianta a brainstormingului, fiind in fapt o metoda creativa ce identifica toate variabilele unei probleme pe care le combina apoi in diverse moduri.

Mai exista o metoda, usor modificata, care presupune notarea variabilelor pe benzi separate de hartie, in functie de criteriile principale. Analiza morfologica seamana cu o alta tehnica intitulata „listarea atributiilor”, pentru ca identifica toate variantele posibile ale unei probleme si incearca sa le combine in diferite moduri.

Analiza sistemica are la baza ideea fundamentala a merceologiei prin care produsul este important prin valoarea sa de intrebuintare. Aceasta valoare este raportata la costul obtinerii produsului si la necesitatea lui. Este o metoda complexa, pentru ca analizeaza produsul pe componentele sale si tine in acelasi timp cont de evolutia estetica, de civilizatie a omului, de complexitatea necesitatilor sale. Intreaga analiza descompune produsul in sisteme si subsisteme pe care le raporteaza la diferite necesitati, tinand in acelasi timp cont de valoarea de intrebuintare a produsului, in ansamblul sau. De aceea, metoda tine cont permanent si de utilizarea produsului, de consumurile specifice, de eficienta economica si de cea sociala.



Metoda brainstorming este o activitate complexa, menita sa produca idei noi. Brainstorming este un termen de origine anglo – saxona, imprumutat in limba romana ca atare, care se poate traduce prin “furtuna creierului”, „asaltul inteligentelor”, “dezlantuirea ideilor”. Este o modalitate de obtine, in timp scurt, un mare numar de idei de la un grup de oameni. Ideile obtinute nu sunt oferite intotdeauna de specialisti, si nu sunt neaparat bune. Intr-o astfel de sedinta se pot obtine sute sau chiar mii de idei. Dintre ele, unele sunt deja aplicate in practica, altele sunt total nepotrivite, unele sunt banale, dar cateva se dovedesc de cele mai multe ori interesante sau chiar novatoare, aducand rezultate remarcabile prin punerea lor in practica.

Metoda se bazeaza deci pe cercetarile privitoare la reactia psihologica a individului in raport cu mediul ambiant, la o anumita problematica. La baza acestor metode sta gandirea creativa. In acest sens, o conditie absolut necesara este identificarea si indepartarea barierelor care afecteaza in mod negativ creativitatea individului. Niciun om nu este lipsit de creativitate. Odata cu varsta insa, sistemul educativ determina subordonarea inventivitatii in favoarea abilitatii dobandite, rutina cursurilor scolare si apoi universitare, in domenii teoretice sau practice de activitate, asigura dezvoltarea puternica a altor capacitati in detrimentul creativitatii innascute, gandirii creative.

Succesul metodei depinde de modul cum sunt puse in aplicare si transpuse in viata cateva reguli majore. Astfel, aspectele esentiale ale oricarei sedinte de brainstorming sunt:

a)     suspendarea oricarui rationament;

b)     libertatea de gandire;

c)     cantitatea;

d)     fertilizarea incrucisata

Suspendarea oricarui rationament presupune faptul ca toti participantii, inclusiv liderul trebuie sa se abtina de la orice fel de critici sau evaluari pe parcursul sedintei.

Libertatea de gandire inseamna eliminarea oricaror baraje si inhibitii atat in gandire cat si in exprimare. Mintea trebuie lasata libera si orice idee, oricat de stupida ar parea trebuie notata si acceptata.

Cantitatea este un aspect important, fiecare participant fiind incurajat sa emita cat mai multe idei si sugestii.

Ultimul jalon, fertilizarea incrucisata, presupune ca toate ideile desprinse in urma unei sedinte sa fie studiate de ceilalti si elaborate astfel ca ideea unui participant poata sa aduca in mintea altuia o alta idee sau o imbunatatire a primei, o dezvoltare sau o cizelare a acesteia.

Orice sedinta de brainstorming cuprinde sase etape:

enuntarea problemei si discutii pe marginea ei;

reformularea problemei;

alegerea unei reformulari esentiale si notarea ei;

incalzirea;

brainstormingul propriu – zis;

cea mai fantezista idee.

Componenta grupului este variabila dar cea mai indicata dimensiune presupune intre 5-6 persoane minim si 12 –15 maxim. Liderul este un membru al grupului care trebuie sa-si aduca contributia si el la generarea unui numar cat mai mare de idei. El are multe atributii. Trebuie sa urmareasca parcurgerea celor sase etape, sa noteze solutiile propuse, sa vegheze la respectarea celor patru jaloane obligatorii. El trebuie sa fie pasionat de metoda, sa intretina discutia cat mai vioaie si antrenanta, sa aiba simtul umorului, sa aiba tactul si diplomatia de a elimina pe cat posibil barierele si inhibitiile individuale.

Datorita succesului sau foarte mare, metoda a fost raspandita rapid si folosita in cele mai diverse ramuri si domenii de activitate. Ea a avut pana in prezent parte si de numeroase imbunatatiri, din care au rezultat tehnici inrudite. Astfel, mai sunt cunoscute sinectica, listarea atributelor, relatiile fortate, brainstormingul invers (cunoscut si ca metoda „avocatul diavolului”), Little, „metoda ochiului proaspat” etc.




Ion Ionita, Analiza valorii, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1984.




Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }