QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate economie

IMPOZIT PE PROFIT







Aceasta deoarece elementele impozabile – venitul, averea, produsele ce fac obiectul schimbului, serviciile etc. – pot fi mai bine diferentiate si impuse prin aplicarea mai multor forme de impozite.
Impozitul pe venit – este un impozit anual, perceput de catre stat asupra venitului persoanelor fizice si a celor juridice (unitati economice, industriale, agricole, comerciale, bancare, institute de cercetare stiintifica, unitati din domeniul culturii si artei etc.).Pentru persoanele fizice se diferentiaza in dependenta de marimea venitului si de starea sociala a contribuabililor. Progresivitatea impunerii veniturilor unora dintre persoanele fizice si acordarea de facilitati altora este cunoscuta sub denumirea de echitate verticala. Se mai foloseste si notiunea de echitate fiscala orizontala, care presupune perceperea de impozite egale la venituri egale, indiferent de sursa veniturilor.



Ca parghie economica, impozitul pe venit, indeosebi cel pe profitul societatii comerciale, este folosit pentru stimularea investitiilor intreprinderilor, a cercetarii stiintifice, progresului tehnic, largirea exportului, sau dezvoltarea economica.




Impozite pe profit in “Avutia Natiunilor”
ADAM SMITH

Cunoscutul economist si filosof scotian, Adam Smith, este considerat “parintele” economiei politice moderne mai ales datorita tratatului sau “O cercetare asupra natiunilor si cauzelor avutiei natiunilor” (publicat in 1776), tradus in limba romana sub titlul :”Avutia natiunilor”.
Lucrarea contine si patru maxime formulate de Adam Smith, care trebuie luate in considerare atunci cand se discuta despre impozit:
Trebuie ca supusii fiecarui stat sa contribuie, pe cat posibil, la sustinerea statului, in raport cu posibilitatile lor, adica in raport cu venitul fiecaruia.
Impozitul pe care fiecare persoana este obligata sa il plateasca trebuie sa fie bine precizat si nu arbitrar. Epoca (adica termenul) de plata, modalitatea si suma de plata trebuie sa fie clare si evidente, atat pentru contribuabili, cat si pentru orice alta persoana.
Orice impozit trebuie sa fie perceput la timpul si modul care reies a fi cele mai convenabile pentru contribuabil ca sa-l plateasca.


Orice impozit trebuie sa fie astfel conceput incat sa scoata si sa “instraineze din buzunarele” populatiei cat mai putin posibil, peste atat cat poate aduce in tezaurul public al statului.

Impozitul poate frana activitatea economica a contribuabililor,
asadar toate tarile, tinand cont de aceste principii, au incercat sa stabileasca impozite cat mai just repartizate, atat ca termen cat si ca modalitate de plata, in functie de venitul populatiei.
Venitul sau profitul obtinut din capital se imparte in mod firesc in doua parti: partea care reprezinta dobanda si apartine proprietarului capitalului, si surplusul, care depaseste suma necesara pentru plata dobanzii. Evident ca aceasta din urma parte nu poate fi impusa direct. Ea reprezinta o compensatie pentru riscul si osteneala utilizarii capitalului. Cel ce utilizeaza un capital trebuie sa obtina aceasta compensatie, pentru ca altfel ar disparea motivatia de a utiliza capitalul in felul respectiv. Prin urmare, daca ar fi impus direct, in proportie cu intregul profit, ar fi nevoie fie sa urce rata profitului, fie sa faca astfel incat impozitul sa cada pe dobanda banilor, adica sa plateasca o dobanda mai mica.
Daca i-ar da destinatia de capital agricol, folosindu-l in cultura pamantului, el ar putea urca rata profitului, sau retine o parte cat mai mare din productia pamantului sau. Aceasta se poate realiza doar printr-o reducere a arenzii, ceea ce face ca plata impozitului sa cada in sarcina proprietarului. Daca ar utiliza capitalul in comert sau in manufactura, el ar putea urca rata profitului numai printr-o urcare a pretului marfurilor; in acest caz, plata finala ar cadea in intregime in sarcina consumatorului acelor marfuri.


Dobanda pare, la prima vedere la fel de apta sa faca obiectul unui impozit direct, ca si renta pamantului. Si ea este un produs net care ramane dupa completa compensare a riscului si ostenelii depuse in folosirea capitalului. Dupa cum un impozit asupra rentei nu poate urca arenzile, tot astfel un impozit pe dobanda banilor nu poate urca procentul dobanzii, deoarece se presupune ca, dupa plata impozitului, cantitatea de capital mobiliar sau de bani din tara, ca si intinderea de pamant, ramane aceeasi ca si inainte.
Rata obisnuita a profitului e determinata pretutundeni de cantitatea de capital disponibil pentru plasament, in raport cu totalitatea plasamentelor sau cu afacerile ce urmeaza a fi facute cu aceste capitaluri. Totalitatea plasamentelor sau afacerilor ce se pot face cu capital nu poate fi nici sporita si nici redusa prin impozite asupra dobanzii banilor, prin urmare, daca asemenea impozite nici nu sporesc, nici nu reduc cantitatea de capital disponibil, rata normala a profitului ramane desigur aceeasi. In acest caz, partea din profit necesara pentru compensarea riscului si ostenelii celui ce investeste capitalul ramane si ea neschimbata, asa cum nici osteneala nu se modifica. Prin urmare, la prima vedere, dobanda banilor pare tot atat de potrivita pentru a face obiectul unei impuneri directe, ca si renta pamantului.
Exista insa doua imprejurari in care dobanda este mult mai putin ridicata pentru a face obiectul unei impuneri directe, decat renta pamantului. Mai intai, nici intinderea si nici valoarea pamantului posedat de cineva nu pot fi vreodata secrete, ba pot fi contatate chiar cu mare exactitate. Totalul capitalului, insa, este aproape in toate cazurile secret, si cu greu poate fi evaluat, chiar cu o exactitate relativa. El este totodata supus variatiilor aproape continue. Rareori trece un an, adeseori nici o luna, uneori nici chiar o zi, in care capitalul sa nu se modifice intr-o masura mai mare sau mai mica.
In al doilea rand, pamantul este un obiect ce nu poate fi mutat dintr-un loc intr-altul, pe cand capitalul poate fi cu usurinta deplasat.





Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }